2,624 matches
-
inițiere, trebuie să îndeplinești ordinul, nu-i așa? Orice religie se confruntă cu lucruri de genul acesta. Chiar dacă că mi s-ar fi spus, nu cred că aș fi putut s-o fac. Păi... Poate nu eram chiar așa de devotat (râde). Nu m-am dăruit cu totul. Altfel spus, încă eram o fire slabă. Sunt genul de persoană care trebuie să fie convinsă de ceva pentru a trece la fapte. Sunt prea precaut, să spunem. - Dacă ați fi fost convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
au rămas nu cred că secta Aum este 100% bună. Sunt mulți care oscilează, cam 50%, unii pleacă, alții rămân în Aum. Nu este adevărat, cum se vehiculează în media că membrii de acum sunt dogmatici. Dimpotrivă, cei într-adevăr devotați lui Asahara au plecat. E posibil ca cei care au plecat să se întoarcă mâine, iar cei care rămân azi, să plece mâine. Suntem cu toții dezorientați. Câțiva care au renunțat au venit la mine să-i sfătuiesc și am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
eram e acord cu ideile lor, nu mă puteam reintegra în lumea asta. Comparând cele două lumi, înclinam spre intenția sectei Aum de a trece peste toate tentațiile vieții. Am meditat profund la ce însemna Aum, cea căreia îi fusesem devotat. Oare ce avea bun și unde greșea? După ce am plecat de acasă, am lucrat la un magazin. Reușeam să-mi duc zilele muncind cu jumătate de normă. Acum sunt în relații mai bune cu ai mei. Țin legătura și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
învățături se menționa în treacăt ceva. Pentru mine, gurul era persoana care mă ajuta atunci când mă aflam la ananghie. Asta era credința mea. De aceea mi se părea o prezență indispensabilă. - Era o prezență absolută pentru dumneavoastră, îi erați întrutotul devotată? Absolută... Hmm... Dacă fondatorul mă întreba: «Poți face asta?», chibzuiam și erau și cazuri în care spuneam că este prea greu pentru mine. Nu trebuia să răspundem cu «Da» la fiecare întrebare. Așa făceau și cei din jurul meu. Am impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Dădeau ordine și decideau lucrurile având în cap niște ținte sigure. Poate motivația lor era tocmai faptul că eram singurul care lupta și se ridicase împotriva lor. Majoritatea celor care au acționat în cazul atacului ca gaz sarin erau membri devotați total Maestrului care, indiferent de îndoielile legate de Aum, ar fi urmat întocmai indicațiile primite. Spre deosebire de ei, Toyoda Toru încă mai cugeta. De fiecare dată când îmi expuneam nedumeririle referitoare la Aum, îl puneam pe gânduri. Apoi replica: «Așa este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nu puteau fugi. S-au strîns în camera lui Murai și, dintr-odată li s-a spus: «Astăzi vom discuta despre... Ordinele vin de sus.» Era ca un fel de laitmotiv în Aum. Făptașii au fost aleși dintre cei mai devotați sectei. Li s-a spus: «Ați fost aleși în mod special». Au creat un cadru din care nu era cale de întorcere, au apelat la simțul datoriei. Încrederea în Aum însemna devotament absolut. Toate acțiunile erau făcute în numele devotamentului. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mai am conflicte, gelozie, ură, patimă. Aș suporta chiar să pleci cu altă femeie și te-aș aștepta cu același calm. Ți-aș lucra flanele ca să nu răcești sau aș băga de seamă ca să ai mâncare bună. Dragostea celei mai devotate mame... Căci am îmbătrînit. - Îți închipui că într-un timp atât de scurt s-a putut face o transformare atât de mare! N-au trecut decât câteva zile de când îmi replicai, cu vehemență, la orice părere. - Întotdeauna schimbările în mine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
amnistierea prizonierilor din rândurile milițiilor lui Paiva Couceiro. Almeida își dă seama că numai o totală destindere politică, urmată de o activă propagandă republicană la sate și în micile orașe de provincie, ar putea reface unitatea națională. Dar partizanii săi, devotații săi apărători de ieri, îl învinuiesc de trădare. El, stăpânul necontestat al maselor populare, azi nu mai poate vorbi și e atacat de nenumărate ori de o mulțime înfuriată. Afonso Costa, mai radical și mai puțin tolerant, e chemat să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care strigă că au fost chemați să mântuiască țara. Pentru foarte mulți ani, Portugalia intră într-o perioadă de crime și degradare publică, așa cum puține popoare au mai cunoscut. Uitat de marea majoritate a țării, Sidonio trăiește în cultul unei devotate minorități, care zadarnic se trudește să-i continue opera. În aceasta privință, Rue Cadet a avut o biruință definitivă. Portugalia a fost zvârlită într-o baie de sânge, care îngăduie lui Afonso Costa și "furnicii albe" o sigură și îndelungată
