24,621 matches
-
de art. 16 din Constituție, se susține că acesta este încălcat prin soluția normativă cuprinsă la art. 4^4 din legea criticată, întrucât, prin modul diferit de salarizare instituit pentru personalul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), generează discriminări pozitive (privilegii) fără a exista vreo motivare obiectivă și rațională care să le justifice. Aceeași prevedere legală este neclară și imprevizibilă, deoarece nu sunt indicate articolele dinLegea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice de la care se
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
din legea examinată, care stabilesc modalitatea de salarizare a personalului AMEPIP, corespund criteriilor de nediscriminare stabilite de norma constituțională invocată, de jurisprudența în materie a Curții și de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Cu toate că autorii sesizării reclamă un tratament juridic discriminatoriu între „două categorii de salariați“, fără a le identifica însă în mod expres, se precizează că salarizarea personalului AMEPIP respectă, în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 485 din 27
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. Or, instituirea unor diferențe, în considerarea unor situații obiectiv diferite, se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului și nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări contrare art. 16 din Constituție. Această normă fundamentală vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, dar nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
3.3) Critica privind încălcarea principiului egalității în drepturi - art. 16 din Constituție 60. În opinia autorilor sesizării, dispozițiile art. 4^4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011, modificate prin art. I pct. 7 din legea criticată, generează discriminări în cadrul aceleiași categorii de funcționari, deoarece salarizarea personalului AMEPIP derogă de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, fiind majorată
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Curtea a mai reținut că sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau a alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
drept constituțional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau ca o favoare nejustificat/nejustificată
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau ca o favoare nejustificat/nejustificată acordat/acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
nu justifică modificarea obligației esențiale a debitorului, prin lipsirea creditorului de posibilitatea recuperării creanței în integralitatea sa. Legea nr. 52/2020 modifică raporturi juridice contractuale intervenind exclusiv în favoarea uneia dintre părțile contractului, prin prejudicierea patrimoniului celeilalte părți contractante, instituind o discriminare inacceptabilă între subiecții de drept privat. Totodată, Legea nr. 52/2020 intervine asupra liberei inițiative a părților, modificând prețul și obligațiile acestora dintr-un act juridic care are la bază manifestarea lor de voință, încălcând principiul libertății comerțului. Prin urmare, a
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
sesizării instanțelor, obligându-le să se supună noii ordini de drept intervenite ulterior și anulându-le drepturi câștigate și născute sub imperiul vechii legi, cu încălcarea dreptului la un proces echitabil. ... 12. Se arată că noua reglementare tinde să genereze discriminări între beneficiarii Legii nr. 290/2003, întrucât simpla împrejurare de fapt constând în soluționarea cu întârziere a cererilor persoanelor îndreptățite la despăgubiri de către comisiile constituite în cadrul prefecturilor sau a contestațiilor formulate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților de către
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
nr. 485 din 29 iunie 2016, paragraful 19). ... 21. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea în acest sens Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). ... 22. Altfel spus, raportat la cauza de
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul preliminar, capitolul II
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002). Nesocotirea principiului egalității are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia. >Curtea Constituțională a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002). Nesocotirea principiului egalității are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia. >Curtea Constituțională a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific în cazul constatării neconstituționalității discriminării
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific în cazul constatării neconstituționalității discriminării îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (Hotărârea din 13 iunie
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
chirie stins prin dobândirea unei locuințe anterior intrării în vigoare a noii legi, conduce la concluzia că diferența de tratament juridic în ceea ce privește recunoașterea dreptului prevăzut de art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 nu constituie o discriminare în temeiul vreunui criteriu dintre cele enunțate de art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția) și că aceasta a avut o bază rezonabilă și obiectivă, dată de neîndeplinirea, în persoana reclamanților, a uneia dintre
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
altă parte, că situația juridică diferită în care se pot afla diferite persoane în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și discriminări (exempli gratia Decizia nr. 135 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 24 mai 2016, paragraful 17; Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
și de tratament trebuie încorporat ca parte integrantă a diverselor stadii din ciclul de viață al unui proiect: definire și planificare, implementare, monitorizare și evaluare. Proiectul trebuie să descrie acțiunile specifice de promovare a egalității de șanse și prevenire a discriminării de gen, pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credință, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală luând în considerare nevoile diferitelor grupuri-țintă expuse riscului acestor tipuri de discriminare și, mai ales, cerințele pentru asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
acțiunile specifice de promovare a egalității de șanse și prevenire a discriminării de gen, pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credință, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală luând în considerare nevoile diferitelor grupuri-țintă expuse riscului acestor tipuri de discriminare și, mai ales, cerințele pentru asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități. În linie cu principiul DNSH "do not significant harm", menționat în anexa DNSH la PNRR pentru Componenta 12 Sănătate, proiectul va promova dezvoltarea durabilă, în primul rând, prin finanțarea
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
drepturilor salariale. Prin urmare, anumite persoane aparținând anumitor categorii socioprofesionale, cum este și cazul personalului din sistemul parchetelor militare, nu au fost supuse aceluiași tratament juridic ca toate celelalte persoane aflate în aceeași situație, ci au fost supuse unei duble discriminări. Astfel, spre deosebire de aproape toți angajații din sistemul bugetar cărora le-au fost mărite veniturile salariale, lor le-au fost scăzute, după care, spre deosebire de cei cărora le-au fost reîntregite veniturile, veniturile lor salariale, inclusiv cele ale
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
aplicarea greșită a legii să beneficieze de controlul legalității pe calea recursului și eliminarea acestor încălcări ori aplicări greșite ale legii de instanța de apel, iar în alte materii să nu beneficieze de controlul legalității. Totodată, norma criticată instituie o discriminare între justițiabili aflați în aceeași situație, și anume justițiabilii care au hotărâri date de aceeași instanță, cea de apel, cu încălcarea și/sau aplicarea greșită a legii, dar controlul legalității, deci al eliminării acestor încălcări ori aplicări greșite ale legii, prevăzut
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
Decizia nr. 117 din 3 martie 2016. De asemenea, autoarea excepției a avut acces la judecarea cauzelor atât în primă instanță, cât și în apel, bucurându-se de dreptul la un dublu grad de jurisdicție. În ce privește existența unei discriminări prin reglementarea căii de atac a recursului numai în anumite materii, se reține că dispozițiile legale criticate se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor care se află în una dintre situațiile reglementate de art. 94 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
al muncii depuse și al nivelului de salarizare cuvenit, prestarea activității în regiuni diferite ale țării și deci în subordinea unor ordonatori diferiți nu reprezintă un element obiectiv de diferențiere, munca prestată fiind identică. ... 8. În ceea ce privește proporționalitatea discriminării, autorul excepției arată că în lipsa obligării ordonatorilor de credite la acordarea unor sporuri care să ducă la epuizarea rezervei bugetare de 30%, legiuitorul lasă la latitudinea acestora nivelul sporurilor, neexistând practic niciun control asupra diferențelor de mărime a sporurilor
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]