1,256 matches
-
sioniștii, bolșevicii evrei au recurs la acțiuni extreme de genul celei evocate În acest document: „În urma instrucțiunilor telegrafice primite dela Comitetul Central s’au ținut 2 ședințe cu Îndrumătorii care au mers din casă În casă pentru a lămuri și dezminți zvonurile lansate de sioniștii În legătură cu plecările În statul Israel”. Raportorul Își plânsese singur pe umăr, văietându-se foarte de „...rezultatele proaste” pe care le dăduse „...meetingul organizat la Sinagogă” chiar dacă „...au participat 400 de oameni”. Iată un motiv al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
asemenea împrejurări și cere explicații, purtătorul de cuvînt al Președenției (Traian Chebeleu, n.n) reacționează indignat și consternat, afirmind în gura mare că nici un cetățean arab nu a lucrat vreodată în structurile din apropierea șefului statului. Președinția este, evident, preocupată să dezmintă dar nu întreprinde nimic spre a vedea cum se face că legitimații și documente de acces oficial ajung în posesia unor persoane dubioase. (Existența uneia din legitimațiile în cauză a fost recunoscută chiar de dl. Dan Poenaru, prefect de Timiș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ceva, dar nu știe cum să înceapă. Aflu de la el că, după concursul de la „Tinerimea Română” de anul trecut, prin sat circula de colo-colo zvonul că la acel concurs - pe țară - zicea el, ar fi luat parte și Voievodul Mihai. Dezmint categoric acest zvon și așez lucrurile la locul lor și la proporția normală. Satul meu în care am trăit și am muncit până în prezent fără să-mi dau „aere de domn”, satul acesta care știa că am avut rezultate așa
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mândrie. La plecare dau să-mi îmbrac paltonul, chiar cel în cauză se oferă să-mi țină paltonul ca să-l pot îmbrăca, refuz sprijinul și introduc încet brațul rigid pe mânecă. Mă întreabă dacă am căptușeala mânecii ruptă, însă eu dezmint și-i spun că am o mână cam fudulă, din război. A înțeles că știam despre aprecierea lui anterioară și acum s-a scuzat, cu părere de rău că apreciase greșit... pretinsa mea mândrie... Mi se mai face o nouă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
unor invariabile stilistice care le sunt proprii. De asemenea, Victor Eftimiu relevă contrastul dintre stilul operei și stilul de viață la antipod unul de celălalt în opinia dramaturgului : „Caragiale a fost un para- dox. Mai mult ca oricine altul, el dezminte faimosul „stilul e omul”. „Câtă deosebire între scriitor și om ! Pe de o parte, un stil lipsit de orice înflorituri, iar pe de alta o grădină bogată. Un cer de iarnă, limpede, oțelit e stilul său, iar omul a fost
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tânărul dinamitard o respinge afirmând categoric contrariul : „Unde era la Proust unitate, este la d. Camil Petrescu lipsă de unitate ; unde era construcție și arhitectură (zic : construcție), este relaxare, prolixitate și lipsă de construcție ; la Proust, așadar, facilitatea, hazardul erau dezmințite de însăși epuizarea tuturor posibilităților hazardului”. Lăsând la o parte cele privitoare la Camil Petrescu - ele fac parte din program -, să le reținem pe cele spuse în treacăt despre Proust. Sunt, în Nu, multe puneri la punct de genul acesta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spunând că fraza „România părăsită de toți și redusă la propriile ei puteri, nu mai poate conta decât pe sine” a fost introdusă În mesaj tocmai pentru „ca să devenim beligeranți”, declarând În continuare „Să dea Dumnezeu ca evenimentele să mă dezmintă, dar sunt sigur că veți trece ca aliați peste Dunăre. Și mă Întreb, care sunt foloasele pe care le putem avea din aceasta? Tot ce putem spera este ca Puterile, la Încheierea păcii, să spună că mențin aici la noi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
teatrul războiului, guvernul din contră a făcut tot ce este posibil ca România să devină teatru de război”. Dacă la vremea respectivă Carp era Împotriva cooperării cu Rusia (așa cum avea să fie și În 1914), dorea ca evenimentele să-i dezmintă prevederile bazate pe convingerile sale referitoare la politica Rusiei față de România. În ambele Împrejurări, norocul a fost de partea României, dar În ambele cazuri prevederile lui Carp cu privire la atitudinea Rusiei s-au Împlinit: atât după războiul din 1877 când a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dregătorii ținutali ca și acești jidovi ce s-au aflat arendători de moșii să nu se păgubească de dreptul lor”. Pentru atitudinea pe care a avut-o În „chestiunea evreiască”, Carp a fost acuzat că trăda interesele țării, pentru că nu dezmințea zvonurile legate de situația evreilor, dar el declara că „nu e trădător acela care spune adevărul; trădător e acela care-l ascunde!”; a fost acuzat de trădare pentru că a rămas la Paris, deși ceruse să vină În țară, Carp afirmând
