7,173 matches
-
publice, dar și dimensiuni mai dezvoltate ale sale, pentru ca ulterior să le identific pe cele care se regăsesc în cazul Uniunii Europene, respectiv al Alianței Nord-Atlantice. Joseph Nye, în lucrarea să despre soft power, făcea distincție între trei dimensiuni ale diplomației publice. Acesta o vedea și ca pe un tip de comunicare, insă discutăm despre comunicare într-un singur sens? Un prim tip de comunicare este cel clasic, respectiv comunicarea prin care practic se explică deciziile din politica internă și externă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
persoanelor cheie prin diferite metode, printre care vom enumeră doar conferințele, schimbul de experiență, bursele sau colaborările între biblioteci, librarii și institute culturale ale diferitelor țări. Într-o oarecare măsură, atunci când este susținută de acțiuni concrete, putem discuta despre o diplomație publică a faptelor, care se poate concretiza în ceva palpabil. În stabilirea tipului de diplomație publică utilizată, este necesar să se clarifice și "publicurile" țintă ale acesteia, respectiv interesul urmărit, deoarece nu întotdeauna aceste thenici se rezumă la formarea unei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sau colaborările între biblioteci, librarii și institute culturale ale diferitelor țări. Într-o oarecare măsură, atunci când este susținută de acțiuni concrete, putem discuta despre o diplomație publică a faptelor, care se poate concretiza în ceva palpabil. În stabilirea tipului de diplomație publică utilizată, este necesar să se clarifice și "publicurile" țintă ale acesteia, respectiv interesul urmărit, deoarece nu întotdeauna aceste thenici se rezumă la formarea unei imagini bazate pe adevăr. Chiar dacă se discută despre comunicarea unui anumit punct de vedere, sau
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în calcul o potențială transformare în amenințări hibride, care, susținute de tactici militare, operațiuni asimetrice și atacuri cibernetice, pot conduce la ceea ce în prezent numim "război hibrid"6. Distincția trebuie văzută în următorul sens: dacă facem deosebirea între propagandă și diplomație publică 7 prin faptul că aceasta din urmă are rolul de a o contracara pe prima (atunci când există dezinformări intenționate cu privire la Uniunea Europeană, în cazul nostru), trebuie să o vedem și ca pe o măsură care poate avea rolul de a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
prima (atunci când există dezinformări intenționate cu privire la Uniunea Europeană, în cazul nostru), trebuie să o vedem și ca pe o măsură care poate avea rolul de a contracara o serie de amenințări care țin de emergentă unui război hibrid. Scurtă incursiune în diplomația publică a UE În continuare voi face referire la tipurile de narațiuni ale Uniunii Europene în cazurile considerate ca fiind tehnici de diplomație publică. În urmă analizei unei serii de documente (printre care "Document on the European Identity", Council of
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de a contracara o serie de amenințări care țin de emergentă unui război hibrid. Scurtă incursiune în diplomația publică a UE În continuare voi face referire la tipurile de narațiuni ale Uniunii Europene în cazurile considerate ca fiind tehnici de diplomație publică. În urmă analizei unei serii de documente (printre care "Document on the European Identity", Council of the European Communities, "European External Action Service- EEAS" sau "The New Narrative for Europe: The Mind and Body of the Europe", publicat de către
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
for Europe: The Mind and Body of the Europe", publicat de către Comisia Europeană în anul 2014) și a declarațiilor reprezentanților organizației interguvernamentale, s-au putut contura câteva discursuri dominante în cazul Uniunii Europene, respectiv putem spune că sunt întrunite dimensiunile diplomației publice. În funcție de cât de extinsă este influență căutată și intervalul de timp implicat, putem distinge între următoarele dimensiuni ale diplomației publice 8 regăsite și la nivelul UE: - Diplomație publică reacționara - care constă în gestionarea fluxului de știri; - Comunicarea strategică - axată
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
organizației interguvernamentale, s-au putut contura câteva discursuri dominante în cazul Uniunii Europene, respectiv putem spune că sunt întrunite dimensiunile diplomației publice. În funcție de cât de extinsă este influență căutată și intervalul de timp implicat, putem distinge între următoarele dimensiuni ale diplomației publice 8 regăsite și la nivelul UE: - Diplomație publică reacționara - care constă în gestionarea fluxului de știri; - Comunicarea strategică - axată pe mesajele esențiale transmise prin activitățile planificate, adaptate în funcție de publicul țintă către care sunt orientate; - Relationship building - nefiind atât de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dominante în cazul Uniunii Europene, respectiv putem spune că sunt întrunite dimensiunile diplomației publice. În funcție de cât de extinsă este influență căutată și intervalul de timp implicat, putem distinge între