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
spunîndu-i că ceea ce se întîmplă în Nord "e o nebunie", ținând seama că Europa se află încă la Conferința de Pace. Guvernul trimite pe Theofilo Duarte să recucerească Guarda. Fostul colaborator intim al lui Sidonio și unul din cei mai devotați sidoniști, crede încă în "Republica Nouă" pe care o instaurase decembrismul și pe care Guvernul jurase s-o apere. Astfel, trupele monarhiste au împotriva lor chiar elemente de ordine, cunoscute prin atitudinea lor antidemagogică. Sidoniștii luptă contra monarhiștilor. Succesul democraților
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
gâturi tăiate! îl întrerupse Metronius, ridicând ironic din sprâncene. Divicone reluă energic: — Numai când nu aveam încotro! Eudoxiu nu era un vărsător de sânge, ci un răzbunător al celor asupriți. De altfel, mulți dintre cei care îl urmează sunt creștini devotați. Văzând zâmbetele ironice ale ascultătorilor, se înfierbântă: — Da, așa e, vă spun. Dacă ați ști pe câți i-am botezat eu! N-aveți idee câtă credință și câtă sete de dreptate se găsește la oamenii aceia. Singurul lor păcat, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
care ascundeau gardul prin spatele căruia urmau să treacă băieții. Ochii cenușii, de culoarea fumului, ai acestei creaturi puternice, păreau stinși și neatenți, ca și cum mintea îi rătăcea departe. Craig știa însă la ce să se aștepte. Femeia era un robot devotat lui Jefferson Dayles; și era cel mai periculos obstacol aflat la orizontul lui. Amestecul de zgomote care-i anunța pe băieți se apropia. Craig simți zvâcnetul din tâmple, pe când, cu o încetineală forțată, băgă mâna în buzunar și scoase din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
ajutor. Secretara mea va avea grijă să fii răsplătit cum se cuvine pentru deranj. Sper că vei păstra tăcerea în legătură cu această discuție, este o datorie a dumitale față de țară. - Puteți conta pe mine, rosti omul cu siguranța calmă a patriotismului devotat și dezinteresat. Și puteți uita de bani. Dar Jefferson Dayles trebuia să-și liniștească propria conștiință. Reuși să zâmbească. - Nu, rosti el, nu trebuie să uităm de bani. Ei sunt un ajutor prețios pentru un trai bun, așa mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Prieteni, voi toți cunoașteți adevărul, sunt Însurat...! Efectiv, Încă o nevastă, ar fi prea mult pentru mine...! În acest caz, Gironda e nevasta ta omule, deci - Îți aparține. Păstreaz-o și n’o mai Înstrăina cu atâta ușurință. Femeia Îți este devotată și te respectă. Și cu asta am spus totul...” Această Întorsătură neașteptată a celor Întâmplate, avură darul să emoționeze asistența În afară de bărbatul femeii care privea la ea cu neâncredere. „Cine Îmi garanteză mie...!?” Aceste tăioase cuvinte, Încinse din nou atmosfera
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-STARE DE URGENȚĂ -ZILE GRELE -EXCROCHERIE ȘI ȘANTAJ -VAMPIRII OFICIALI URZESC -ÎN BÂRLOGUL LUPULUI TURBAT O viață trăită suprem! I AUDIENȚĂ LA MINCINOȘI Tony Pavone se considera pierdut datorită presiunii și calomniilor mincinoase a lui Lct.Col. Tudose Ion, slugă devotată a doctrinei comuniste totalitare, hotărât să prade toate bunurile mai de preț a populției combinat cu arestarea și trimiterea În Înhisorile comuniste Întreaga populație, Înfricoșând și arătând cine-i adevăratul stăoân...! Unele cunoștințe Îl sfătuiau să ceară audiență la Comndamentul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la curățat Încât, mai știi ce culoare a avut când a fost nou...?” “Fiecare privește viața dintr’un unghi diferit...!” - murmură maiorul Huzum turnând vin În pahare. Lct.Col.Tudose Ion, ripostă energic. “Ehei, amice...! În cariera mea de milițian devotat Dictatorului Suprem, Tovarășul Nicolae Ceușescu, au fost indivizi care ca să scape de Închisoare au oferit sume exorbitante...!! Am fost bine educat și nu mă interesează banii ci forța de a te impune, plăcerea diabolică de-a nimici...! Toate dosarele Întocmite
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mică cină În bucătărie (Întinsă cu generozitatea stângace a lui Margotte), tristul bătrân simți cea mai adâncă bucurie și el. I se părea că și ceilalți simt ca și el: Shula-Slawa În sariul ei prost legat urmărind conversația cu ochi devotați și maimuțărind fiecare cuvânt cu buze moi, vopsite În portocaliu, sprijinindu-și capul În palme; Margotte, Încântată, desigur; era aprinsă după acest mic hindus; ocazia era intelectuală, și În plus hrănea pe toată lumea. Oare poate fi vreo clipă de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
