1,211 matches
-
lichide. 1.6.3. COEFICIENTUL DE DIFUZIUNE IN SOLIDE Coeficientul de difuziune în solide are valori mici, depinde de temperatură, concentrație și natura substanței în care se face difuziunea. În tabelul 1.12 se dau câteva valori ale coeficientului de difuziune în solide, obținute experimental. Transportul energiei termice la sau de la aparatul care ne interesează se realizează cu purtători de căldură (agenți termici). Agenții termici sunt substanțe gazoase, lichide sau solide care participă la transferul de căldură. Principalele condiții pe care
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
kAg - coeficientul individual de transfer de masă prin filmul de gaz; kAl - coeficientul individual de transfer de masă prin filmul de lichid; HA - coeficientul lui Henry, este funcție temperatură, de natura gazului și a lichidului; DAl și DBl- coeficienții de difuziune a reactanților A și B în lichid, m2/ s. Ecuațiile (3.97) și (3.98) sunt valabile pentru o reacție instantanee ireversibilă de ordinul doi, dintre un reactant A în fază gazoasă și un reactant B în fază lichidă de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
ecuația lui van Krevelen și Hoftizzer: 33,00,8Re ScCSh (3.110) în care: - criteriul Schmidt; d - diametrul mediu de volum al umpluturii (diametrul unei sfere care ar avea același volum cu volumul elementului de umplutură), m D - coeficientul de difuziune, m2/ s qg - debitul masic specific de gaz, kg/ m2.s σ - suprafața specifică a umpluturii, m2/ m3 ηg - viscozitatea gazului, Pa.s ρg - densitatea gazului, kg/ m3 C = 0,1 ÷ 0,2 - constantă. Coeficientul individual de transfer de masă
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
democratice (v. capitolul 5). De altfel, în acest caz, nu mai este relevantă simpla acceptare a instituțiilor existente sau obediența ("din lipsă de ceva mai bun"), ținând cont de experiențele negative ale "istoriilor" consolidării democrației din diverse țări. Devine importantă "difuziunea" (de la nivelul restrâns al elitelor la cel de masă) sprijinului acordat instituțiilor democratice, considerate a fi singurele capabile să garanteze libertatea și egalitatea. Răspândirea unor asemenea atitudini, favorabile instituțiilor democratice și comportamentelor corespunzătoare acestora, indică, indirect, o anumită percepție a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
obiectiv este eradicarea infecției. I Tratamentul de eradicare a infecției cu H. pylori Sunt acceptate mai multe variante. Schemele cuprind în general două antibiotice și un inhibitor de pompă de protoni (IPP). Antibioticele folosite sunt: - Amoxicilină 1g x 2/zi (difuziune bună, eficacitate satisfăcătoare și absența tulpinilor rezistente, motiv pentru care este de dorit să facă parte din orice schemă). - Metronidazol 500 mg x 2/zi (rezistență mare, mai ales în zonele în care a fost folosit extensiv pentru tratamentul lambliazei
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
la dispoziție un cod și reguli de conduită pentru acțiunile uma-ne, își asigurau robotizarea indivizilor și supunerea acestora unor prejudecăți favorabile stabilității proprii. Astăzi, într-un context socio-economic aflat în evoluție accelerată, fie și numai pentru că există mijloace rapide de difuziune la nivel planetar și de planetarizare a informațiilor, ele tre-buie să le monopolizeze pentru a-i condiționa pe indivizi. Nu trebuie să arate decît acele aspecte și interpretări ale faptelor care sînt favorabile supraviețuirii lor. Își ating scopul cu atît
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
schimbării tehnologice (loc de veghe, de previziune și prospectivă), un sprijin pentru de-cizia publică și privată, o intersecție de animare și informare despre tehnologiile de vîrf și consecințele lor economice, sociale și politice, un loc de formare, de animare și difuziune. Pe 4 decembrie 1981, Jacques Robin i-a trimis lui Joël de Rosnay o scrisoare pentru a-i sugera să includă în raportul său o anexă privind crearea unui Grup Știință/Cultură: îi propunea aceasta "în succesiunea Grupului celor Zece
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în legătură interesele strategice din întreaga lume cu competiția bipolară, precum și într-o politică de conexări diplomatice, care folosea diverse resurse pentru a conecta domeniile politicii: economic, financiar, militar sau altele (vezi cap. 7). În același timp, cercetătorii au explorat difuziunea autorității politice care făcea posibile astfel de conexări. Aici, conexarea înseamnă interacțiunea diferitelor niveluri ale domeniilor intern și extern ale politicii mondiale. Acest capitol își propune să descrie programele fragmentate de cercetare ca pe o "plasă" globală (vezi fig. 8
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