următoarele dimensiuni ale diplomației publice 8 regăsite și la nivelul UE: - Diplomație publică reacționara - care constă în gestionarea fluxului de știri; - Comunicarea strategică - axată pe mesajele esențiale transmise prin activitățile planificate, adaptate în funcție de publicul țintă către care sunt orientate; - Relationship building - nefiind atât de importantă comunicarea mesajelor specifice, cât construirea unei mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mesajelor specifice, cât construirea unei mai bune înțelegeri în general și influențarea unor anumite tipuri de public, de această dată, însă, pe termen lung. Atunci când se încearcă realizarea unei evidențieri a tipurilor de narațiuni regăsite în elementele care țin de diplomația publică a Uniunii Europene, ne putem concentra asupra următoarelor aspecte: 1) Uniunea Europeană constituie un model universal pentru pacea structurală, caz în care discursul dominant în comunicarea UE cu publicurile externe construiește o identitate pentru această ca fiind o soluție structurală
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
putem încadra și narațiunile care țin de parteneriate strategice. 2) Un al doilea posibil discurs, regăsit la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS - European External Action Service), corespunde naționalismului european. Dacă discutăm despre o relevanță ascendentă a constructivismului prin intermediul diplomației publice, vom lua în calcul rolul acesteia în conturarea unei abordări politice (externe) contemporane. Constructiviștii atribuie o valoare structurală culturii, identitatea având un rol activ prin faptul că aceasta, pe lângă modelarea acțiunii subsecvente, modelează și interesele 9. Astfel, constructivismul oferă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
calcul rolul acesteia în conturarea unei abordări politice (externe) contemporane. Constructiviștii atribuie o valoare structurală culturii, identitatea având un rol activ prin faptul că aceasta, pe lângă modelarea acțiunii subsecvente, modelează și interesele 9. Astfel, constructivismul oferă o coerentă teoretică, iar diplomația publică îi oferă un instrument pentru acțiuni concrete, observând sinergii emergente între practică diplomației publice și constructivism. Bruce Gregory precizează că diplomația publică este constituită și din mijloacele prin care statele sau diferite organizații înțeleg culturi sau atitudini și reușesc
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
structurală culturii, identitatea având un rol activ prin faptul că aceasta, pe lângă modelarea acțiunii subsecvente, modelează și interesele 9. Astfel, constructivismul oferă o coerentă teoretică, iar diplomația publică îi oferă un instrument pentru acțiuni concrete, observând sinergii emergente între practică diplomației publice și constructivism. Bruce Gregory precizează că diplomația publică este constituită și din mijloacele prin care statele sau diferite organizații înțeleg culturi sau atitudini și reușesc să construiască relații sau să facă în așa fel încât acțiunile celorlați să le
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
faptul că aceasta, pe lângă modelarea acțiunii subsecvente, modelează și interesele 9. Astfel, constructivismul oferă o coerentă teoretică, iar diplomația publică îi oferă un instrument pentru acțiuni concrete, observând sinergii emergente între practică diplomației publice și constructivism. Bruce Gregory precizează că diplomația publică este constituită și din mijloacele prin care statele sau diferite organizații înțeleg culturi sau atitudini și reușesc să construiască relații sau să facă în așa fel încât acțiunile celorlați să le susțină interesele, aceasta având capacitatea de a reprezenta
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
având capacitatea de a reprezenta o punte de legătură între neînțelegerile de la nivelul percepțiilor 10, o înlănțuire de evenimente unite prin aceste narațiuni identitare. În continuare, făcând referire la dimensiunea identitara a securității, trebuie menționat faptul că o problemă a diplomației publice, poate mai ales la nivelul Uniunii Europene, este aceea ca inca se mai face definirea identității statelor prin referirea la alteritatea 11 tip "uș vs. them". Această situație privește în unele situații relațiile dintre statele din cadrul Uniunii Europene, iar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
obținerea încrederii din partea celor care nu aparțin Uniunii Europene, euronaționalismul fiind un factor posibil destabilizator. În același plan, existentă concurenței între narațiunile identitare, politice sau strategice ale țărilor componente reprezintă un factor despre care putem spune că face din potențială diplomație publică a Uniunii Europene ceva difuz. 3) Propagarea încrederii în instituțiile sale, respectiv în funcționalitatea instituțională. Într-o oarecare măsură, această caracteristică se intersectează cu cea a promovării Uniunii Europene ca proiect viabil pentru pace. Se dorește transmiterea acestei imagini
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
