2,244 matches
-
atribui în exclusivitate numele de episcop și care se va deosebi net de colegiul presbiterilor. Diaconul, slujitor cu funcție subalternă, este afectat pe lângă persoana episcopului. Astfel se constituie cele trei trepte de slujire pe care le cunoaștem: episcop, preot și diacon. În scrisorile sale, Ignațiu din Antiohia ne oferă prima mărturie a acestei ierarhii; se vorbește atunci de episcopat monarhic, episcopul distingându-se de ceilalți preoți. Slujitorii itineranți dispar treptat. Apostolii - urmașii Apostolilor - devin sedentari, confundându-se în cele din urmă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al IV-lea Ecumenic; Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod; Canonul 81 Apostolic; Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic. Pidalionul interpretează Canonul 6 Apostolic (citat în p. 3 al studiului de față) astfel: "Episcopul, sau Presbiterul, sau Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că cele ale Chesarului, Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două se împarte stăpânirea și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1357, 31 ianuarie 1929, pp. 1-2. Canonul 7 Apostolic spune: "Dacă vreun Episcop, ori Presbiter, ori Diacon, sfânta zi a Paștilor mai înainte de primăvăreasca Isimerie cu iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu Tudor, Schisma fostului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în "Cuvântul", an V, nr. 1358, 1 februarie 1929, p. 1. 11 Mircea Vulcănescu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Vartolomeu Stănescu (1875-1954), figură aleasă a Ortodoxiei românești, cu studii universitare de teologie la București, de teologie catolică și protestantă la Paris, de drept și sociologie la Sorbona (teza de doctorat cu titlul La Portée sociale du principe d'autorité); diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris (1905-1909); vicar la Eparhia Dunării de Jos; Profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Universitatea București (1913); Locotenent de Episcop al Episcopiei Argeșului (1919-1920), Locotenent de Episcop al Episcopiei Râmnicului (1920-1921), apoi Episcop
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural în Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile învățământului în limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica Domnească din București, un Hrisov prin care Îi scutește de toate dările „ca să fie de treaba și slujba sfintei biserici În zi și În noapte necontenit“. Printre cei scutiți figurează și Coman, protopsaltul Bisericii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
analitică și obiectele de Învățământ. Muzica psaltică se Învăța alături de slavonă, română, tipic și alte „rânduiale ale besericii“, după cum era stabilit În „foița de Învățătură“. După absolvirea acestei școli „elevii“ primeau o diplomă, care le dădea dreptul să fie cântăreți, diaconi sau preoți. Prin urmare, În această perioadă, În București existau mai multe școli În care se Învăța muzica psaltică: cel puțin două școli oficiale, Academia de la Sfântul Sava și Școala de slovenie de la Sfântul Gheorghe, apoi Școala „de slovenie și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistica realizată după machetă sculptorului Maximillian Fetiță ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura să înaltă și slabă, fata ascetica, chipul nobil și binevoitor, expresia clară a feței, privirea lui sfredelitoare și, mai ales, nevinovăția vieții, toate acestea au făcut să fie prețuit peste tot că un preot catolic autentic”{\cîte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
frază, un predicat este la singular, altul la plural). Substantivele colective care impun un astfel de acord sunt nărod, familie (sub forma mai apropiată de etimon fămeaia), sfat, dihanie 51, împărăție și gloată (ex. Nărodul văzură Hristos în codru suind. - Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), București, 1914, apud Carabulea, 1965: 596; pentru celelalte exemple, vezi Carabulea, 1965: 596). În limba română modernă și contemporană, posibilitatea ca un substantiv colectiv plin referențial să impună acordul semantic, la plural, s-a limitat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și acest lucru a dus la apariția unor neînțelegeri între soți. Pentru a-și reface familia și viața, Dragoș Bucescu, a hotărât să părăsească Teatrul din Galați și să-și reia profesia clericala la Iași, unde în perioada anterioară, fusese diacon la Catadrala Mitropolitana și apoi la biserică Sfinții Voievozi Mihail și Gavril din Tătărași, dar din motive politice, de asemenea, nu a obținut aprobarea. În consecință, văzând împotrivirea de la Iași, la cererea să a fost numit preot paroh în partea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
