14,718 matches
-
nume de persoane (V de la Vasile, V de la Victor etc.); în alte limbi, s-au convenționalizat și s-au fixat anumite asociații (pentru italiană, de pildă, se recurge la nume de localități, în asociații stabile pe care le înregistrează chiar dicționarele: V că în Veneția, A că în Anconă, B că în Bologna etc.). Chiar în modul de desemnare cel mai răspîndit al literelor, există la noi soluții diferite, deci ezitări și confuzii. Alături de tipul de citire indicat de norme (constînd
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
din toată țara, de la București la Cluj și de la Iași la Oradea, cu pagini ăntotdeauna de citit, nu de sărit. Numărul dublu 7-8(113-114) al revistei orădene UNU e umplut an ăntregime de Miron Kiropol. Cu ce? Surpriză: cu un Dicționar al poeziei române, cuprinzând poeme traduse an franceză ale unor poeți din patru secole de literatură română, de la Dosoftei și Miron Costin la tineri născuți după 1970. an Prologul la cele aproape 50 de pagini de revista (pe două coloane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
an franceză ale unor poeți din patru secole de literatură română, de la Dosoftei și Miron Costin la tineri născuți după 1970. an Prologul la cele aproape 50 de pagini de revista (pe două coloane) ce alcătuiesc o variantă intermediară a Dicționarului poeziei române - Miron Kiropol (D.P.R.-M.K.), autorul ne explică: "am ăncercat incomplet, ăn paginile ce urmează, să mă apropii, la ăntâmplarea lecturii, de unele poeme ce mi-au dat un moment de prodigiu. Apoi mi-a venit ideea operei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
și zeilor". Fiindcă intenționează că, ăn câteva luni, să ajungă la forma finală a volumului, Miron Kiropol ai roagă pe poeții din țară să-i trimită volumele lor la adresa: 2, rue Chantault, 28.000 Chartres, France. Desigur, autorul ași alcătuiește dicționarul personal după criterii declarat subiective, cu mari și mărunți, așa ăncăt discuțiile despre selectarea unuia și absența altuia nu ași au rostul. (Cronicarul nu se poate abține totuși de la o observație răutăcioasa: dacă se ăntămplă că directorii revistelor an care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
mains je retourne vers țes mains. Tendre corne, chanteras-tu demain Pour moi, de nouveau la forêt? Sigur, numai cine nu a ăncercat vreodată să traducă poezii geniale cu ritm și rimă poate cărți iar ceea ce face Miron Kiropol cu acest Dicționar al său, ce are menirea de a iniția cititorii francofoni an universul poeziei române, merita infinită gratitudine. De la limba de lemn la limbajul de plastic Recent a avut loc la București un seminar cu o tematica de-a dreptul provocatoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
este cel legat de contingent, de actualitatea imediată sau de o imagine clișeizata (de obicei negativă) asupra unei națiuni. Semnificațiile acestor vebe etnico-politice sînt efemere, durînd adesea doar atîta vreme cît situația la care fac aluzie rămîne în atenția publică. Dicționarele generale le înregistrează de aceea, în mod firesc, cu mare prudență; după o vreme însă, în lipsa explicațiilor, identificarea analogiilor devine tot mai anevoioasa. În română există, de mai multă vreme, a (se) libaniza a verb cu corespondențe în mai multe
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
verbele-bază, si derivatele lor nominale formate cu sufixul are, așa-numitele "infinitive lungi".) Verbul a libaniza are corespondențe în mai multe limbi; pentru română este indicată, de exemplu, sursa franceză - libaniser. În italiană (citez, traducînd, după ediția din 1995 a dicționarului Zingarelli), verbul libanizzare este explicat etimologic a "de la Liban, teatru de conflicte lungi și distructive" și primește o definiție lungă și detaliată, cu un sens principal "a transforma un oraș, un teritoriu sau un intreg stat într-un cîmp de
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
prin manifestarea facțiunilor opuse" - și un uz figurat - "a provoca o situație de diviziune, în special ideologică, într-un sector în sine omogen: a vrea să libanizezi școală". Verbul a libaniza (absent din DEX) e înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a, 1997 (DCR2), cu mai multe citate și cu cîteva semnalări lingvistice Un model global dar destul de clar definit pare să îl constituie America de Sud: "politicienii noștri îi vor sud-americaniza pe bune" ("Academia Cațavencu" = ACaț
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
de crearea limbii literare românești. Se simțea nevoia unei poezii la noi. Și, evident, trimite o săgeată împotriva literaturii contemporane: "Toată literatura această curentă de astăzi, jocul de rîme dificile, încercarea de ritmuri dezagreabile, întrebuințarea de cuvinte științifice culese din dicționare, sărăcia această literară de astăzi, plină de atîtea pretenții, poate să servească în acest domeniu de învățătură, literatura aceasta nu o cetește nimeni, căci își fac o iluzie poeții cari cred că-i cetește cineva: numai fiindcă pretind că trebuie
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
în mâini, așa și noi nu am privit spre el, ci ne-am îndreptat ochii undeva departe, din care pricina, pesemne ne-a și scăpat." Cartea se citește totuși fără suspiciuni. Nu de alta, dar "cad atunci din bibliotecile lumii dicționarele moarte... de râs." Vasile Tonoiu, Meditații și cugetări. Reverii lucide și aporii ludice. Editură Iri, București 1998, 160 pag., preț nemenționat.
