1,412 matches
-
produc cel puțin 30 ml spută pe zi. Drenajul postural asigură o eliminare mult mai eficientă a secrețiilor bronșice față de tusea spontană sau voluntară, deoarece aceasta provoacă colapsul expirator al porțiunilor proximale ale bronșiilor dilatate și implicit blocarea conținutului celor distale. Există rezerve în ceea ce privește administrarea fluidifiantelor și expectorantelor, deoarece sputa acestor bolnavi este fluidă datorită enzimelor hidrolitice produse de celulele fagocitare care, datorită stagnării secrețiilor, își pot exercita acțiunea de distrugere a structurii gelului. Sputa devine astfel mai puțin vâscoasă decât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
scot din uz și sisteme centrale de supraveghere (putem să le comparăm cu aparatele de supraveghere video din interiorul băncii atacate). Una din aceste gene a fost identificată recent: ea a primit numele de SEN6 și este localizată pe porțiunea distală a brațului lung al cromozomului 6. În mod normal, ea este responsabilă pentru senescența celulară la fibroblaste și alte celule. Respectiva genă, odată anihilată de către un antigen viral (SV40 de pildă), nu-și mai poate îndeplini rolul de factor inductor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
În al doilea rând, pentru că analiza citogenetică a liniilor celulare din HCC arată cromozomul 1p este regiunea cea mai frecvent afectată. La jumătate de carcinom hepatocelular studiat s-au găsit aberații ale cromozomului 1p. Aceste anomalii grupate în partea telomerică (distală) a cromozomului 1p (cu o regiune comună localizată la 1p 35-36) sunt, de asemenea, regiuni cu pierdere frecventă a diploidismului în neuroblastom precum și în cancerele colorectale și în cele de sân. Folosind aceeași strategie, pierderea alelică a fost studiată de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
noastră. Necrophilus subterraneus Dahl Corpul rotunjit, disciform, având un habitus asemănător cu Silpha. Suprafața capului prezintă o punctuație fină și rară. Al 3-lea articol 18 antenal la fel de lung cât articolele 4 și 5 luate împreună, iar ultimele 5 articole distale formează o măciucă îngroșată. Marginea anterioară a pronotului puternic concavă, iar marginile lui laterale sunt lățite și aplatizate, evident arcuite. Baza pronotului dreaptă, prevăzută cu o bordură fină, având aproximativ aceeași lățime cu baza elitrelor. Discul pronotului neted, nepunctat, în
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
punctate și accentuate, prima interstrie a elitrelor prezintă un rând de puncte adâncite. Specie central-europeană, foarte rară. Pe ciuperci și pe iarba de la liziera pădurilor. Semnalată numai în Transilvania. l=2,8-3,2 mm. ♂ Femurele posterioare puternic îngroșate la extremitatea distală, având la unghiul apical extern un dinte teșit, 3 dințișori mici și o știrbitură adâncită. 2 Genul Hydnobius Schmidt Corpul oblong. Capul cu ochii mari, fruntea prezintă înaintea ochilor câte o bordură laterală. Clipeul la ♂ coriaceu. Măciuca antenelor este formată
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Pronotul lățit postmedian, cu marginile laterale îngustate atât anterior cât și posterior. De o parte și de alta a bazei pronotului se află câte o adâncitură superficială. l=4-4,5 mm. ♂ Tibiile anterioare îngroșate începând cu a 2-a treime distală. Primul articol al tarselor mediane lățit. 21 Genul Rybinskiella Reitter La noi o singură specie răspândită în Carpații Orientali. Rybinskiella magnifica Rybinski Partea dorsală a corpului este prevăzută cu puncte adâncite și îngroșate, fiind acoperită cu o pubescență deasă, ușor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