de seamă. Cuceritorii erau puțin numeroși, de aceea romanizarea lor a fost rapidă, iar limba lor a dispărut rapid în favoarea latinei și a dialectelor sale, regii longobarzi străduindu-se să apere mănăstirile și pe erudiții lor, ca, de exemplu, Paul Diaconul, istoric "național" al longobarzilor, pe care-1 vom regăsi, la sfîrșitul secolului, la curtea carolingiană de la Aix-la-Chapelle. În rest, descendenții lui Alboin au dezvoltat instituții originale, mai ales în domeniul dreptului, administrației locale (funcțiile ducilor sînt ereditare), al organizării militare, care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
focare de cultură latină. La Palatul imperial de la Aix-la-Chapelle, adevărat centru de formare a clericilor și de difuzare a culturii astfel restaurate, au venit maeștri vestiți din Italia de Nord (grămăticii Petru din Pisa și Paulin din Aquileea, istoricul Paul Diaconul), din Spania (teologul Theodulf, investit mai apoi episcop de Orléans), de la mănăstirile anglo-saxone Alcuin, de exemplu, profesor la școala episcopală din York, pe care Carol cel Mare îl va face abate de Saint-Martin de Tours, însărcinat să organizeze învățămîntul. Școli
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
efort de reproducere. Rezultatele acestei "renașteri" culturale trebuie, desigur, relativizate. Prima generație de literați care au impulsionat-o sub Carol cel Mare a produs, ea însăși, puține opere cu adevărat originale: "manualele școlare" ale lui Alcuin, Istoria longobarzilor de Paul Diaconul, poemele lui Theodulf, poezia de curte a lui Angilbert, Analele redactate în mănăstiri. Toate sînt producții ale clericilor, cu excepția clasicei biografii a lui Carol cel Mare scrisă de Eginhard (770-840), literat, savant, dar și arhitect (el, de exemplu, a participat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
16 oct.1754 (7263) și Ioan Theodor Calimah la 8 oct. 1760 (7269). Din spusele Spiritului domnesc simțeam că ar mai fi încă multe de povestit despre biserica Trei Ierarhi și m-am grăbit să-i amintesc vorbele spuse de diaconul Paul de Alep - însoțitorul patriarhului Macarie al Antiohiei - în 1653: „Toată lumea este de acord în a spune că nici în Moldova, nici la cazaci, nu se află vreo biserică să o egaleze pe aceasta, nici prin ornamentație, nici prin frumusețe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Vodă, drept trei giumătăți de vin de am dat de am pardosit beserica.” - La 17 ian.1652 (7160) cei de la mănăstirea Aron Vodă cumpără de la Nicolai zugravul o pivniță cu loc de dugheană. Zamfira, soția lui Petrea, fost iuzbaș, vinde diaconului de la Aron Vodă două vii la Vacota. - Din câte îmi dau seama, mărite Spirit, mănăstirile acceptau daniile sau cumpărau orice, indiferent unde s-ar fi aflat dania sau cumpărătura. - Așa-i. Să nu ne depărtăm însă de cumpărăturile făcute de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au adus lumina învățăturii atât pentru viețuitoarele mănăstirii, dar și pentru jupânițele din familiile boierești care doreau să pătrundă taina cărților. In 1803, mitropolitul Veniamin Costache, socotind că este nevoie de o „școală de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi, unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea Sfintelor Scripturi”, a împărtășit gândul lui Alexandru C. Moruzi voievod. Apoi s-a trecut la fapte. Au mutat călugărițele de la Socola în frunte cu stareța Elisabeta schimonahia - sora mitropolitului - la Agapia și călugării