imagini, insă crizele pe diferite planuri pe care Uniunea Europeană trebuie să le gestioneze în prezent pun în dificultate acest proiect. Astfel, amenințările directe asupra stabilității sale sunt dificil de controlat, iar instabilitatea pare să primeze. În această situație, încercările de diplomație publică nefiind susținute de politici concrete, se pot confundă cu propagandă, rezultatul unei astfel de percepții nefiind de dorit. Și, precum am menționat anterior, declarațiile unor reprezentanți europeni nu sunt suficiente, ci trebuie să se constituie și o reacție a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pot confundă cu propagandă, rezultatul unei astfel de percepții nefiind de dorit. Și, precum am menționat anterior, declarațiile unor reprezentanți europeni nu sunt suficiente, ci trebuie să se constituie și o reacție a Uniunii Europene la nivel instituțional. Necesitatea unei diplomații publice a NATO Desigur că și în cazul NATO discutăm despre cele trei dimensiuni ale diplomației publice pe care le regăsim și în cadrul Uniunii Europene. Pe lângă acestea, si de această data apar situații în care diplomația publică are atât audiențe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
anterior, declarațiile unor reprezentanți europeni nu sunt suficiente, ci trebuie să se constituie și o reacție a Uniunii Europene la nivel instituțional. Necesitatea unei diplomații publice a NATO Desigur că și în cazul NATO discutăm despre cele trei dimensiuni ale diplomației publice pe care le regăsim și în cadrul Uniunii Europene. Pe lângă acestea, si de această data apar situații în care diplomația publică are atât audiențe interne, cât și externe 13. Un prim aspect distinct față de cazul Uniunii Europene este acela ca
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nivel instituțional. Necesitatea unei diplomații publice a NATO Desigur că și în cazul NATO discutăm despre cele trei dimensiuni ale diplomației publice pe care le regăsim și în cadrul Uniunii Europene. Pe lângă acestea, si de această data apar situații în care diplomația publică are atât audiențe interne, cât și externe 13. Un prim aspect distinct față de cazul Uniunii Europene este acela ca NATO recurge la tehnici de diplomație publică și pentru a justifica unele acțiuni de violență. Astfel, precum menționează Philip Seib
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și în cadrul Uniunii Europene. Pe lângă acestea, si de această data apar situații în care diplomația publică are atât audiențe interne, cât și externe 13. Un prim aspect distinct față de cazul Uniunii Europene este acela ca NATO recurge la tehnici de diplomație publică și pentru a justifica unele acțiuni de violență. Astfel, precum menționează Philip Seib, NATO ar trebui să se concentreze pe utilizarea puterii soft pentru a-și justifica folosirea puterii hard. Ideea este susținută și în cadrul unui raport al Wilton
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unele acțiuni de violență. Astfel, precum menționează Philip Seib, NATO ar trebui să se concentreze pe utilizarea puterii soft pentru a-și justifica folosirea puterii hard. Ideea este susținută și în cadrul unui raport al Wilton Park. Aici se sugerează că diplomația publică a NATO și strategiile de comunicare trebuie să constituie o interfață între dimensiunile sale politice și militare și să transmită puternică determinare a alianței 14. Aceasta este cu atât mai importantă, nu numai pentru asigurarea apărării sale, ci și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
care mizează pe principiul "noi și ei", și una de securitate cooperanta prin găsirea de soluții consensuale și eventuale parteneriate strategice 15. Întrucât la nivelul Alianței Nord Atlantice narațiunile identitare sunt și mai diferite, putem spune că în acest caz diplomația publică este și mai difuza decât în cazul Uniunii Europene. Acest lucru poate să fie cauzat și de o concurență mai vizibilă privind potențialul rol în conturarea unei noi ordini mondiale. NATO trebuie să se adapteze provocărilor noului mediu al
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
trebuie să se adapteze provocărilor noului mediu al securității, iar pe fondul acestora să conștientizeze faptul că are și misiunea de a menține coeziunea între membrii săi. Într-un interviu acordat platformei Calea Europeană, Eric Povel, reprezentant al Diviziei de Diplomație Publică a NATO, accentuează faptul că războiul hibrid necesită o readaptare a unor aspecte și precizează că "pentru a descuraja și, la nevoie, pentru a apăra aliații împotriva unor atacuri hibride"16, acestea cunt tratate că o prioritate pe agenda
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
anul 2015. Pentru că acestea să funcționeze, trebuie că NATO să garanteze apărarea și reziliență în urmă conflictelor, făcând acest lucru singură sau în colaborare cu Uniunea Europeană sau cu alte instituții. Considerații finale Un lucru cert este că orice acțiune de diplomație publică trebuie să fie precedată de procesul de ascultare al "publicului" în cauză și să fie orientată spre proiectarea adecvată a strategiilor sale. Însă ce poate motiva NATO și UE pentru învestirea în diplomație publică, în condițiile în care se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]