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
-a, sVol. IVt, se înțelege din colecția de Opere; Vol.II cuprinde traducerea Descrierii Moldovei, realizată tot de Iosif Hodos (1875), textul latin constituind Vol. I, îngrijit de Al. Papiu-Ilarian (1872). Succinte informații despre cărturarul ardelean pot fi găsite în Dicționar de lingviști și filologi români, semnat de Jana Balacciu și Rodica Chiriacescu (București, 1978, p. 145), si in sinteză Membrii Academiei Române, 1866-1996, realizată de Dorina N. Rusu (Iași, Fundația Academică "Petre Andrei", 1996, p. 162). 7 Imperiul Otoman. Epoca clasică
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
că lucrurile prințesei Diana/ se vînd prin talciocuri umbroase..." (Pasărea neagră). Înscenarea aduce din nou gustul romantic al farsei grav-ironice. E pus la contribuție Corbul lui Edgar Poe, care rostește, dincolo de faimosul Nevermore, vorbe sibilinice, descifrate de ascultătorul sau cu "Dicționarul cel mare": "auzii bătaia din aripi și magicul Corb/ așezat pe pervazul ferestrei rosti pentru ultima oară/ THAKATIMUNU SIPEDI/ prin livadă cu vișini depărtîndu-se/ printre zarurile și tomberoanele nopții/ depărtîndu-se/ în timp ce repetăm zăpăcit/ ăGhnoti Seautonă ăZopediă ăImunuă ăKatimosă aSpre Undea
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
un "androgen" (iar sic!), pe care l-au numit Hermafrodit. "Astăzi se știe însă că, intervine doct Țesu, hermafroditismul nu este decât o aparentă, neputând există în natură". Cam asa debutează Enciclopedia erotică. Mai găsim în interior și file de Dicționar, la fel de prost și de prețios scrise: "Sărutul este un simbol al uniunii și al adeziunii reciproce" (îți vine să completezi "uraaa!, uraaa!") sau "Simbolismul iubirii ne este cunoscut din Cântarea Cântărilor și din influență pe care a avut-o această
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
susținută de un întins registru stilistic. Demonstrație de virtuozitate stilistica Mihail Gălătanu poate scrie bine în orice stil. Atât de bine, încât scrisul sau capătă adeseori o tentă parodica. Și totuși acest virtuoz al stilurilor, acest autor proteic care folosește dicționarul limbii române că Paganini vioară rămâne mereu el însuși. În jocul sau de-a literatura există ceva greu și definitiv. Dantelăriile stilistice pe care le desfășoară în fața cititorului nu sunt din hârtie, ci din fier forjat. În prima parte a
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
un numar dedicat grupării, revista de la Pitești, condusă de Dumitru Augustin Doman, a conceput cea mai recentă apariție a sa (4 - 5) că un număr monografic Costache Olăreanu, ce ar trebui avut în vedere de colaboratorii lui Mircea Zaciu la Dicționar, pentru informația biobliografică de la sursă. Prezentîndu-si cu surîs subțire, sub titlul Ani, evenimente, operă, C.V.-ul (asemănător că ton cu acela al lui Mircea Horia Simionescu, pus în deschiderea volumului de Povestiri galante din BPT), Costache Olăreanu pare mulțumit că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
care provine. În cazul adjectivului condescendent și al substantivului condescendenta, invocarea originii și critica uzului actual mi se par totuși necesare. Din păcate, o lărgire semantica, bazată probabil pe o interpretare neriguroasă, aproximativa, a fost deja acceptată de principalele noastre dicționare. În DEX, adjectivul condescendent e definit (ediția a II-a, 1996, reia absolut identic explicația din prima ediție) "care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil"; în vreme ce condescendenta ar fi o "purtare plină de
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
acest uz negativ (pe care DLRM 1958, de altfel, nici nu-l înregistra) ar fi ulterior primului sens - cel normal, pozitiv -, că ar fi derivat din acela. De fapt, lucrurile stau chiar invers. E suficient să ne întoarcem la vechiul Dicționar al Academiei ( DA), unde definiția corespunde originii cuvintelor și sensului lor în franceză, limba din care au fost preluate. Aici condescendent e cel "care se coboară (cu bunăvoință) spre altul inferior lui că rang, ca situație socială, ca stare de
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
prezentatoare de știri "te surprinde prin condescendenta cu care te întîmpină și prin firescul cu care te incită la confidente" ("Evenimentul de week-end", 31, 1999, 10). Știu că e greu să schimbi ceva atunci cînd uzul este susținut de autoritatea dicționarului. În cazul acesta, cred totuși că se mai poate spera: în modificarea definițiilor în noile ediții ale dicționarelor, sau măcar în introducerea unor paranteze de avertisment, de tipul celor folosite în dicționarele franceze: "uz criticat".
