1,495 matches
-
specifice evocate, "fericirea" și "surpriza" au fost, în schimb, la fel de simplu de decodificat de către reprezentanții celor două culturi cu un pattern diferit. Prin urmare, s-a observat cum japonezii au întîmpinat dificultăți în decodificarea emoțiilor negative, deoarece este mai puțin dezirabil social să exprimi emoții cu o tonalitate negativă în Japonia decît în SUA, asiaticii "închizîndu-se în sine" cu mai mare eficacitate în registrul expresivității emoționale negative. Despre Japonia știm că este caracterizată de un tipar cultural colectivist (Hofstede, 1980/2001
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
târziu am realizat că, în felul nostru particular, am încercat să depășim problema diviziunii muncii în familie, prin colaborare. Culmea este că ne și face plăcere, și cred că aici este cheia - să transformi activitățile plicticoase în ceva plăcut, chiar dezirabil. În loc de încheiere M-am întrebat de mai multe ori, în timp ce scriam: oare cum voi sfârși acest capitol? Poți pune capăt unei povești care este departe a se fi sfârșit? Nu cumva ar fi prematur sau cumva orgolios să trag concluzii
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
parte, vor fi proclamat și consolidat autonomia micilor state creștine, pe care le-au chemat la o viață nouă și la un destin mai bun, au ținut să-I ofere operei de regenerare pe care tocmai o îndepliniseră toate condițiile dezirabile de durată și de dezvoltare. Destinul Comisiei Riverane În termenii articolului 17 al Tratatului de la Paris, Comisia Riverană - compusă din delegații Austriei, ai Turciei, ai Bavariei și ai Würtembergului, precum și din comisarii principatelor Moldovei, Valahiei și Serbiei - trebuia să fie
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
marele tranzit dintre Orient și Occident, precum și navigația fluvială interioară. Peste tot unde a avut interes a se crea niște trepte pe litoralul Dunării, s-a grăbit să i se ofere concesionări de teren pe termen lung și toate facilitățile dezirabile pentru construcțiile și instalațiile pe care a vrut să le impună. Pe cele două maluri ale fluviului, agențiile Companiei de vase, cu numerosul lor personal în uniformă austriacă, depozitele lor bogate în materiale și frumoasele lor magazine, denotă călătorilor care
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Transformat în obiect de studiu al sociologiei, corpul îmbrăcat este un "fapt social", un trup socializat, care marchează distincția dintre natură și cultură. În diversele etape ale socializării, individul își însușește normele sociale ale "civilizării", exprimând consensul asupra manierelor considerate dezirabile în mediul în care trăiește. În același timp, adoptarea unui stil vestimentar este o acțiune socială. Epoca modernă a creat condiții favorabile dinamizării rolurilor socio-culturale și, în consecință, în multiplele interacțiuni sociale, vestimentația a devenit o resursă comunicațională în străduința
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
iradierii acestui fenomen în toate domeniile vieții sociale. După cum sublinia sociologul Achim Mihu (2007/2008, 348), printre cauzele propagării modei se numără: 1) orientarea societăților contemporane către viitor, fapt ce determină percepția pozitivă a inovațiilor, care sunt considerate mai degrabă dezirabile decât periculoase; 2) interesele comerciale ale pieței susțin schimbarea modei, deoarece cererile de noi stiluri de modă înseamnă susținerea profitului și a producției; 3) într-o societate competitivă, moda este cultivată pentru a sublinia caracteristicile sociale ale unora în raport cu a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comunicare umană, conținând "reguli pentru generarea unor semne ca ocurențe concrete în cursul interacțiunii de comunicare" (U. Eco, 1976/2008, 78). În Encyclopedia of Clothing and Fashion (2005), codul vestimentar este definit ca un set de norme care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
evidențiată mai mult în cazul femeilor, după cum a relevat studiul lui Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982), hainele pot reduce discrepanța dintre corpul ideal și corpul perceput al individului, estompând unele "dezavantaje" corporale și accentuându-le pe cele dezirabile, "avantajoase". Pentru a determina dacă hainele au un rol în îmbunătățirea imaginii percepute asupra corpului, Nancy J. Markee și colaboratorii (1990) au investigat opiniile femeilor asupra corpului îmbrăcat și asupra corpului nud. Rezultatele au indicat că femeile aveau percepții semnificativ
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
decât atât, unii autori au susținut empiric faptul că atractivitatea percepută a vestimentației este un factor de reușită socială în multe situații, persoanele îmbrăcate atractiv obținând mai ușor măriri salariale, performanțe academice bune și locuri de muncă, fiind percepute ca dezirabile și fericite (A.M. Creekmore, 1980, 203). Dimensiunea atractivității sexuale poate constitui un factor important în interpretarea semnificațiilor atribuite fie hainelor, fie persoanei care le îmbracă, fie situației sociale. Eugene E. Mathes și Sherry B. Kempher (1976) i-au rugat pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
