1,346 matches
-
a fost fericit, Pentru că a sa nevastă În altă zi s-a ivit... Copil ingrat Nu-și recunoaște vina, Că nu-și iubește tătuțul: Tata a condus mașina, Mama a condus căruțul. Tânără cosmopolită N-o preocupă etica, Compatrioții îi displac, Străinii însă-i sunt pe plac, Să schimbe genetica... Enigmă biografică Originea lui e secretă, Pe părinți nu îi cunoaște, Deși născut cum se naște E conceput în eprubetă! Gene săltărețe Este știut că într-un an, Gene-apar din vechi
ION T?RZIMAN by ION T?RZIMAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83940_a_85265]
-
îngroapă-n multe păsuri. Scris-am versuri cu grămada, Care nu vă spun nimic, Ca la hurtă, la plămada Condeierului cel mic. 16 iunie 2004 Am dorit s-aduc în prag Lacrima minunii, Dar am strâns pân’ azi, moșneag Ce displace lumii. * Ca măsură, conștiința Folosită-i tot mai rar; Chiar dispare din ființa Celui care e „sforar”. Cei ce au, azi se comportă Precum cele ce-s în junglă: Lăcomia în retortă - Chiar umplută, n-o s-ajungă. * În anume fel
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
arătă noua ei înfățișare. Un mesteacăn alb, înalt, vibrând ușor în adierea brizei venind dinspre balcon. Se studie îndelumg, răsucindu-se pe toate părțile, mișcându-se când mai aproape de oglindă, când spre televizorul din capătul celălalt al dormitorului. Nu-i displăcea noua înfățișare. O tulbura doar gândul că nu mai știa cu ce să se îmbrace. La unsprezece avea întâlnire la terasa de la Operă cu Adina, sora lui Stelian, văduvă și ea, în relație acum cu un directoraș de pe la o firmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Bine, hai să încercăm și altfel, spune. Mă gândesc că cei de la AA te-ar putea ajuta. Cred că formele de dependență sunt diverse, dar simptomele sunt aceleași pentru toți. Vrei să vii cu mine mâine? Îl privesc mirată. Îmi displace apropierea între suferința mea amoroasă, de altfel naturală și foarte de înțeles, și problemele unor bețivi triști care se lamentează în fața unor sticle goale. — Ai putea s-o faci măcar pentru mine? încearcă Davey să mă convingă. Nu mai vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
orice, chiar și atunci când crede că este complet distrus. Continuă să se trezească totuși dimineața, se duce la serviciu și-și vede prietenii, ba chiar găsește o oarecare plăcere în mersul la cumpărături. Deși recunosc că nu mi-ar fi displăcut să trăiesc în secolul al XIX-lea, când se mai putea muri de inimă rea. Mă aflu în Highbury Fields. Ce dezamăgire că am scăpat nejefuită! Intrând pe strada mea, încerc din răsputeri să-mi imaginez că Daisy va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în fața lui și să-l văd cum se uită la noi cu o mutră tolerantă, ca și cum el ar fi vreun sfânt care îi urmărește pe păcătoși cu siguranța că el va fi singurul mântuit. Mai mult decât toate astea, îmi displace gândul că s-ar putea să-l judec greșit, pentru că sunt geloasă pe prietenia lui cu Davey. Accept sugestia colegului nostru, fiindcă nu am nici cea mai vagă idee despre cum se organizează astfel de întâlniri. Mă gândesc cu groază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cum arăta Jake în seara asta și înregistrând fiorul dureros de emoție care-mi taie în două stomacul - da, hotărât, sunt atrasă de un alt bărbat. Doamne, simt o bucurie vecină cu nebunia. Mă întreb dacă de asta mi-a displăcut așa de tare Jake când l-am întâlnit prima oară; poate din pricină că mă simțeam atrasă de el și nu voiam deloc să recunosc. Să fi simțit că prin atracția față de Jake îl trădam pe Patrick și asta să mă fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aceste metode, să stârnească gelozia unei anumite persoane... Nu, eu plec, zice Davey pe un ton care nu-mi lasă nici un fel de loc pentru manevre de persuasiune. Nu te supăra, Rebecca, dar n-ai idee cât de tare îmi displace să petrec noaptea cu niște oameni care nu fac altceva decât să bea. Sunt din ce în ce mai confuzi, se repetă mereu și au senzația că se distrează de nu se mai poate... Eu plec ochii. — Nu mă refeream la tine, zice Davey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aveam să înțeleg de ce. Trase de mâner cu putere și se aruncă înăuntrul clasei neștiind ce avea să descopere, dar teama, pe mine, mă țintui în pragul ușii, căci ce vedeam îmi îngheță sângele în vine! Era ceața care îmi displăcuse în acea dimineață și, făcând corp comun cu ea, era cel de care mă temusem cel mai tare. Biostir avusese un nume pentru el, căci îl întâlnise de câteva ori și scăpase, dar e prea teribil ca să-l menționez și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