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și să combată răul. «Oră înfricoșătoare este aceasta: oră ce nu s-a mai văzut până acum în lunga istorie umană și creștină. E ora satanei. Dar e și ora lui Isus; e ora marilor decizii... Isus nu-și va dezminți cuvântul rostit». Iar în altă parte confirmă: «Ora actuală este o oră înfricoșătoare. Nu voi înceta niciodată să o repet, dragi frați; să știți că nu exagerez... Lucrurile merg prost, ba în continuu aud că, dacă nu ne reîntoarcem la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai conducă marile manevre. La mai puțin de 48 de ore după aceea, Korrespondenz Buro publica, la rîndul său, pe un ton polemic semnificativ, un comunicat al cancelariei militare a arhiducelui, semnat de șeful acesteia, colonelul Brosch, prin care se dezmințea știrea că Franz Ferdinand ar fi renunțat să mai conducă manevrele din Bosnia și, în fine, precizînd că arhiducele moștenitor era foarte conștient de scopul urmărit de o anumită presă germană prin punerea în circulație a unor svonuri concordante. (Ceea ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se luaseră măsurile de precauție și că, pe deasupra, Italia era singurul beligerant care nu cunoscuse intrarea inamicului pe pămîntul său. O ironie răutăcioasă, pe care o primă ofensivă austriacă pe platoul de la Asiago și dezastrul de la Caporetto urmau să o dezmintă mai tîrziu, legitimînd criticile lui Foch...). Părăsind capitala, regele pentru a marca mai bine faptul că din acel moment se va cantona în rolul de șef al armatei delega celelalte puteri ducelui de Genova, mare amiral sexagenar, șters ca înfățișare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rămas tînăr și arătînd bine, și care, printr-un fenomen fără precedent în analele celei de a III-a Republici, nu deținuse nici un portofoliu ministerial, ambiția sa limitîndu-se la fotoliul prezidențial de la palatul Bourbon 152, Deschanel, candidat la președinția Republicii, dezmințea ceea ce se spunea despre el: "Acest om, care are un atît de frumos viitor în urma lui!...". Alegerea sa a fost triumfală. "Poincaré a fost marele președinte al războiului, îmi spunea el la audiența de prezentare, eu voi încerca să fiu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și Habsburgi de nu mai deosebea adevăratele interese ale patriei sale și ale Europei ("Mai bine Anschluss-ul decît reîntoarcerea Habsburgilor" este una dintre frazele ce i se pun în seamă în acest sens și pe care, de altfel, le-a dezmințit întotdeauna), sînt dator adevărului să spun că în ședințele noastre de lucru în comun, sentimentele și părerile îi erau mai nuanțate și posibile de susținut. Ca toată lumea, își dădea seama că dezagregarea imperiului austriac producea, în centrul Europei, un gol
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la început. În 1990, când la guvern era prietenul său, Gelu Voican. Acesta l-a primit cu brațele deschise și a grăit cu voce tremurată: — Cere-mi orice. Spune ce vrei și-ți dau pe loc! Ivă nu s-a dezmințit (eu n-am asistat la scenă, dar sunt convins că așa s-a și petrecut) - a spus răspicat: — Aș avea nevoie de un tanc... Nu e ușor! Nu e deloc ușor să scrii în fiecare săptămână, să te supui unei
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se petrecea înainte de 11 septembrie) sau bășcălie franțuzească, mai mult sau mai puțin gratuită. N-am murit de frig, dar când am ieșit din sală pe stradă era aproape de miezul nopții, m-am simțit ceva mai bine decât înainte: ceea ce dezmințea teoria de doi bani după care am avea tendința să idealizăm trecutul. Poate trecutul îndepărtat, a gândit cu glas tare Pastenague. Cât de îndepărtat? La 23 august 1944 aveam doar cei șapte ani de acasă: profesoară de pian și o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ditamai vedetele. Grosjean, Escude, Santoro. Plus Guy Forget, căpitan nejucător. Noi, eterni francofoni, în ciuda pozelor cu șatre țigănești cu care ne răsfață dicționarele pariziene, îi vom întîmpina, după datina străbună, cu pîine și cu sare. Ospitalitatea tradițională nu se va dezminți, se va lega o punte de prietenie între cele două popoare de simțire și expresie latină. Evenimentul va fi televizat cum se cuvine, pe postul național, astfel că oamenii din cel mai îndepărtat cătun din Apuseni vor fi la curent
