3,820 matches
-
asumă, combate, după care se retrage din economie tocmai pentru a nu perturba mersul natural al economiei. Pentru că, așa cum discutam, există limite ale suportabilității efectelor sociale ale crizei. Dincolo de aceste limite sistemul poate fi pus sub semnul întrebării. Haosul și dezordinea economică, ca elemente extreme ale crizei economice, pot duce la revoluții și întoarceri istorice. Mecanismul a fost identificat și de către Hayek 940.941. Rolul dobânzii bancare 942 este fundamental în raport cu reglajul foarte fin pe care îl realizează între economia financiară
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în funcție de momentul ales și de dozajul ales. În general, măsurile anticriză se iau, așa cum spuneam, după ce economia și-a atins punctul de minim și a realizat ceea ce Schempeter a numit "distrugerea creatoare". Fig. 7.21 Tendința crizei spre inflație și dezordine Dacă impulsul monetar se produce în punctul B, atunci avem două tendințe de răspuns al economiei: tendința de merge spre inflație sau spre creștere economică. Viteza de revenire a economiei prin reintrarea sa în faza expansionistă a ciclului economic depinde
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de la echilibrul pe termen scurt la schimbul pe termen lung, descrisă esențialmente, de modelul teoriei cantitative". În contrast, arătăm că impulsul monetar poate fi soluția pentru combaterea crizei sau poate fi cauza pentru adâncirea crizei și intrarea în haos și dezordine economică și socială. De aceea, diagnosticul de la o economie la alta fiind diferit, "tratamentul cu bani" trebuie să fie diferit. Problema folosinței unui impuls monetar în tratarea crizei economice a fost luată în discuție și de către Keynes. El afirmă 955
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fazele. Pe de altă parte, deși sub această formă, este de neconceput azi ca statul să nu intervină în economie, considerând că lucrurile se reglează de la sine. Așa cum spuneam există șanse ca piața aflată în depresiune economică să evolueze spre dezordine economică și haos. Capitolul VIII Inflația monedei din hârtie 1. Ce este inflația? Considerăm inflația 961 ca fiind un fenomen general, universal al economiei și banilor, un fenomen ce a însoțit economia și banul pe tot parcursul existenței sale materiale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prea lung, inflația nu vindecă șomajul"1001. Această ultimă observație trebuie luată în seamă. Inflația nu folosește la nimic în afară de transferul nemeritat și injust de valoare 1002. În capitolul despre ciclu economic am arătat pericolul transformării unui impuls monetar în dezordine și haos economic. Folosința monedei pentru vindecarea economiei este o binecuvântare, în vreme ce inflația poate fi un mare blestem. Este adevărat, în acest caz, că diferența între blestem și binecuvântare nu este prea pronunțată și pasul se face, uneori, pe nesimțite
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
salariul real au avut evoluții de forma următoare 1008: Fig. 8.5 Evoluții ale puterii de cumpărare în România după 1990 Repartiția inechitabilă, în interiorul unei societăți, pe care o prilejuiește inflația, duce la o descurajare a populației și la o dezordini de tip social și civic, cu efecte negative asupra unor perioade foarte mari, istorice. Sentimentul de instabilitate economică, duce la un profund sentiment de instabilitate socială și politică. Inflația este cea care distruge echilibre și spulberă meritocrația într-o societate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ceea ce scumpește și prin aceasta împiedică menținerea și extinderea capacităților de producție naționale, această situație ducând la accentuarea dezechilibrului dintre cerere și ofertă, deci la inflație"1042. Inflația din economia românească de după 1990 a fost o inflație a haosului și dezordinii. Chiar dacă vine din perioada economiei de comandă 1043, putem spune că a fost intensificată de modul în care au fost gândite reformele economice. Urmând exemplul reformei cursului de schimb valutar, putem spune că "acesta este un exemplu clasic de formă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
amesteca și metodele de combatere. O metodă de combatere inadecvată duce la efecte contrare, de intensificare a fenomenului. De asemenea, este esențial să facem distincția dintre inflația specifică unei economii în echilibru, dar care are tendințe inflaționiste și inflația de dezordine socială și politică. Dăm exemplu: inflația importată de statele industrializate în anii '73-'74 și '79-'80, a fost una care apărea pe fondul unor economii echilibrate în dinamică, dar care erau confruntate cu creșteri nejustificate ale prețurilor la carburanți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a fost una care apărea pe fondul unor economii echilibrate în dinamică, dar care erau confruntate cu creșteri nejustificate ale prețurilor la carburanți. În același