despre ceea ce este un principat, de câte feluri sunt acestea, cum se dobândesc, cum se păstrează, de ce se pierd. Iar dacă vreodată v-a plăcut ceva din câte nimicuri am scris, atunci nici scrierea aceasta nu ar trebui să vă displacă. Unui principe, dar mai ales unui principe nou, ea ar trebui să-i fie binevenită; iată de ce o închin Măriei Sale Giuliano. Filippo Casavecchia a văzut-o; el va putea să vă vorbească în parte și despre lucrarea însăși, și despre
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
principele poate să lupte împotriva conjurațiilor este acela de a nu fi urât de majoritatea oamenilor; căci acela care conspiră crede întotdeauna că, omorându-l pe principe, va satisface poporul; dar, atunci când i s-ar părea că prin această îi displace, el nu mai are curajul să ia o hotărâre de acest fel, deoarece greutățile care se ivesc pentru conspiratori sunt, în cazul acesta, nenumărate. Experiența ne arată că uneltirile conspiratorilor au fost foarte multe, dar prea puține au izbutit; deoarece
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Animalele nu sunt periculoase.Soarele încalzește zilnic fară taxe.Problema locuințelor e ușor de rezolvat.Toata lumea muncește în mod egal. Nu există buget și nu sunt impozite locale!”. Anka Kowalska: „Oamenilor nu le place niciodată să fie dezinformați;le displace să constate că poartă în ei o imagine falsă a celor dragi,deși nu sunt în stare să-și facă o imagine adevărată”. In vechea Chină,filosoful Lao Zi milita tot pentru o viața simplă și pentru un cod de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
zic că, de fapt, spre asta sunt chemat, iar acest pelerinaj trebuie să fie și un lung drum de purificare interioară, de detașare de mediocritate și nimicurile omenești ce le văd adesea în jurul meu și care mă obosesc și-mi displac. Viața mea îmi este dată pentru mai mult, pentru a privi spre înălțimi, iar Maria, o rog să mă tragă spre ea, spre ceruri. După sf. Liturghie, d.l Py mă plimbă puțin prin centrul orașului, arătându-mi o grădină
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
niște străini, puși să joace acest rol? mă Întrebam. Și nici până la sfârșit nu m-am lămurit... Nu se uită la Christa, În timp ce vorbește, se uită mereu drept Înainte. Îl agasează ceva de când a ieșit din sala de concert, Îi displace ceva... dar ce? Și dintr-odată Își dă seama, straturile de lalele, agasant de drepte, agasant de egale. Și-ar dori o grădină cu plante Încâlcite, cu straturile pline de frunze de anul trecut, putrezind În pace, la lumină, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cu supe acre, ca să Îi remonteze pe cheflii. Lumea se rulează continuu, cei șubrezi dispar și se Întorc, parțial refăcuți, după un somn de câteva ore. Și, firește, se bea fără nici o reținere, lucru care cred că ți-ar fi displăcut. Ție și mâncărurile ți s-ar fi părut grele. În copilărie, Îmi plăcea să mă pierd Într-o asemenea veselie dezlănțuită, cu zeci de guri care vorbesc, râd deodată. Bineînțeles că, fiind prea mic, sensul glumelor, multe fără perdea, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
vrea doar să și observe cineva asta. ― E pur și simplu atât de inspirat, spune el, și atunci un zâmbet larg i se întinde pe toată fața. ― Până la urmă, Ben, gândește-te că ori le place la nebunie, ori le displace la fel de tare, dar în ambele cazuri, tu ai să ieși în evidență. ― Chiar crezi asta? ― Sunt convinsă. În timp ce Ben și Jemima stau la masă și discută, în general despre muncă, trebuie menționat că Sophie și Lisa s-au îmbrăcat. Ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