punctuație fină și deasă, spre vârf sunt vizibile urme de strii șterse. Din nordul și centrul Europei până în Caucaz. În ciuperci putrezite și pe cadavre. l=3,5-5,5 mm. ♂ Pronotul de 1,5 ori mai lat decât lung. Extremitatea distală a tibiilor anterioare puternic lățită. ♀ Pronotul de 2 ori mai lat decât lung. 6 Catops tristis Panzer (leachi Spence, abdominalis Rosh.) Corpul negru cu elitrele castaniu-închise sau roșcat-maronii, mai rar negre. Cea mai mare parte a antenelor și picioarele roșcate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai late și mai puternic rotunjite decât la ♂, în jumătatea lor posterioară sunt vizibile strii șterse. Element european. Pe cadavre și în vizuini. l=4-5,5 mm. ♂ Pronotul de 1,5 ori mai lat decât lung. Tibiile anteriore cu extremitatea distală ușor îngroșată. ♀ Pronotul de aproximativ 2 ori mai lat decât lung. 13 Catops grandicollis Erichson Corpul scurt, oval-lățit, negru. Antenele roșcat maronii, cu baza de nuanță mai deschisă și cu măciuca întunecată. Al 6-lea articol antenal nu este mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu o punctuație deasă. Elitrele puțin mai scurte decât la fuscicorne, prevăzute cu rugozități punctate fine și dese, lipsite de strii longitudinale vizibile. Tibiile posterioare puternic arcuite. Element central-european. l=1,9-2,8 mm. ♂ Femurele posterioare au în ultima treime distală a marginii interne un spin ascuțit, orientat posterior. 7 Colon brunneum Latreille Oval-alungit, puternic îngustat posterior. Partea dorsală a corpului lucioasă, acoperită cu o pubescență fină, prevăzută cu o punctuație relativ accentuată. Maroniu sau roșcat-maroniu, capul și pronotul adesea cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai lat decât articolele 6 și 8, articolele 9-10 sunt transverse, iar articolul terminal este oval-rotunjit. Măciuca antenei bine conturată, ea este mai scurtă decât articolele 3-7 luate împreună. Pronotul la fel de lung și de lat sau ușor transvers, treimea lui distală fiind ușor lățită. Suprafața pronotului cu o punctuație fină, relativ deasă, ceva mai accentuată în vecinătatea marginilor laterale. Baza pronotului cu 4 gropițe uniform dezvoltate, iar unghiurile lui posterioare sunt obtuze. Elitrele ovale, convexe, suprafața elitrelor prezintă o punctuație fină
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sunt mai mici. Suprafața pronotului are o pubescență lungă relativ deasă, mai accentuată în apropierea marginilor laterale. Elitrele oval-scurtate, convexe, acoperite cu o pubescență relativ deasă. Frecventă, din Europa până în Asia Mică și Caucaz. l=1,5-1,6 mm. ♂ Extremitatea distală a tibiilor anterioare lățită, pe marginea lor internă se află un dinte situat lângă o știrbitură mică. Tibiile posterioare puternic arcuite spre interior. 8 Euconnus motschulskyi Sturm Roșcat-maroniu de nuanță întunecată. Antenele și picioarele roșcate, palpii gălbui. Capul transvers, mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
gutoasă; punctul „trigger” (trigger point) caracterizează durerea din sindroamele miofasciale și este o zonă de mică suprafață, hipersensibilă, cu localizare musculară, care se activează determinând durere la palparea rulată a regiunii; punctul trigger activat determină În mod caracteristic o durere distală Într-o zonă de referință ce nu depășește perimetrul mușchiului implicat. Presiunea În zona de referință nu produce durere; „tender point” caracterizează sindroamele fibromialgice și reprezintă o zonă de mică suprafață, hipersensibilă la palpare, dar care nu produce durere referită
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
