1,336 matches
-
ani de către această formațiune politică nu mai constituie o surpriză. Nu am în vedere aberațiile puse în cârca ungurilor de partizanii „României Mari” și nici reproșurile aduse, cu pseudonim sau nu, de diverși „patrioți”. Devenit o simplă anexă a impulsurilor dictatoriale pesediste, UDMR-ul nu are nici măcar satisfacția de a fi atins scopurile pentru care-și vânduse sufletul. În schimb, a fost cel mai fidel aliat într-o serie de acte cu iz autoritarist trecute prin parlament cu viteza acceleratului. Paradoxal
Senatul cu un singur exponat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14323_a_15648]
-
ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formulă punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul apreciază că excep��ia de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Arată, în acest sens, ca "revoluția din decembrie 1989 a înlăturat structurile de putere ale regimului dictatorial, inclusiv dispozițiile constituționale corespondențe", iar "puterea instaurata în fapt a avut sarcina organizării tranzitorii a structurilor de putere din România și astfel a fost constituit Consiliul Național al Frontului Salvării Naționale, ca organ suprem al puterii de stat, care, pentru
DECIZIE nr. 347 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990 privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153193_a_154522]
-
Naționale, ca organ al puterii, are următoarele atribuții: a) emite decrete cu putere de lege și decrete [...]". ... De asemenea, în art. 10 al acestui act normativ se dispune că "Sunt și rămân dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial". Concordanță sau neconcordanta unor acte normative preconstitutionale cu prevederile noii Constituții se poate examina numai în privința conținutului dispozitilor lor, iar nu și în privința competenței organului emitent sau în privința formei actelor respective. În ceea ce privește raportarea actului criticat la cadrul legislativ existent la
DECIZIE nr. 347 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990 privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153193_a_154522]
-
art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu recunosc aceleași drepturi, si anume recunoașterea vechimii în munca pe perioada deportării, pentru toți cetățenii români, inclusiv pentru cei care au fost victime ale altor regimuri dictatoriale, instaurate cu începere din 6 martie 1945, în afara teritoriului statului român. În acest sens apreciază că intenția legiuitorului a fost aceea de a extinde sfera persoanelor îndreptățite la recunoașterea drepturilor instituite prin Decretul-lege nr. 118/1990 și la persoanele care
DECIZIE nr. 303 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 12 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152132_a_153461]
-
contravine principiului egalității în drepturi sau principiului nediscriminarii, întrucat statului român nu îi revine nici o obligație față de cetățenii români asupra cărora au fost exercitate măsuri politice sau dispoziții abuzive de autoritățile altor state, în afara teritoriului său, în speță, de regimul dictatorial din R.S.S. Moldova. În acest context afirmația autorului excepției, potrivit căreia "regimul comunist, instituit inițial în fosta U.R.S.S. și extins în țările est-europene, printre care și România (...), a fost cel care a aplicat măsuri politice de natură să producă
DECIZIE nr. 303 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 12 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152132_a_153461]
-
definiția noțiunii de risc serios, cuprinsă în alin. (2) al art. 26 din lege, și în special situația reglementată la pct. 3 din acesta, nu reflectă cazurile în care amenințarea asupra vieții ar putea surveni și din cauza unui regim politic dictatorial, după cum se cunoaște că se întâmplă în China. Ca atare, apreciază că dispozițiile legale criticate contravin și prevederilor art. 2 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la viață, precum și ale art.
