39,259 matches
-
have not been recorded în this anthology. Lack of talent displayed two sides of romanian poetry: mysticism and unleashed eroticism." Ca o antologie e o "subjective business" o știe oricine și numai indignații de profesie discuta gustul care nu se discută. Autorii selectați sunt "the best" în opinia antologatorilor care și-au cîștigat libertatea de a-i descalifică pe discordanți. Fiecare poet din antologie beneficiază de o prezentare bio-bibliografică substanțială (în limba engleză, ca și introducerea) și de câteva poeme traduse
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
scriind despre ea. Acesta este mesajul cel mai puternic al cărții: funcția terapeutică a scrisului; a scrie despre o criză (căci ce altceva era până la urmă bătrânețea pentru hiper-activul Cicero?) înseamnă a o depăși. În atmosferă platoniciana, mai multe personaje discuta despre bătrânețe: venerabilul Cato Maior ajuns la vârsta de 84 de ani și tinerii săi admiratori, Scipio și Laelius. Dezbaterea se desfășoară pe puncte, cu argumente și comentarii. Reduși la tăcere tocmai din cauza admirației lor, cei doi tineri rămân însă
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
de nevastă-sa, care părea ceva mai în vîrstă decît el și căreia îi lipseau aproape toți dinții din față, omul se propti mai întîi bine în cîrja, mă salută, ca și cum abia acum făceam cunoștință cu adevarat, și tot ce discutaserăm pînă atunci, eu jos, lîngă drum, el sus, în căruță, cu hatul alături, avusese loc între alte două persoane. Dat fiind beteșugul bietului om, care abia acum ieșise la vedere, se putea susține... În orice caz, în acest moment al
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
lumea-i închisă afară/ vorbește în șoaptă/ la cel mai mic semn va navali înăuntru)/ aș vrea să-ți spun: ești frumoasă/ că o fereastră închisă/ cînd ești cu mine eventuală absența mi se pare/ o posibilitate despre care putem discuta/ fără patimă fără istorie" (Că o fereastră închisă). Adrian Ălui Gheorghe e un poet adevărat, unul dintre cei mai buni pe care îi avem astăzi. Adrian Ălui Gheorghe, Complicitate , Editura Libra, 1998
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
curs de limbă sanscrita audiat la Harkov, întreaga pregătire filologica și-a făcut-o singur, la început sub îndrumarea învățatului sau părinte Alexandru. Dar pregătirea să a fost atît de cuprinzătoare și de profundă încît, încă din anii șaptezeci, putea discuta - adesea în contradictoriu -, ca un partener egal, cu marile somități europene ale timpului care îi recunoșteau nu numai neobisnuitele-i cunoștințe dar și extrem de importanțele contribuții în materie de romanistica, romanistica, folcloristica, gramatică istorică și comparată, etnografie și etnologie. Geniul
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
pornește de la un efect, cenzurarea, pentru a da notă obiectului care a suferit acest efect, literatura. Pentru că, totuși, nu literatura e efectul cenzurii, ci apariția acesteia din urmă e (și) un efect al literaturii. Nu e locul aici pentru a discuta pe larg despre cenzură, dar, ca orice instituție, și ea a cunoscut la noi o anumita evoluție. Una e de pildă cenzură anilor ^50, alta e cea a următoarelor aproximativ două decenii și în sfîrșit cenzură ultimului deceniu are și
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
lumea se împarte, irevocabil, în evrei și pagini. În numărul trecut al "României literare" am prezentat studiul lui Tzvetan Todorov despre memorie și uitare, aplicat aceleiași chestiuni a comparabilității dintre Gulag și Holocaust. Cum anunțăm în finalul cronicii, reiau problemă discutînd o altă carte dedicată ei, cea a lui Besançon. Diferențele dintre cele două argumentații, o spun din capul locului, nu mi se par mari. De altminteri, Besançon și Todorov vin din același spațiu, operează cu retorici compatibile, sînt sensibili la
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
Demnitate, Curaj, Frica... - Domnule Ion Ioanid, ați cunoscut toate ipostazele: ați fost liber, arestat, evadat, astăzi vă aflați încă în exil. În închisoare v-ați simțit liber? - În închisoare, libertatea era mai mare decît afară. Gîndeam fiecare cum voia și discutăm, cum cred că afară, în ultima parte a detenției noastre, nu se mai putea vorbi. Tocmai datorită solidarității și încrederii create între noi, cei de-acolo, ne simțeam liberi. "Afară", încrederea despre care vorbesc dispăruse încetul cu încetul, cercurile de