necroză cu grave repercusiuni asupra funcției aparatului locomotor. Sindromul muscular, sindromul principal al bolii, are două mari expresii clinice: mialgia și scăderea de forță musculară. Sindromul este foarte intens pe grupele proximale În polimiozita și difuz, ocupând grupele proximale și distale În miozita cu incluziuni. Cele două simptome se conjugă Într-un mod nefericit și plasează bolnavul Întro stare clinică critică, incapabil să mențină ortostatismul și să efectuaze gestualitatea zilnică de autoîngrijire. Totodată, intensitatea sindromului muscular este mijlocul de apreciere a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fundament al echilibrului sau trofic. Ritmurile sistemului nervos, alternanțele activitate repaus, veghe-somn ș.a, nu trebuie nici ele neglijate. Ordinea temporală a activităților musculare constituie ea Însăși o condiție a echilibrului postural, atât În cursul mersului, cât și al mișcărilor distale, contribuind deopotrivă la coordonarea temporo-spațială a mișcării membrelor controlaterale. Experimentele realizate in vivo pe șobolani au demonstrat că N-metil D-aspartatul (NMDA) induce ritmul locomotor când se aplică pe labele posterioare ale unor șobolani nou-născuți spinalizați. Se știe Însă că
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de risc îl conduc pe individ spre situații în care factorii de risc sunt potentați și evitarea consecințelor devine aproape imposibilă. Unii autori vorbesc despre distanța dintre persoană și factorii de risc, așadar despre factorii de risc „proximali”și cei „distali”. Factorii distali acționează prin mediatori, în vreme ce factorii de risc proximali sunt imediați și acționează direct. Un exemplu, așa cum apare în Trudel și colaboratorii (2002), poate fi statutul socioeconomic scăzut sau sărăcia familiei. Este un factor de risc distal pentru copil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îl conduc pe individ spre situații în care factorii de risc sunt potentați și evitarea consecințelor devine aproape imposibilă. Unii autori vorbesc despre distanța dintre persoană și factorii de risc, așadar despre factorii de risc „proximali”și cei „distali”. Factorii distali acționează prin mediatori, în vreme ce factorii de risc proximali sunt imediați și acționează direct. Un exemplu, așa cum apare în Trudel și colaboratorii (2002), poate fi statutul socioeconomic scăzut sau sărăcia familiei. Este un factor de risc distal pentru copil. Acțiunea lui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
INTRODUCERE Tumorile căilor biliare sau colangiocarcinoamele reprezintă aproximativ 3% din totalul cancerelor digestive și se dezvoltă de la nivelul epiteliului biliar. Sunt localizate la nivelul căilor biliare intrahepatice (20-30%) sau extrahepatice (70-80% din cazuri). Colangiocarcinoamele extrahepatice pot fi proximale, medii sau distale și se diferențiază de tumorile ampulare localizate distal de peretele duodenal. Afectările difuze, infiltrative, apar la 2% din cazuri [1,2]. Polimorfismul acestei afecțiuni, precum și dezvoltarea relativ silențioasă, conduc la prezentarea pacienților în stadii avansate ale bolii, când posibilitățile terapeutice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
dilatarea concomitentă de duct Wirsung și CBP. Din poziția lungă a ecoendoscopului se constată dilatarea uniformă a celor două ducte până la nivelul hilului hepatic în cazul CBP, respectiv a întregului duct pancreatic. Diferențierea dintre cancerul papilei Vater și tumorile biliare distale poate fi dificilă în stadiile avansate, când tumora se extinde intrapancreatic sau de-a lungul CBP. Dacă adenoamele de papilă Vater conțin displazie joasă, evaluarea EUS poate fi luată în considerare ca atare, dar în cazul displaziei de grad inalt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
cauzate de limfoame sau metastaze [3,26,27]. De aceea a fost studiată importanța EUS-FNA din masa tumorală sau din adenopatiile maligne din jur, evitându-se astfel laparotomiile inutile. EUS-FNA se realizează relativ ușor pentru leziunile de cale biliară principală distală și medie. Pentru leziunile hilului hepatic, ecoendoscopul poate aluneca în stomac în momentul în care se scoate acul de puncție din canalul operator, rezultând o acuratețe mai redusă pentru diagnostic (59% față de 81% pentru tumorile distale) (tabelul 95). Din acest