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Acum, însă, ar cam fi vremea să ne gândim încotro s-o apucăm. - Nu înainte de a spune, mărite Spirit, că în curtea Goliei se află o casă cu coloane, făcută prin veacul al XVIII-lea. În această casă a locuit diaconul Creangă, pe când slujea la Golia. Începând din 1992, aici se găsește Institutul Cultural-Misionar Trinitas (Editură,Tipografie, Radio). - Dacă nu te plictisește aceeași întrebare, am să ți-o pun din nou. Si acum, încotro? - Dacă tot ai pus întrebarea, iaca și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acestei rezoluții imperiale, șeful Administrației militare provinciale, generalul Spleny, a adresat, la 27 august 1777, în numele împărătesei Maria Theresia, un manifest tipărit în limba română către "lăcuitorii aceștii Bucovine deștrict", "adecă tuturor Mitropoliților, Arhiepiscopi, Episcopi, Arhimandriți, Dichei, Egumeni, Protopopi, Preoți, Diaconi, Boeari, Mazili, Ruptași și la toată prostimea, orașe, târguri, sate și la toată obștea, atât parte Bisericească cum și lumească", pentru ca "prin ivală, să facă supuneri și juramânt, ca să să adeverească ai noștri credincioși supuși podani"82. Ceremonia oficială de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sau de la Mislea, în relatarea doamnei Aspazia Oțel Petrescu. Un moment poate mai cunoscut este cel al Învierii anului 1951, în mina din Baia Sprie, când, la 560 de m sub pământ, un sobor compus din 20 de preoți și diaconi, între care părintele Justin Pârvu, părintele Vasile Antal, părintele Sebastian Popescu și alții, au săvârșit Slujba Învierii. O Înviere similară, în care sfredelele erau folosite pe post de clopote, a avut loc și la mina Cavnic, făcându-l pe preotul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
oameni (de aceea au rezistat lângă Hristos) au transmis altora - diaconii, primul fiind Ștefan - surplusul lor de entropie. Căci negentropia se Întreține aruncând afară entropia care rezultă din orice activitate, cu atât mai multă cu cât aceea e mai complexă. Diaconul vremii era menit să slujească la mesele comune ale creștinilor, Înlesnind aleșilor negentropici să-și continuie negentropizarea, spiritualizarea; diaconul trebuia deci să se sacrifice, entropizându-se prin slujirea burții altora, Încă mai entropici. Doar că Ștefan nu s’a lăsat entropizat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negentropia se Întreține aruncând afară entropia care rezultă din orice activitate, cu atât mai multă cu cât aceea e mai complexă. Diaconul vremii era menit să slujească la mesele comune ale creștinilor, Înlesnind aleșilor negentropici să-și continuie negentropizarea, spiritualizarea; diaconul trebuia deci să se sacrifice, entropizându-se prin slujirea burții altora, Încă mai entropici. Doar că Ștefan nu s’a lăsat entropizat. Și atunci, entropia și-a luat primul tribut de la noua eră. Chiar martiriul lui e În consens, căci nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1838, într-o însemnare catagrafică Satul Ipoteștii, proprieta a dumisale aga Doxachi Hurmuzachi cu alți răzăși și anumi frații Isăcești și Neculai Albotă găsim chiar dintru început următoarele precizări: la biserica cu hramul mai marilor voievozi erau doi preoți, un diacon și doi dascăli. Primul preot era Vasile Hudișteanu 8. În această catagrafie sunt trecuți și frații Isăcești, descendenți din Ipatie, care se crede a fi autorii consolidării bisericuței construite, la început, din lemn de către călugării mai sus pomeniți. O altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1840 spune că biserica cu hramul Sf. marilor voievozi, de lemn veche, are pereții deslipiți, țintirimul dezgrădit, celelalte trebuitoare arse14. În același act, însă, se constată și următoarele: preotul Vasile de 44 ani, bețiv; preotul Vasile de 40 ani, bețiv; diaconul Alexandru de 38 ani, bețiv; dascălul Dimitrie de 25 ani, bețiv 15. Proza eminesciană conține, într-o transpunere plastic-hiperbolizantă, un posibil ecou al acestei stări de lucruri consemnate lapidar în însemnarea de arhivă: Părintele era cam nalt de boiul [lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tocma-n pădure. Ie, răspundea cu sânge rece văcarul 16. Reproiectând în real conținuturile epicului, apare nelămurirea: în ce măsură sărmana bisericuță a trecut sau nu și printr-un incendiu? Totul devine posibil, ținând seamă de "darurile" mai sus amintite ale preoților, diaconului și dascălului, cu toții având gâtul pâlnie de argint cum se spune în popor. Ceva trebuie să se fi întâmplat, căci iată o scenă pe cât de hilară, pe atât de verosimilă: La o utrenie i s-a și-ntâmplat popei o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]