context inflația din România din anii '80-'90 ai secolului trecut a fost una de dezordine provocată de sistemul politic și social. Întotdeauna inflația de dezordine politică trebuie combătută mai întâi prin reforme politice, după care urmează măsură cu caracter economic. Fig. 8.16 Tipuri de inflație după starea politică a societății Societățile instabile politic nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în dinamică, dar care erau confruntate cu creșteri nejustificate ale prețurilor la carburanți. În același context inflația din România din anii '80-'90 ai secolului trecut a fost una de dezordine provocată de sistemul politic și social. Întotdeauna inflația de dezordine politică trebuie combătută mai întâi prin reforme politice, după care urmează măsură cu caracter economic. Fig. 8.16 Tipuri de inflație după starea politică a societății Societățile instabile politic nu pot suporta reforme economice, fără a trece prin faza reformelor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de a respecta regulile și normele, atunci recuperarea unei stări de normalitate poate dura ani sau generații întregi. În acest sens, inflația de după 1990 din România a fost un rău absolut. Lumea libertății s-a bazat pe transferuri, furt și dezordine, pe hazard moral, adică o stare de anomie morală în care fenomenele de nedreptate și injustiție domină societatea. În context reafirmarea valorilor de bază ale capitalismului și lumii libere, ca ascetismul, economisirea, respectul față de muncă nu mai sunt credibile și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 75. "Moneda este într-un anume chip o măsură comună pentru a calcula valorile; dar această măsură va trebui să fie întotdeauna fixă și să se conformeze unei reguli stabilite, altfel dezordinea se face resimțită în stat, compărătorii și vânzătorii fiind continuu păcăliți...". Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 45. Oamenii au visat în permanență și la o monedă fixă, la o soluție
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care-l discutăm. O criză nu înseamnă pierderea echilibrului sistemului. O criză este doar o fază pe care o parcurge sistemul în căutarea unei noi dimensiuni. Un sistem economic în dezechilibru este sistemul economic aflat în catastrofă, în haos, în dezordine. Dezordinea este starea de anomie a sistemului economic. Haosul poate interveni ca urmare a acumulării unor tensiuni uriașe, și nu este specific economiei libere și societății deschise. Thierry de Montbriall arată că: "un sistem dat este într-o stare de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
-l discutăm. O criză nu înseamnă pierderea echilibrului sistemului. O criză este doar o fază pe care o parcurge sistemul în căutarea unei noi dimensiuni. Un sistem economic în dezechilibru este sistemul economic aflat în catastrofă, în haos, în dezordine. Dezordinea este starea de anomie a sistemului economic. Haosul poate interveni ca urmare a acumulării unor tensiuni uriașe, și nu este specific economiei libere și societății deschise. Thierry de Montbriall arată că: "un sistem dat este într-o stare de echilibru
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că nici oameni liberi cu adevărat nu au existat niciodată și că lumea capitalismului și a prosperității, visul pe care îl trăiește omenirea azi, nu există. Intervenția statului trebuie să fie minimă și secvențială, chemată doar să evite haosul și dezordinea și nu să gestioneze viața economică. 947 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 25. 948 Vezi, pentru cercetări mai noi despre om și caracterul natural al egoismului uman și Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ceremonial, iar altele, precum sacrificiul sau riturile de consacrare, au ca scop integrarea Într-un univers sacralizat); f) de conversiune sau inversiune: după relația cu ordinea (paradele și riturile de instituire confirmă ordinea, riturile de tip carnavalesc provoacă și consacră dezordinea); P. Smith (1979, p. 145) afirmă că riturile pot fi periodice sau ocazionale (după o axă a temporalității) și individuale sau colective (după criteriul actorilor implicați). E.S. Zuesse (1987a, vol. XII, pp. 415-417) identifică două clase globale: riturile de confirmare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vindecarea prin transă practicată de călușari, autoarea citată remarcă: Vindecarea trebuie să aibă loc, deoarece persoana respectivă a Încălcat o regulă și s-a pus nu doar pe sine În pericol, ci Întreaga comunitate. Boala nu este văzută doar ca dezordine În planul fizic. Ea deranjează Întregul corp socioeconomic, deoarece Împiedică individul să participe la activitățile comune. Ritul de vindecare servește la restabilirea ordinii și a echilibrului. ș...ț Călușul poate fi pus În legătură cu grupurile de terapie contemporane nouă. Vătaful acționează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