viață. Înapoi în Boise, Shawna Shearer e mereu acolo atunci când am nevoie de ea: îmi dă sfaturi de marketing și, mai încă și mai bine, stă cu mine de discuții prelungi la un pahar de vin. Magică și uluitor de devotată, Shauna mi-a oferit cel mai splendid și mai neașteptat cadou: mi-a devenit, la vârsta mea, acea „cea mai bună prietenă”. Părinții și profesorii de la școala Highlands Elementary: vă mulțumesc pentru sprijinul vostru de durată. Iar membrelor clubului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ca rafter pe râuri, niciodată n-ar fi crezut c-avea să ajungă într-o suburbie din San Francisco, acolo unde singura culoare recognoscibilă era griul, iar viețile mărginite, dar sofisticate erau în floare. Aici Jina avea o casă, prieteni devotați și o curte în fața intrării, care se conforma standardelor ridicate ale asociațiilor de proprietari. Aici, în Danville, își construise o viață mai bună decât și-ar fi imaginat - ba chiar a realizat că viața ei era mai bună și decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
clipa aia ? Își nota reacțiile și repercusiunile pentru o urmare a cărții ? Oare ce părere avea soțul ei, John ? Nu era de mirare că omul nu scosese nici un cuvânt la petrecerea de lansare. Fusese expus ca un bărbat jalnic de devotat și plictisitor în pat. Alice ? a spus Mary. Nu eu am avut aventurile alea. Clicăitul tastelor a continuat. Nu eu m-am culcat cu unul și cu altul, pentru ca dup-aceea să m-aștept ca totul să fie dat uitării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
putea-o prinde dînd un telefon, aș simți că n-am stat să Îngheț degeaba. Tipul de la telefon... era o figură stranie, cineva căruia ea Îi spunea „frate”. Oricum, un bărbat ciudat... despre care ea spunea că e amabil, deștept devotat și care, datorită unei filozofii de viață mai aparte, nu avea o adresă permanentă. El acționa În numele reclamantei, dar În momentele de răscruce, lăsase totul baltă, În mîinile unei femei În pragul alcoolismului, care se hrănea cu monologuri, rîdea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
vechea lui detașare patriciană. Mă îmbrățișă. Era acum șeful „Serviciului de muncă și salarii” al unei întreprinderi din orașul vecin, făcea naveta, căci aici nu găsise nici un serviciu. Deși ar fi putut părea o insolență, îl întrebai cu cea mai devotată afecțiune, cum se simte în noua situație în care se afla. El, continuând să zâmbească, mă luă de braț, și mergând alături îmi spuse: - Nu mi-a fost ușor. Principalul este detașarea... Dar asta se învață cu trecerea vremii. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
credeau cu adevărat în idee, ca la urmă, căci venea și această clipă, să-și dea seama că s-au înșelat, că s-au aflat în slujba unei închisori, a unei aberații anume construite, că ei le sunt cele mai devotate victime, dar nu mai au la poarta cărei conștiințe să-și găsească salvarea. Rex stătea, cum am spus, întins la soare, pe cimentul înfierbântat al curții. Priveam prin fereastra deschisă. Îl strigai de două-trei ori a joacă, dar nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
la lumină de înșelătoare învieri. Se iscau în acest răstimp după-amiezi în care mă retrăgeam în compania doamnei Pavel și atunci - așa cum nu se întâmplase nicicând înainte - găsea în mine pe cel mai docil, dar cu timpul și cel mai devotat și uimit ascultător al povestirilor ei, deoarece abia în acele după-amiezi și înserări, darul ce-l avea al confabulării, atât încât să-mi anime uimirea, îmi deveniseră vizibile mult mai mult ca înainte plăsmuirile (cuvânt reconstituit de editor) levantine, deschidere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
familie. Pe parcursul negocierilor, rușii au recurs la diverse manevre de folosire a funcționarilor Comisiei; în afara metodei pe care o cunoșteam de la întâlnirile din cadrul Tratatului de la Varșovia și a C.A.E.R. aceea de a-i folosi pe cei din țările devotate socialismului (adică slugarnice), reprezentantul Federației Ruse împingea în față Secretariatul Comisiei, astfel încât acesta să dea tonul discuțiilor, fără a putea fi suspectat de parti pris, și să joace rolul de conducător în desfășurarea discuțiilor, să elaboreze proiectul noii Convenții și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]