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de adjective și jonglează cu ele mai ceva ca Ronaldinho cu portocala. Electoratul cu pensia mică, dezamăgit de guvernările din România și mereu temător că-i fuge Ardealul de sub picioare, i le gustă extaziat. Pamfletarul redutabil, polemistul Vadim, nu se dezminte nici de această dată, rămînînd la fel de impetuos. Nu în planul formei păcătuiește, ci în cel al fondului. Amenință cu pîra, ceea ce e nedemn de un intelectual, josnic pentru un om de onoare și periculos pentru un senator. Spune că Becali
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
le îmbrățișase. Iar țăranii, câți or fi știut de reformele ce se pregătesc, vor fi fost mulțumiți și ei. Se părea că acele schimbări vor aduce fericirea generală, bunăstarea tuturor claselor, armonia socială. Dar lucrurile au fost altfel: realitatea a dezmințit așteptările. E drept că acea parte a boierimii care a știut să se adapteze la noua stare de lucruri n-a suferit aproape nimic. Cel mult dacă libertățile și mai cu seamă accesul mulțimii la trebile statului, acordate de constituție
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fratele ei l a vizitat într-o zi acasă și au zăbovit la un pahar în plus de vin. Fiind toți purtătorii acestui nume botoșăneni, prezența lor în jurul lui Eminescu se justifică. Nici unul nu ia cuvântul pentru a întări sau dezminți textul din Universul. 4. În acești ani (1920-1930) apar multe informații necontrolate despre Eminescu. Doctorul Vineș va scrie amintirile sale în 1931, G. Călinescu în 1932, etc. Iată cum prezintă, în prima ediție a „Vieții lui Mihai Eminescu”, G. Călinescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sus nu pot urca. Adevărul urcă și duce spre piscul ceresc, paradisul pierdut, a fi legionar e un dar, o simțire adâncă, dumnezeiască, izvorâtă de dincolo de om. Legionarul este omul faptelor, un erou. El nu-și neagă părinții, nu-și dezminte istoria, ci o îmbogățește și o împodobește cu noi fapte. El luptă pentru a construi un om nou necopleșit de valurile lumești, tristeți sau bucurii trecătoare. El e un ziditor de noi veacuri, nu un profanator, un dărâmător. Îmi amintesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în același număr e reprodusă și telegrama trimisă - înaintea scrisorii citate mai sus - de C.A. Rosetti gazetei Tablettes d’un spectateur, telegramă preluată de cotidianul Le Siècle: „Paris, 19 oct., 10 ore 40 min. Sunt și rămâi la Paris. Dezmințiți și afirmați că România n-a înșelat niciodată, nici chiar pe inamicii ei. Cu toată gravitatea împrejurărilor, românii au rămas corecți. Afirmați asemenea din parte mi că, chiar dacă evenimentele ne-ar sili a para periculele zilei, marea partită națională este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
națională. 1. În decembrie 1876 „Alianța israelită“ - potrivit afirmației lui I.C. Brătianu din Adunarea Deputaților - se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
2848 - M. Kogălniceanu; „Ei, d-lor! Când împăratul Alexandru vine printr-un act solemn înaintea Europei și zice că va respecta instituțiunile țării, că va respecta drepturile noastre politice, va asigura integritatea teritoriului nostru, ar fi ca împăratul Alexandru să dezmintă toată viața sa ca să nu respecteze angajamentul care l-a luat!“, p. 2945 - I.C. Brătianu („Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de seară de la 17 aprilie 1877“, MOF., nr. 94, 26 aprilie/8 mai 1877, p. 2747 și urm.; nr. 97, 29
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin hîrtii, acasă, mîine”. La sfîrșitul convorbirii, nu mă mai îndoiam că-mi va „găsi” poemul pe care i l-am cerut. Puteam chiar să pariez că atunci cînd mi-l va trimite îmi va preciza, pentru a nu se dezminți, că e ceva „vechi”, scris înainte de „40 de ani”! *Oho! Bălăiță ne-a salutat printr-o vedere, cu „Dragi prieteni”, tocmai din Mongolia, unde „oamenii sînt primitori”, iar peisajul - „dur și expresiv”! Zic „oho!”, pentru că noi contăm din ce în ce mai puțin pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]