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
de cale biliară principală distală și medie. Pentru leziunile hilului hepatic, ecoendoscopul poate aluneca în stomac în momentul în care se scoate acul de puncție din canalul operator, rezultând o acuratețe mai redusă pentru diagnostic (59% față de 81% pentru tumorile distale) (tabelul 95). Din acest motiv, este de preferat realizarea puncției din poziția lungă a ecoendoscopului, sprijinind ecoendoscopul pe curbura mare a stomacului. Dacă se consideră că pacientul ar putea beneficia de intervenție chirurgicală curativă, nu se recurge la EUS-FNA pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
reperării papilei și continuării procedurii ERCP. Această tehnică este aplicabilă în cazul stenozelor biliare, a colangitei sclerozante sau a anastomozei Billroth II;coledoco-duodeno-stomia urmată de plasare de proteze de plastic sau metalice, permite rezolvarea stenozelor papilare cauzate de tumorile biliare distale [49-51]. Această tehnică poate fi mai ușor realizată prin utilizarea ecoendoscopului cu vedere axială [52]. În concluzie, EUS se impune tot mai mult ca o metodă valoroasă de investigație a arborelui biliar, îndeosebi distal. Metodele terapeutice intervenționale, rezervate centrelor cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
ductele biliare intrahepatice localizate proximal de bifurcația canalelor hepatice drept și stâng. Colangiocarcinoamele extrahepatice sau ductale sunt localizate distal de ramificațiile de ordin secundar ale canalelor hepatice drept și stâng și pot afecta segmentele perihilare (tumorile Klatskin) sau pe cele distale (cu excepția ampulei lui Vater) [3]. Colangiocarcinoamele reprezintă aproximativ 3% din totalul cancerelor digestive și a doua cauză de tumoră primitivă hepatică (după hepatocarcinom), dar se situează pe locul întâi în ceea ce privește rata mortalității prin cancer primitiv hepatic. Incidența și rata mortalității
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
pacienților se prezintă cu sindrom clinic de obstrucție biliară, tabloul clinic fiind dominat de icter. Prezența icterului determină spitalizarea și din acest motiv, diagnosticul este mai precoce decât în situația colangiocarcinomului intrahepatic. Vârsta de prezentare este mai avansată în colangiocarcinoamele distale față de cele perihilare. Există o distribuție egală între sexe [19]. Icterul este de tip colestatic, însoțit de scaune alcolice, colurie și prurit cutanat. Se remarcă caracterul intermitent al icterului mai degrabă decât constant progresiv. Pruritul este de obicei precedat de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
A COLANGIOCARCINOMULUI EXTRAHEPATIC Extensia locală și la distanță Colangiocarcinomul ductal prezintă mai rar metastaze la distanță în momentul prezentării, este mai caracteristică invazia directă în organele adiacente: ficat (tumorile perihilare), calea biliară principală, colecist, duct cistic, pancreas și duoden (tumorile distale). Tumora se poate extinde la elementele vasculare din pediculul hepatic - vena portă și artera hepatică, cu apariția invaziei vasculare, a trombozei vasculare sau a infiltrației vasculare. Invazia vasculară în trunchiul comun al venei porte sau în artera hepatică comună, constituie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
Supraviețuirea globală în colangiocarcinoamele hilare nerezecate este de 5,9 ± 10,1 luni. Supraviețuirea medie este de 6 luni pentru tumorile Bismuth IIIA și IIIB și de 5,7 luni pentru cele Bismuth IV [39]. Supraviețuirea medie în situația colangiocarcinoamelor distale nerezecabile (8 luni) este cu ceva mai bună decât a tumorilor proximale perihilare (5 luni) [40]. Factorii de prognostic nefavorabil ai supraviețuirii sunt: stadiul avansat al bolii, creșterea bilirubinei serice peste 10 mg/dl, valoarea de peste 30 U/ml a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]