DECIZIE nr. 573 din 7 iunie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189833_a_191162]
-
precum și ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, excepție ridicată de Victor Truță, prin mandatar Marin Frunză. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține în esență că prevederile legale criticate "sunt neconstituționale, discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchiziționale, deoarece conferă competență de soluționare a recursului unei instanțe locale inferioare în grad Înaltei Curți de Casație și Justiție", fiind astfel încălcate "dreptul la apărare, dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de
DECIZIE nr. 321 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170001_a_171330]
-
recursuri civile. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia consideră că dispozițiile art. 2, art. 3 și art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale Legii nr. 195/2004 , precum și ale Legii nr. 92/1992 "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, "dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare". De asemenea, apreciază că dispozițiile Legii nr. 195/2004
DECIZIE nr. 333 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi ale Legii nr. 92/1992 în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170197_a_171526]
-
Marin Frunză. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile art. 3 și art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cele ale Legii nr. 195/2004 și cele ale Legii nr. 92/1992 sunt "discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchiziționale". Consideră că drepturile și principiile reglementate de dispozițiile art. 1, 11, 15, 20, 21, 24, 124 și 126 din Constituție, precum și de art. 6, 13, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu
DECIZIE nr. 130 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi a celor ale art. 57 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167899_a_169228]
-
neconstituționalitate autorul acesteia consideră că dispozițiile art. 3 și art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 și ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, "dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare". De asemenea, apreciază că dispozițiile Legii nr. 195/2004
DECIZIE nr. 585 din 8 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172647_a_173976]
-
Articolul 14 Pînă la terminarea activităților necesare pentru atingerea scopului în care a fost constituită comisia, se recomandă că membrii acesteia să nu fie chemați în calitate de experți sau martori în fața instanțelor judecătorești în legătură cu procesele privind vechiul regim și faptele clanului dictatorial. Articolul 15 În raport cu obiectivele fiecărei investigații, comisia poate formă echipe de control, alcătuite din specialiști desemnați de către organele centrale pe care le reprezintă membrii comisiei. Echipele de control răspund pentru activitatea lor în fața comisiei. Prevederile art. 11 se aplică în
HOTĂRÂRE nr. 951 din 14 august 1990 privind înfiinţarea Comisiei guvernamentale pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceausescu şi colaboratorii săi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172519_a_173848]
-
precum și ale art. 1, art. 2, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11 și art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, considerând, în esență, că: dispozițiile art. II din Legea nr. 195/2004 "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, "dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare". Justițiabilul este supus unei discriminări, deoarece acesta nu mai
DECIZIE nr. 210 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (1) şi alin. (3) teza întâi din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168740_a_170069]
-
ridicată de Marin Frunză într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare formulate împotriva unei încheieri pronunțate de Curtea de Apel Galați. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, despotice, inchiziționale și milițienești", încălcând astfel o serie de principii constituționale și drepturi consacrate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Declarația Universală a Drepturilor Omului. În acest sens arată că soluționarea cererii de recuzare
DECIZIE nr. 547 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32, art. 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171781_a_173110]
-
de neconstituționalitate, considerând că recursul declarat de el împotriva hotărârii Tribunalului Galați ar trebui să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar nu de Curtea de Apel Galați, autorul susține că dispozițiile legale atacate "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare. De asemenea, apreciază că prevederile art. II din Legea nr. 195/2004 și
DECIZIE nr. 551 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172004_a_173333]
-
cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Galați într-un dosar având ca obiect o contestație în anulare. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate "sunt neconstituționale, discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchiziționale, deoarece conferă competență de soluționare a recursului unei instanțe locale inferioare în grad Înaltei Curți de Casație și Justiție", fiind astfel încălcate "dreptul la apărare, dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de
DECIZIE nr. 617 din 17 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173838_a_175167]
-
de neconstituționalitate, considerând că recursul declarat de el împotriva hotărârii Tribunalului Galați ar trebui să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar nu de Curtea de Apel Galați, autorul susține că dispozițiile legale atacate "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de
DECIZIE nr. 667 din 15 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173932_a_175261]
-