am zis? Ce-am făcut? Probabil că n-ar trebui să las asta să mă tulbure, dar mă tulbură, și nu mă pot abține. Știu că înainte le provocam milă oamenilor, dar nu mi s-a întâmplat niciodată să-i displac cuiva. Eu sunt fata care se împacă bine cu absolut oricine, și urăsc faptul că Jenny nu mă place. Poate că dacă aș știi de ce nu mă place, aș putea să mă descurc cumva, dar se pare că pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
-șef la telefon. ― E ciudat, râd eu, dar eu sunt de fapt în Santa Monica, care nu este chiar Los Angelesul din filme. Aici e totul mai pământesc. ― N-am fost niciodată acolo, spune redactorul-șef, dar nu mi-ar displăcea să-mi duc nevasta și copiii. Viața e prea scurtă ca să fie trăită lent, adaugă el: încă unul din clișeele lui plictisitoare. Deci te întorci lunea viitoare. Da, Jemima? ― Ei bine, de-aia am sunat. ― Și eu care credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să fie, Rachel? m-a întrebat Josephine. Am regretat instantaneu că deschisesem gura. —Nu-ți place fața de derbedeu a lui Neil? N-am răspuns nimic. —Ei, Rachel, a zis ea. Simțeam că se apropie ceva neplăcut. — Lucrurile care ne displac cel mai mult la ceilalți sunt, de fapt, cele care ne displac cel mai mult la propria persoană. Asta e o ocazie foarte potrivită ca să examinezi derbedeul din tine. Nu poți nici să tragi un pârț în locul ăsta fără ca gestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
gura. —Nu-ți place fața de derbedeu a lui Neil? N-am răspuns nimic. —Ei, Rachel, a zis ea. Simțeam că se apropie ceva neplăcut. — Lucrurile care ne displac cel mai mult la ceilalți sunt, de fapt, cele care ne displac cel mai mult la propria persoană. Asta e o ocazie foarte potrivită ca să examinezi derbedeul din tine. Nu poți nici să tragi un pârț în locul ăsta fără ca gestul tău să aibă parte de o interpretare hilară, m-am gândit dezgustată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în foc, dar în ceea ce-l privea pe el, era sigur nu-l bătea nici un gând de însurătoare. Ce-i drept, fata nu arăta rău de loc, era zveltă, frumușică foc și cu mintea brici, așa că, nu i-ar fi displăcut. Își amintea că de fiecare dată privirea îi zăbovea pe gleznele ei subțiri și coapsele ce se arcuiau atât de frumos sub rochiile ușoare de vară pe care le purta. Asta ca să nu mai vorbim de sânii obraznici care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Ileana să-l pună în gardă. Te rog din suflet să nu o faci pe viteazul. Îmi promiți, nu-i așa? Îți promit, fii liniștită! se declară de acord Cristian, văzând că nu putea scăpa de dânsa. Nici nu-i displăcea faptul că urmau să meargă împreună. Era bine să mai aibă un tovarăș de drum, mai ales cineva care cunoștea locurile. Pe de altă parte, prezența fetei era una plăcută și trebuia să recunoască că se dovedise a fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care voiam eu să le aud... Oare de ce n-a lăsat Dumnezeu pe pământ oameni egali?... Și dacă am fi fost cu toții la fel, ce ne-ar mai fi plăcut la cel de alături și ce ne-ar mai fi displăcut? Era greu să ai șaisprezece ani departe de casă. Luminile cantinei se stinseră una câte una și parcul se lăsă cuprins brusc de beznă. Doar la poartă mai pâlpâia un bec, luminând gălbui o cărare până la mine. M-am oprit
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
pe El Greco la fel de bine cum l-am cunoscut eu pe Strickland? Dar nu-mi caut refugiul în asemenea scuze. Am uitat cine a recomandat oamenilor că pentru binele sufletului lor trebuie să facă în fiecare zi două lucruri care le displac; a fost de bună seamă era un înțelept și preceptul respectiv l-am urmat cu scrupulozitate, căci în fiecare zi m-am sculat și m-am culcat; dar în firea mea există o undă de ascetism și săptămână de săptămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
oraș. Am fost dat la ziar, cu poză, iar directorul liceului îmi aduse elogii pentru curajul și abnegația mea în fața tuturor elevilor liceului adunați în careu în curtea școlii. Multă vreme am rămas poreclit "Salvatorul". Și mărturisesc că nu-mi displăcea. Într-o bună zi, văduva închise restaurantul. Se ruinase. A-tunci am părăsit-o fără nici o strângere de inimă, așa cum scapi de un obiect nefolositor. E drept, aveam uneori conștiința ticăloșiei mele, dar constatarea era rece, rațională, fără priză la inimă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]