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Adam Puslojic. Pentru Adam Puslojic orice referință livresca face să rezoneze o întreagă claviatură de afecte și antrenează confesiuni ce, daca nu ar avea și grație, ar fi în mod obișnuit impudice și sufocante pentru cititor. Toate cărțile despre care discută Puslojic se arătă a fi puternic asumate și impregnate de propria să biografie. La fel cum, ni se povestește, intră în relație cu cărțile, personalizîndu-le, si Nichita Stănescu. Dar mai mult decît despre cărți, în interviurile acordate lui Gh. Pârja
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
această, un soi de al Caragialeștilor, sau mai degrabă un maniacalism, care poate fi întâlnit în forme felurite chiar la scriitorul de mai tarziu, cât și - într-o mixtura mai complicată - la fiul acestuia, Matei". ...În fine, ar trebui să discut mai pe larg (și nici atunci nu știu dacă aș reuși să surprind toate nuanțele profilurilor critice ale lui Cornel Regman) despre cele două studii dedicate poeziei și prozei lui Alecsandri, despre spiritul "Junimii", ca moment fundamental al culturii române
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
foamea să de material de construcție, autorul identifica precursori în generațiile anterioare (pe care îi prezintă că pe niște aspiranți fără noroc la supremul titlu de postmoderniști) și aruncă și o "scurtă privire asupra literaturii anilor ^90". În plus, el discuta despre postmodernitate și postmodernism în lume. De altfel, cartea chiar așa începe, cu o imagine panoramica a civilizației secolului douăzeci, care a făcut necesară apariția unei noi literaturi. Perspectiva cosmică adoptată de exeget devine (involuntar) comică în momentul în care
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
literaturii propangandistice și din ranchiuna canonică față de formulele estetizante contemporane", compusă "în mod deliberat pe "nu" și pe "invers", dar nu la modul experimental al avangardelor, ci la modul acuzator al victimologiei". Jurnalul lui I. D. Sîrbu este văzut și discutat din perspectiva a ceea ce n-a fost să fie, adică așa cum și-a dorit autorul însuși, numai că verdictele critice nu se opresc admirativ la nivelul constatărilor, ci configurează energic un profil nu tocmai comun: Desfășurînd mitologia eșecului, confesiunea sîrbiană
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
Ioana Diaconescu Mult discutat cândva, G. Topârceanu ne apare azi drept un autor clasat. Demersul recent al dlui Liviu Grăsoiu ne dovedește însă că mai erau lucruri de spus despre acest scriitor odinioară atât de popular, lucrarea sa situându-l corect în scara de
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
13). M. Eminescu a publicat în Familia (1870) articolul Repertoriul nostru teatral. Adunarea Generală din 1869 de la Șomcuta Mare s-a ținut în 10/22-11/23 august, unde, pe lîngă conferința lui I. Vulcan, pe ordinea de zi s-au discutat probleme care îl interesau direct pe tînărul poet: - înființarea unei catedre de Limba și literatura română la Universitatea din Viena; - regulamentul pentru modul de folosire a bibliotecii "Asociațiunii"; - proiectul înființării unei tipografii a "Asociațiunii"; - proiectul tipăririi unor cărți de instrucție
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
uita. Ne aflam amîndoi în cercul Petru Comarnescu și ne plimbam într-o după-amiază însorită (era prin 1946) de-a lungul lacului din parcul Herăstrău. Petru Dumitriu era un interlocutor care gîndea și se exprima limpede. Traversam peluzele înverzite și discutam despre eforturile comuniștilor de a robi societatea românească, în primul rînd intelectualii - ceea ce s-a întîmplat nu după multă vreme. Și atunci Petru mi-a încredințat un gînd al său (nu voi uita privirea lui ațintită către viitorul sumbru care
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
în Rusia vin la putere regimuri de stînga ele să poată folosi un fir scurt, preexistent. Practic, postul de televiziune care a aruncat nada acestei dezbateri a fost Antena 1. Și cum se întîmplă îndeobște în România, dacă ceva se discută, atunci trebuie discutat în continuare, așa că subiectul s-a tot discutat. Dar tot în talk-show-uri. Acolo, alte televiziuni, firește, au adus alți invitați, pe o temă dată. Invitați care au exprimat puncte de vedere, unele, neconvenabile PDSR-ului și d-
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
la putere regimuri de stînga ele să poată folosi un fir scurt, preexistent. Practic, postul de televiziune care a aruncat nada acestei dezbateri a fost Antena 1. Și cum se întîmplă îndeobște în România, dacă ceva se discută, atunci trebuie discutat în continuare, așa că subiectul s-a tot discutat. Dar tot în talk-show-uri. Acolo, alte televiziuni, firește, au adus alți invitați, pe o temă dată. Invitați care au exprimat puncte de vedere, unele, neconvenabile PDSR-ului și d-lui Iliescu. Nu