am enunțat titlul acestei lucrări, "stil vestimentar" și "dezirabilitate socială", termeni care, în cadrul teoretic în care au fost analizați, fac trimitere către caracterul normativ al întrebuințării îmbrăcămintei: hainele sunt purtate (stilul vestimentar) conform normelor și valorilor sociale considerate de dorit (dezirabile) de o proporție semnificativă a populației. Variația stilurilor vestimentare adoptate de indivizi provine nu atât dintr-o alegere de natură estetică, ci mai degrabă din gradul în care oamenii se conformează normei dezirabilității sociale. În perspectivă, un studiu pe această
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de a avea o teorie. * O terapie necesară pentru orice minte: logica. Utilitatea ei este legată în special de posibilitatea implementării unor mecanisme inconștiente și de dezvoltarea unui "simț logic autocritic". Rămâne deschisă problema metodelor potrivite pentru a o face dezirabilă. * Faptul că frecventăm mai curând stomatologul decât cursurile de logică demonstrează că suntem mai preocupați de instrumentele cu care mâncăm decât de cele cu care gândim. Dacă vrem să avem o bună imagine a valorilor contemporane trebuie să punem în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
relație este mai puternică în cazul grupurilor cu mai mult de cinci membri. Capitolul 11 Normele de judecată și evaluarea personalului 1. Normele în organizații Conceptul de normă apare în vocabularul clasic al psihologiei sociale. Este vorba de ceea ce pare dezirabil, convenabil într-o societate sau într-un grup particular" (Maisonneuve, 1973, p. 56). Putem diferenția împreună cu Dubois (1994) două tipuri de norme: normele de comportament care prescriu conduitele de adoptat și normele de judecată care trimit la un mod de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o orientare sociocognitivă, adică o orientare care leagă cunoștințele de conduitele social obligatorii față de obiecte. Evaluarea constituie una dintre aceste conduite. Beauvois și Dubois (1988) prezintă câteva presupoziții constitutive ale unei teorii a normei de internalitate: • explicațiile interne sunt social dezirabile; • membrii grupurilor sociale favorizate sunt mai interni decât mebrii grupurilor defavorizate; • norma este însușită prin dispozitive socioeducative; • ea este legată de practicile sociale de evaluare. Aceste presupoziții au fost verificate în numeroase cercetări. Ne vom apleca în principal asupra studiilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cercetări. Ne vom apleca în principal asupra studiilor dezvoltate în context organizațional (vezi Pansu, 1997, pentru o sinteză). Notă metodologică despre abordarea internalității Cercetările despre norma de internalitate au un dublu obiectiv. Primul obiectiv este să verifice caracterul normativ, deci dezirabil, al internalității. Două proceduri sunt cel mai adesea utilizate pentru asta. Prima este numită "paradigma judecătorilor". Populației studiate i se cere să se pronunțe asupra unui dosar fictiv prezentat fie ca intern, fie ca extern. Subiecții emit o judecată despre
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
control continuu asupra subordonaților. Rezultatele arată că internalitatea responsabililor este semnificativ mai mare în situațiile de conducere prin obiective. Mai multe studii au încercat să verifice, în situații de recrutare sau de pronostic profesional, presupoziția că explicațiile interne sunt social dezirabile. Dacă internalitatea este dezirabilă, ar fi de așteptat ca internii să facă obiectul unui pronostic profesional mai bun și să fie preferați în situațiile de recrutare. Beauvois, Bourjade și Pansu (1991) au realizat o serie de studii în întreprinderi din
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Rezultatele arată că internalitatea responsabililor este semnificativ mai mare în situațiile de conducere prin obiective. Mai multe studii au încercat să verifice, în situații de recrutare sau de pronostic profesional, presupoziția că explicațiile interne sunt social dezirabile. Dacă internalitatea este dezirabilă, ar fi de așteptat ca internii să facă obiectul unui pronostic profesional mai bun și să fie preferați în situațiile de recrutare. Beauvois, Bourjade și Pansu (1991) au realizat o serie de studii în întreprinderi din regiunea Grenoble. Aceste studii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
culturii: împărțirea spațiului, istoria întreprinderii așa cum apare în broșura de prezentare, ritualurile (activități colective considerate social necesare), limbajul vorbit și scris, "eroii" care servesc drept model de comportament... 1.2. Nivelul valorilor Schwarz le definește drept "comportamente, scopuri, obiective, stări dezirabile care transcend situațiile specifice și sunt aplicate ca standarde normative pentru a judeca și alege dintre modurile alternative de comportamente" (in Zanna, 1992, p. 2). Valorile constituie o variabilă inferată. Putem ilustra acest fapt printr-un exemplu: să ne imaginăm