esență, că "dreptul de a vota, dreptul de a munci, ca și dreptul la viață și libertatea cuvântului și a presei sunt drepturi fundamentale și universale, nu drepturi câștigate, și ca atare ele nu pot fi interzise decât în regimuri dictatoriale sau nedemocratice." În plus, se mai arată că, în cazul autorului excepției Ion Constantin, "aplicarea interdicției de a exercita funcția de comisar nu poate avea nicio legătură cu eventuala interdicție de a exercita profesia de economist, deoarece, așa cum arată prevederile
DECIZIE nr. 289 din 18 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b) şi c) şi art. 71 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221786_a_223115]
-
exercitării în conformitate cu legea a atribuțiilor lor specifice, acesta fiind un mecanism specific statului de drept și democratic pentru evitarea abuzurilor din partea uneia sau alteia dintre puterile statului. Principiul neagă opusul său, care este cel al unanimității, caracteristic statului totalitar și dictatorial. În același spirit, Constituția consacră, la art. 52, dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, să obțină
DECIZIE nr. 783 din 1 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201919_a_203248]
-
domnul Mircea Risti și doamna Ana Mihaela Onișor, participanți la acestea 18,00-19,00: Cina Miercuri, 7 septembrie 2011 8,00-9,00: Mic dejun 9,00-11,00: București - Revoluția din Decembrie 1989 de la miting la părăsirea Comitetului Central de către cuplul dictatorial: - prelegere susținută de domnul profesor universitar Ioan Bucur de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București; - prezentarea unor aspecte inedite din timpul evenimentelor de către participanții la acestea. 11,00-13,00: Revoluția de la Târgu Mureș. Prezentarea unor aspecte inedite din timpul
ORDIN nr. 87 din 23 august 2011 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor Şcolii de Vară "Revoluţia Română din Decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234862_a_236191]
-
3 lit. b, nu garantează dreptul de a refuza serviciul militar obligatoriu din motive de conștiință (Bayatyan c/a Armeniei, Hotărârea din 27 octombrie 2009). Așadar, restrângerea libertății de conștiință, în legătură cu executarea serviciului militar obligatoriu, nu ținea strict de regimul dictatorial, ci de cadrul instituțional și legal de îndeplinire a unei obligații constituționale, cadru menținut și în perioada postcomunistă, până la reglementarea serviciului militar alternativ și apoi a celui profesionist. Prin urmare, condamnările penale pronunțate pentru infracțiunile analizate nu au caracter politic
DECIZIE nr. 32 din 16 noiembrie 2009 pentru examinarea recursului în interesul legii, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. a) din Decretul-lege nr. 118/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220404_a_221733]
-
mâine și se modifică chiar înainte de a intră în vigoare, în care serviciile secrete își măresc bugetul, iar pentru justiție nu se găsește nici măcar mărunțiș, în care reformele există doar în vorbe și prestații televizate, un președinte, într-un ton dictatorial, își poate permite să cheme la ordine judecătorii, să-i înfrunte ostil, amenințător, să-i blameze și să-i terfelească în piața publică din postura părintelui națiunii căruia i se recunoaște dreptul de a-și stigmatiza, la stâlpul infamiei, oamenii
AVIZ CONSULTATIV nr. 1 din 6 iulie 2012 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243052_a_244381]
-
Statul este unicul debitor care își permite, prin vădit abuz de putere, să stabilească el, deasupra legii fundamentale, condițiile în care să-și satisfacă creditorii, care nu sunt alții decât cetățenii țării. Judecătorii României nu acceptă nici tonul, nici mesajul dictatorial al președintelui țării, a cărui numire, printre altele, trece prin filtrul Curții Constituționale.» noiembrie 2011" Referitor la motivele invocate în capitolul III din propunerea de suspendare, Curtea reține că aceste declarații ale Președintelui României nu au produs efecte juridice, neavând
AVIZ CONSULTATIV nr. 1 din 6 iulie 2012 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243052_a_244381]
-
1.000 la 10.000 lei inclusiv manifestările de stradă neanunțate și spontane, restricționând libertatea întrunirilor, prevăzută de art. 39 din Constituție. Există situații neprevăzute, caracterizate prin rapiditatea derulării unor evenimente cu largă rezonanță publică (de exemplu, înlăturarea unui regim dictatorial dintr-o țară sau cazul unor succese sportive care generează o euforie generală), care nu permit anunțarea unor manifestări publice cu 3 zile înainte, dar care legitimează ieșirea în stradă. Legea nu ar trebui să fie un temei pentru amenzi
DECIZIE nr. 849 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247082_a_248411]
-
drept (Rule of Law Checklist), adoptat în cea de-a 106-a Sesiune plenară*4), unde, la pct. 49, se atrage atenția că "puterile nelimitate ale executivului sunt, de jure sau de facto, o trăsătură centrală a sistemelor absolutiste și dictatoriale. Constituționalismul modern a fost construit împotriva unor astfel de sisteme și, prin urmare, să asigure supremația legislativului." ────────── *4) http://www.venice.coe.int ────────── În calitatea sa de garant al Constituției, Curții Constituționale îi revine obligația de a soluționa, în cazul
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Ion Antonescu este arestat și se formează un nou guvern. România părăsește războiul împotriva Uniunii Sovietice și se alătură forțelor aliate. Ocupație sovietică/ Implicarea în lupta contra Germaniei naziste/Venirea comuniștilor/Un nou început/Trădarea aliaților de război/Inlăturarea regimului dictatorial al lui Antonescu. Tu ce faceai? Români, întoarceți armele! face parte din proiectul Vârsta 4, proiect de artă comunitară desfăsurat împreună cu rezidenții căminului de persoane vărstnice Moses Rosen, al cărui obiectiv pe termen lung este schimbarea receptării bâtrâneții în societatea
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]