derivă din capacitatea de a acoperi nevoile societale ale economiei globale. Pentru acestea, Strange introduce conceptul de putere structurală (pentru o analiză conceptuală mai generală a puterii structurale, vezi Guzzini 1993, 1994b). Termenul de structural este folosit cu referire la difuziunea puterii, atît în originea, cît și în efectele sale. Puterea este difuză în efectele sale deoarece globalizarea determină conexarea actorilor și societăților din toată lumea. Puterea este difuză în ce privește originile sale, pentru că statul nu mai este singurul deținător al puterii internaționale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și obstacolele mecanice (un perete solid a fost esențial pentru edificarea de organisme erecte, cu suprafața mare); la absorbiori, precum ciupercile, peretele a fost de asemenea crucial pentru stabilirea unui mod de viață care răspunde de schimbul de molecule prin difuziune pasivă (emisie extracelulară de enzime litice și absorbția produșilor de degradare solubili). Peretele asigură schimburile dintre protoplast și mediul Înconjurător, precum și susținerea, ceea ce a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el suferă modificări
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ajustarea postcapilară a fluxului tisular; stress-ul de forfecare (dyne.cm 2) la nivelul peretelui capilar este: Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate. La pacienții cu ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare este anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la nivel macroscopic dintre fluid și structură; cuplarea biochimică absorția unor substanțe (oxigen, lipide, medicamente etc) la nivel parietal urmată de transport, difuziune și kinetică. TeraGrid (NATIONAL SCIENCE FOUNDATION TeraGrid) Un proiect recent având drept scop simularea și vizualizarea sistemului arterial uman utilizează o abordare hibridă pentru CFD: ecuații 1-D pentru întregul sistem și ecuații 3D Navier-Stokes pentru ramificații și bifurcații. Se utilizează
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la stadiul de dizaharide. Dizaharidele sunt scindate în monozaharide de către dizaharidazele marginii în perie (fig. 20). Monozaharidele sunt absorbite de enterocite prin transport activ secundar sau prin difuziune facilitată. Glucoza și galactoza sunt absorbite prin simport cu sodiul. Glucidele se acumulează în celulă în concentrații mai mari decât în plasmă și părăsesc enterocitul prin membrana bazolaterală, prin difuziune simplă sau transport facilitat Na +-independent. Transportul fructozei la polul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt absorbite de enterocite prin transport activ secundar sau prin difuziune facilitată. Glucoza și galactoza sunt absorbite prin simport cu sodiul. Glucidele se acumulează în celulă în concentrații mai mari decât în plasmă și părăsesc enterocitul prin membrana bazolaterală, prin difuziune simplă sau transport facilitat Na +-independent. Transportul fructozei la polul apical este mai lent decât al glucozei și se realizează prin difuziune facilitată Na+-independentă. Glucidele absorbite sunt transportate de sângele portal la ficat unde sunt transformate în glicogen sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se acumulează în celulă în concentrații mai mari decât în plasmă și părăsesc enterocitul prin membrana bazolaterală, prin difuziune simplă sau transport facilitat Na +-independent. Transportul fructozei la polul apical este mai lent decât al glucozei și se realizează prin difuziune facilitată Na+-independentă. Glucidele absorbite sunt transportate de sângele portal la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a apei și substanțelor dizolvate se face în mică măsură prin filtrare și absorbție (~ 0,06 ml/100g/min) și în cea mai mare parte prin difuziune (~ 300 ml/100g/min). Structura peretelui capilarelor Peretele capilar este alcătuit dintr-un epiteliu unistratificat pavimentos (celule plate așezate pe o membrană bazală). Fața luminală (vasculară) a endoteliului capilar prezintă un glicokalix membranar dezvoltat (un strat de polizaharide gros de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Această căptușeală glicoproteică are efect asupra permeabilității peretelui capilar, conținutului veziculelor de pinocitoză, precum și asupra hemodinamicii capilare. Ea deține de asemeni un rol proeminent în fenomenele de aderare a elementelor figurate la peretele capilar. Grosimea foarte redusă a peretelui permite difuziunea într-un timp scurt, favorizând schimburile. Datorită suprafeței toale de secțiune foarte mari, viteza de circulație a sângelui este scăzută. Astfel se asigură o durată mare de contact al sângelui cu celulele endoteliale (~ 3 s), care facilitează schimburile transparietale. Există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde difuzibilitatea sunt mărimea moleculei și liposolubilitatea sa. Difuziunea este sever limitată pentru mase moleculare peste 60 kDa. Așadar, pentru molecule mici singura limitare a ratei de difuzie este nivelul aportului sanguin (debitul). Difuzia prin peretele capilar este în acest caz "limitată de perfuzie", în cazul moleculelor mari schimburile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tisular în condiții de debit sanguin redus. 2 Filtrarea și reabsorbția prin peretele capilarelor La nivelul peretelui capilar rata totală de transport net al apei prin filtrare este de 16 ml/min, mult mai mică decât 240 l/min prin difuziune. Coeficientul mediu de filtrare este 6,67 ml/min/mmHg, sau raportat la masa tisulară 0,1 ml/min/mmHg/kg. Valoarea medie a filtrării reprezintă ~0,5 % din volumul plasmei, cu valori infime în creier și valori mari în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în atrii. 16. Circulația limfatică Sistemul limfatic este o cale derivată de drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]