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
asuma răspunderea; 4. capacitatea de a orienta, organiza și coordona, îndruma și motiva, de a lua decizii în funcție de situație. Marin C. Călin evidențiază competența normativă a profesorului compusă din: - competența imperativă (acțiunile indicate sau ordonate elevilor); - competența persuasivă (acțiunile recomandate, dezirabile); - competența executivă (acțiunile de realizare a actelor educative); - competența apreciativă (măsurarea corectă a performanțelor atinse în acțiunile educative cu elevi și de către elevi) [Călin M., 1995, p. 129]. Acest tip de competență pedagogică (normativă) este o manifestare a autodinamismului educatorilor
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
să fie angajați productiv - dirijează în mod pozitiv comportamentul elevilor - stabilește așteptări clare în privința comportamentului din clasă - folosește metode constructive și subtile de monitorizare și dirijare a comportamentului elevilor - folosește lauda în mod eficient și sincer pentru a întări comportarea dezirabilă - tratează comportarea greșită cu calm și cu consecvență - organizează un mediu sigur fizic și emoțional - identifică și elimină elementele potențial primejdioase din mediul de învățare - stabilește reguli pentru a asigura un mediu de învățare sigur și igienic - dezvoltă strategii pentru
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
riscurilor post-operatorii pe care le implică rămâne în atenția chirurgilor care nu ezită să o abordeze. Mortalitatea postoperatorie depășește în aceste cazuri, pe unele statistici, 15% (Murray, 1994) [43]. 4. Leziunile bronșice să fie vindecate sau cicatrizate este o condiție dezirabilă, dar nu tot-deauna posibilă. Probele funcționale respiratorii să nu fie grav afectate Tratamentul tuberculostatic îndelungat, ca și eventualul eșec al unor metode chirurgical deja utilizate (pneumotorax, toracoplastie) fac ca în momentul de față multe dintre cazurile trimise spre a fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
Voice [v-VP Autori ca Giorgi și Pianesi (1997) și Schifano (2015a) propun un compromis 37 (bine-venit) între abordarea cartografică propusă de Cinque (1999), care multiplică numărul de proiecții sintactice, și abordarea minimalistă (Chomsky 1995 și urm.) conform căreia este dezirabil să facem uz de un număr cât mai redus de proiecții sintactice, eventual doar de cele pentru care există argumente empirice clare. Vom adopta această idee, acceptând că proiectarea grupurilor sintactice este dependentă de prezența de material morfolexical; unele forme
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Jumătate din ei par a fi rromi. Ele, femeile, folosesc pentru această zi atât de specială hainele cele mai bune (rochii colorate, lamé-uri, sclipici, salbe - sunt întruchiparea însăși a imaginii pe care și-o fac românii despre țiganca frumoasă, bogată, dezirabilă, aș putea spune). Ei, bărbații, poartă costume închise, nu toți au, în schimb, cravată, pantofi țuguiați, care parcă ar fi mici boturi de rechin pe sol, iar unii au pălării mari de fetru. Tipul de individ respectat, cu „biznis” și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajele externe”, ca și cum acestea din urmă ar fi prezentat mai multă noblețe și prestanță ; brusc, mi-au revenit în minte amintirile deceniului 1980 din perioada ultimă a comunismului românesc. Atunci turismul „extern” era cel mai prețuit și, de ce nu, invidiat, dezirabil din punct de vedere social. Sărbătorirea „Zilei Mondiale a Turismului” (27 septembrie) constituie un bun prilej pentru cotidianul Lumina de a reaminti cititorilor săi diferențele dintre turist și pelerin. „Turistul nu este interesat de spiritual decât tangențial, pe când pelerinului nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
homo homini lupus" și unde actorii nu își recunoșteau reciproc legitimitatea ontologică, nu am reușit încă să depășim anarhia lockeană în care, deși actorii se recunosc reciproc, funcționează într-un mediu competitiv, preferabil desigur celui conflictual hobbesian, dar mai puțin dezirabil decât cooperarea determinată de valori comune a mediului internațional kantian care își face tot mai mult simțită prezența. Kantianismul internațional rămâne o aspirație însă, și depinde de noi toți măsura în care îl construim social pentru a se transforma în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Comunist, el descria capitalismul ca fiind o forță care va dizolva toate identitățile feudale, naționale și religioase, dând naștere unei civilizații universale guvernate de regulile pieței. Marx credea că, inevitabil, capitalismul Își va impune calea - inevitabil și, În același timp, dezirabil. Căci, după ce capitalismul va fi distrus toate loialitățile naționale și religioase, credea Marx, va fi scos la iveală lupta dintre capital și forța de muncă. Obligați să concureze Într-o cursă globală la limita inferioară, muncitorii lumii s-ar uni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]