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
folosi un fir scurt, preexistent. Practic, postul de televiziune care a aruncat nada acestei dezbateri a fost Antena 1. Și cum se întîmplă îndeobște în România, dacă ceva se discută, atunci trebuie discutat în continuare, așa că subiectul s-a tot discutat. Dar tot în talk-show-uri. Acolo, alte televiziuni, firește, au adus alți invitați, pe o temă dată. Invitați care au exprimat puncte de vedere, unele, neconvenabile PDSR-ului și d-lui Iliescu. Nu văd de ce comentatori care au puncte de vedere
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
Cotroceni și Kremlin. Ca să ce? Să-și exerseze cunoștințele de limba rusă în dialoguri cu Elțân? Dacă Gorbaciov ar fi rămas la putere, cu ideile lui de socialism de piață, Ion Iliescu ar fi avut un interlocutor. Dar ce să discute cu țarul liberalismului rusesc? Dedesubtul țarului existau și în Rusia nemulțumiri. Nemulțumiri mai ales ale armatei și ale nostalgicilor marii puteri sovietice al căror vârf de lance era generalul Lebed. Or, e îndoielnic că civilul Ion Iliescu visa la un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
adjunct la Viața Românească, unde colaboram de mai mulți ani, cu două, trei articole pe număr (o recenzie, o revistă a revistelor și o notă polemică pentru rubrica "Miscellanea"). Pe Paul Georgescu îl vizitam de cîteva ori pe săptămînă și discutam îndelung și de toate, mereu interesîndu-se de ceea ce citeam la Biblioteca Academiei, unde îmi făceam veacul. Cînd i-am spus că vreau să scriu o carte despre junimism s-a bucurat (nu mai eram librar, ci redactor la o revistă
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
gândește opozițiile doctrinare în același mod precar și manifest în care le "gândea" comunismul. Ne vine să ne întrebăm de ce n-a rămas dl Gheorghiu acasă. Poate pentru că național comunismul ceaușist îi tulbura reflexele staliniste. Ar fi unica explicație. în loc să discute aceste lucruri de pe o poziție democratică și liberală, iată-l în continuare prizonierul aceleași vechi mentalități simpliste, care nu vede între cele două extreme - comunismul și fascismul - nici o cale de mijloc. Titlul pus de d-sa articolului din Contemporanul și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
Blaga și de dl Ion Bălu (Biblioteca Apostrof, 1999). O parte din texte au mai fost publicate în revista Apostrof și comentate de Cronicarul României literare cu cîteva luni în urmă. Ele provin din arhiva S.R.I. Nu-mi propun să discut acum cartea (am făcut-o, de altfel, în emisiunea mea de la Protv), ci doar să semnalez două lucruri. Cel dintîi este chiar acela că supravegherea de care s-a "bucurat" Blaga din partea securității a fost de durată și din ce în ce mai vigilentă
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
anti-fundamentalism și anti-ortodoxism, liberalism și multiculturalism pro-democrație și corectitudine politică etc. etc. Unele dintre aceste etichete au semnificații strict culturale (dacă există semnificații strict culturale!) (nu există!), altele trimit la doctrine, ideologii, filozofii politice și teorii sociale. Le vom (re)discuta și noi în paginile Observatorului cultural, rînd pe rînd (...) Miza ultimă - dar nu de pe urmă - a proiectului nostru este nici mai mult nici mai puțin decît refacerea unei coerențe la scară națională." Un program ambițios, cu miză mare, căruia îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
critic și gesturile sale inedite în părți ale unui tot, ale unui tip special de consecvență care își are regulile sale și care trebuie judecat din interior. Una din reguli este că Alex. Ștefănescu face din autorii pe care îi discută eroi, fie negativi, fie pozitivi, asta neînsemnînd neapărat lipsă de nuanță sau naivitate, ci un devotament special, absolutizat, care merge de la apoteoză, la pamfletul cel mai personalizat. Alta ar fi că autorul are o continuă vocație de întemeietor, desființează cu
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
în timp despre Oravițan, iar acestora li se adaugă un C.V. impresionant și o amplă galerie foto. Dacă autoportretul pe care Oravițan și-l face aici, ușor voluntarist și presărat din loc în loc cu pusee acute de narcisism, poate fi discutat, sau chiar este discutabil, calitatea albumului ca obiect plastic, ca operă tipografică și ca element de referință pentru orice bibliotecă, este indiscutabilă. Iar prin realizarea acestei publicații atît de complexe și prin construcția sau, mai exact, prin creația, cărților de
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]