desemnează „societatea ca o comunitate nestructurată sau foarte slab structurată și nediferențiată, chiar ca o comuniune de indivizi egali, care se supun numai autorității generale a oficianților ritului” (1969, p. 96). În timpul acestor perioade de communitas, societățile experimentează situații de dezordine acceptabilă, În care se produce o dezmembrare (dis-membering) a relaților sociale, a normelor de comportament, a sistemelor de clasificare, a valorilor și reprezentărilor culturale. Cu alte cuvinte, ritul permite descompunerea constructelor sociale, altfel de neatins și de necontestat, În unitățile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin eforturile depuse pentru deplasarea spre centrul râvnit, prin durata amplă, prin emoția așteptării și prin exacerbarea elementelor de diferență față de restul colectivității (mimică, vestimentație, cântec etc.); b) Întâlnirea cu idolul - caracterizată prin localizarea precisă, prin timpul limitat, prin Învalmășeală, dezordine, chiar violență și prin explozia trăirilor și generalizarea lor. Participanții la pelerinajele declanșate de prezența lui Michael Jackson la București aveau un țel bine definit: să-l vadă cât mai de aproape („pe viu”) și, dacă se poate, să-l
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
marchează aceste schimbări În forma căsătoriilor, funeraliilor sau migrațiilor. Sărbătorile, pe de altă parte, operează În acele momente În care viața unui grup pare mai stabilă, În momentele temporal neutre ale anului. Sărbătorile Își fabrică propria energie, stârnind lucrurile, creând dezordine pentru „plăcerea distracției”. În timp ce ritul subliniază armonia și continuitatea resurselor expresive ale unei culturi, aducând În prim-plan unitatea sistemului lumii, sărbătoarea lucrează (cel puțin la Începutul ei) ca să distrugă acest sistem, ca să etaleze o lume Întoarsă pe dos, ca să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se adresa niciun cuvânt de dojană pentru purtări care, În orice alt moment, ar fi fost pedepsite cu biciuirea, temnița sau moartea (J.G. Fraser, 1980, vol. IV, p. 237). Carnavalurile Europei rurale (creștine, dar necontrolate integral de Biserică) instituiau o dezordine analoagă haosului primordial, funcționând ca dramatizări calendaristice ale confruntării dintre viață și moarte. Ele musteau de rituri magice care vizau asigurarea fertilității, alungarea duhurilor malefice (reprezentate de măștile grotești), stimularea bogăției prin consumul excesiv de alimente și băuturi, suspendarea sau inversarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai-marii zilei, o tehnică de contestare socială ce poate conduce la revoltă fățișă, un fel de rebeliune, miniaturală ca mijloace de luptă socială, dar efectivă ca rezultate; c) modelul simbolic (hermeneutic): carnavalul este „o celebrare a ambivalenței”, care afirmă atât dezordinea, cât și ordinea, care contestă organizarea socială, dar o și confirmă, care aduce În scenă atât simboluri ale diferenței, cât și metafore ale unității sociale. În prima versiune, promovată, pe urmele lui É. Durkheim, de M. Gluckman (1977), N.D. Munn
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de rituri, care creșteau treptat În intensitate și amploare și care se transformau, din Înfruntări Între indivizi, controlate de reguli stricte, Într-o bătaie generală, În care regulile se schimbau imediat sau erau total abandonate. Riturile violenței au deschis calea dezordinii - iar rezultatul acestei escaladări nu mai poate fi limitat de rituri sau controlat de liderii orașului (vezi și interpretarea, masacrului din noaptea Sfântului Bartolomeu ca rit al violenței În B. Lincoln, 1989; a evenimentelor sângeroase din timpul Revoluției franceze În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Alaviv cer și obțin de la Valens, în toamna anului 376, trecerea pe teritoriul Imperiului, în sudul Dunării. Aproximativ 20.000 de vizigoți trec Dunărea pe la Dinogetia sau Durostorum, acum are loc prima mare emigrare. În 377, profitând de spaima și dezordinea garnizoanelor romane, trec dincolo de Dunăre și cete de taifali și alani, iar dinspre răsărit trec Dunărea o parte din ostrogoți, conduși de principii lor, Alatheus, Safrax și Farnobius. Regele Athanaric, rămas în fruntea vizigoților din nordul Dunării, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a avea loc adunarea, cu cel puțin 48 de ore înainte. Articolul 3 Organizatorii adunării publice sînt obligați să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura desfășurarea acesteia în mod pașnic, cu evitarea oricărui act de violență sau dezordine. Articolul 4 În cazul producerii unor daune materiale sau comiterii de infracțiuni, organizatorii adunării răspund, potrivit legii, împreună cu autorii direcți ai acestor fapte. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU -------------------------------
DECRET-LEGE nr. 2 din 3 ianuarie 1990 cu privire la organizarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106768_a_108097]