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
la confidente" ("Evenimentul de week-end", 31, 1999, 10). Știu că e greu să schimbi ceva atunci cînd uzul este susținut de autoritatea dicționarului. În cazul acesta, cred totuși că se mai poate spera: în modificarea definițiilor în noile ediții ale dicționarelor, sau măcar în introducerea unor paranteze de avertisment, de tipul celor folosite în dicționarele franceze: "uz criticat".
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
ceva atunci cînd uzul este susținut de autoritatea dicționarului. În cazul acesta, cred totuși că se mai poate spera: în modificarea definițiilor în noile ediții ale dicționarelor, sau măcar în introducerea unor paranteze de avertisment, de tipul celor folosite în dicționarele franceze: "uz criticat".
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
un nume de referință în critică românească dedicată lui Dostoievski: cel al lui Valeriu Cristea. Acesta adîncește perspectiva oferită de eseul neterminat al lui Dinu Pillat, Dostoievski în conștiința literară românească, datat 1975. Prin Tînărul Dostoievski (1971) și îndeosebi prin Dicționarul personajelor lui Dostoievski (vol. I, 1983, vol. ÎI, 1995), Valeriu Cristea depășește dezinvolt contextul cultural românesc, alăturîndu-si "vocea" europenilor K. Mociulski, Dostoievski - jizni i tvorcestvo, 1947; Anna Grigorievna Dostoievskaia, Dostoievski, 1930; Aimée Dostoiewsky, Vie de Dostoievsky par să fille, 1926
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Experții cred că fațada maiestuoasă ar putea fi reasamblată. Dar de unde bani? „ Larousse Cine nu știe ce este un Larousse? Avem bănuiala că mulți știu, nu și lexicografii români, adică acei lingviști care ar trebui să se preocupe de soarta dicționarelor la noi. Avem, desigur, mai multe decât înainte de1989, de toate felurile, dar nu suficiente și, mai ales, nu aduse periodic la zi. Exemplul Larousse ar trebui să le dea insomnii. Cu șase luni înainte de sfârșitul anului, Larousse, ca de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
Avem, desigur, mai multe decât înainte de1989, de toate felurile, dar nu suficiente și, mai ales, nu aduse periodic la zi. Exemplul Larousse ar trebui să le dea insomnii. Cu șase luni înainte de sfârșitul anului, Larousse, ca de altfel toate dicționarele din lume, publică ediția pe anul care urmează. La a suta aniversare, Petit Larousse illustré, prezent în două familii din trei, elimină din ediția 2015 numeroase cuvinte și introduce altele. Marile refaceri au loc la 15 ani și implică 300
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
Epilogue a lui Gérard Genette se vrea a fi continuarea și sfîrșitul seriei autobiografice „zgîlțîită și dezordonată”, cum o socotește autorul, numită Barbadrac. Triada cu acest nume jucăuș, născocit pentru a desemna o poșetă-sacoșă foarte încăpătoare, organizată sub forma unui dicționar personal, à la Montaigne, curprinde volumele Barbadrac, Codicille și Apostille. Suită cu accente autobiografice, scrisă de cel care ne-a impresionat și convins, timp de decenii, cu rigoarea clasificărilor și taxinomiilor din Figuri, ea dezvăluie un Genette pe alocuri elegiac
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
volume de Figuri dar, în același timp, un joc de-a epilogul, ce-i permite autorului o gamă largă de tonalități, mergînd de la elegiac, tandru, ludic la ironic, nonșalant sarcastic, trecînd prin grav, macabru și melancolic. Despărțindu-se de formula dicționarului personal, Genette adoptă pentru volumul Epilogue o formă de organizare diferită, un pic ermetică și anume o scriitură fragmentară în care fiecare fragment este separat de celălalt printr-un asterisc, ceea ce echivalează cu, ne spune autorul, o virgulă sau un
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]