6,361 matches
-
Viena, se sprijină, de fapt, pe o legendă. Este o legendă care îl integrează pe autorul Tractatus-ului în curentul principal a ceea ce Rudolf Haller numește „filozofie austriacă“, o TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 175 tradiție de gândire ale cărei caracteristici distinctive sunt empirismul, adoptarea idealurilor de excelență ale științelor naturii și atitudinea critică față de limbaj, care favorizează un demers de factură analitică.80 Dintr-o asemenea perspectivă se pierde tocmai ceea ce conferă în cea mai mare măsură originalitate și radicalitate acestei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Obiectele logice ale lui Russell, categoriile lui Kant și ideile lui Platon trebuie să facă cognoscibilă și descriptibilă o altă mulțime de obiecte - lucrurile 210 GÂNDITORUL SINGURATIC sensibile, intuițiile lui Kant sau obiectele materiale individuale ale lui Platon.“ Dincolo de particularitățile distinctive ale sistemelor filozofice, în ele este prezentă una și aceeași schemă: „Esențele realizează contextualizarea și explicația, dar ele nu se lasă, la rândul lor, contextualizate sau explicateă“35 Nici chiar poziția cu totul originală a Tractatus-ului - despre acele esențe suprasensibile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nostru. În supoziția consacrată într-o istorie îndelungată a cultivării gândirii pure, supoziția că înțelegerea a ceea ce este limbajul, gândirea, cunoașterea, a ceea ce este binele sau virtutea reprezintă o pătrundere spre esențe situate dincolo de orizontul experienței curente, Wittgenstein vede trăsătura distinctivă a tradiției filozofice occidentale de care el se desparte acum. La această tradiție, el se raportează adesea amintindu-și nu de Frege, de Russell sau de Tractatus, ci de cei care stau la începuturile ei, de Socrate și de Platon
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
revoluționată prin construcția unor limbaje formalizate - limbaje perfecte din punct de vedere logic -, care permit atât o formulare adecvată a problemelor conceptuale, cât și supunerea soluțiilor propuse unui control obiectiv. Prin construcția și prin utilizarea unor limbaje a căror caracteristică distinctivă este claritatea și precizia, filozofia este adusă, pentru prima dată, pe „drumul sigur al științei“. Dincolo de o multitudine de deosebiri în ceea ce privește modul cum a fost conceput și aplicat proiectul analizei logice, aceste presupoziții au fost împărtășite de Frege și Russell
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
radicală îndepărtare de căile tradiționale ale filozofării.“ (H. Feigl, „The Origin and Spirit of Logical Positivism“, în (eds.) P. Achinstein, St. P. Barker, The Legacy of Logical Positivism, The John Hopkins Press, Baltimore, 1969, p. 3.) 74 Identificând drept trăsături distinctive ale „filozofiei austriece“ cerința caracterului științific și acceptarea idealurilor științelor naturii, empirismul și atitudinea critică față de limbaj, Rudolf Haller lasă să se înțeleagă că ele pot fi regăsite în gândirea tânărului Wittgenstein. (Vezi R. Haller, Fragen zu Wittgenstein und Aufsätze
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și, în aceste condiții, limbajul (manifestat ca limbă) relevă o capacitate performativă intrinsecă. Searle 86 urmărește să realizeze o determinare mai riguroasă a actului ilocutoriu, propunînd, mai întîi, ideea unei reguli constitutive, care dă unei forme de activitate un caracter distinctiv. Regulile tehnice după care se realizează activitatea respectivă sînt însă reguli normative (se poate vorbi corect sau incorect într-o limbă, de exemplu, prin respectarea sau nerespectarea acestor reguli). Fixînd valoarea ilocutorie a enunțurilor (producerea a ceva prin rostirea cuvintelor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
străine înseamnă apropierea de o lume nouă care are o structură intelectuală proprie. Totuși, prin cunoașterea unei (unor) limbi străine se realizează și o mai bună cunoaștere a limbii proprii, o intuire a structurii ei specifice și a trăsăturilor ei distinctive. Prin compararea unor limbi diferite se constată inexistența sinonimelor perfecte, lipsa coincidențelor în referirea la aceleași obiecte sau acțiuni în cele mai multe dintre cazuri. Se observă astfel că există maniere diferite de clasificare a realităților în limbi diferite, căci actul denumirii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și prin performanța vorbitorului de a-și însuși, alături de limba maternă și o altă limbă sau alte limbi. Conștiința lingvistică Știința lingvistică fundamentează o structurare interioară, spirituală a vorbitorului, devine deci un fapt de conștiință cu caracter formativ, constitutiv și distinctiv. Conștiința lingvistică se formează treptat, fără a putea fi impusă 245 și dă vorbitorului identitate în raport cu cei care folosesc alte limbi și sentimentul comuniunii cu ceilalți vorbitori ai limbii sale. Conștiința, în general, este facultatea omului de a cunoaște și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
au ajuns bravii lor cetățeni, cele două republici frățești sunt obligate să se folosească de o categorie nouă de profesioniști, adică persoane care sunt capabile să afle ceea ce nu reiese din comunicatele oficiale. Acești oameni lucrează discreți, nu poartă uniforme distinctive și sunt atenți să se amestece cât mai cenușii printre localnici. Într-un limbaj tehnic, sunt numiți "spioni industriali". Întrucât șefii gazdelor lor nu sunt încântați să-i aibă oaspeți, atât în Republica Umanistă Vandana, cât și în Republica Democratică
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
tehnic, sunt numiți "spioni industriali". Întrucât șefii gazdelor lor nu sunt încântați să-i aibă oaspeți, atât în Republica Umanistă Vandana, cât și în Republica Democratică Vandana au apărut și alți profesioniști, cei ce, la fel de cenușii, discreți și fără uniforme distinctive sunt puși să-i descopere pe primii. Să-i descopere și să-i neutralizeze. E ca un joc de copii, o formă ceva mai elevată a clasicului "de-a v-ați ascunselea" și ceva mai primitivă decât multe ingenioase jocuri
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
acestea ne-au ajutat să descifrăm semnificația a ceea ce, în mod inspirat, a fost denumit "spirit normalist". Fără a avea pretenția de a da o definiție completă acestei sintagme, considerăm că "spiritul normalist" reprezintă o însumare de caracteristici dominante și distinctive ale personalității elevilor și cadrelor didactice din școala normală, care se obiectivează în două planuri: a) în plan afectiv-spiritual, concretizat în eforturile reunite ale cadrelor didactice și ale elevilor de a crea o ambianță educativă favorabilă formării personalității viitorilor învățători
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
invidiat decât cea a iobagilor, fie și numai prin relativa mobilitate de care se bucurau, putând merge de la un senior la altul. Nu erau nici singura minoritate din Evul Mediu. În lumea creștină, musulmanii purtau, la fel ca evreii, semne distinctive care-i diferențiau de majoritatea dominantă. Ca, de altfel, și creștinii pe pământ musulman, supuși la rându-le unui tratament similar și unui anumit număr de restricții. Persecutarea evreilor în țările creștine, în forma ei cea mai acută, nu a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
au ajuns bravii lor cetățeni, cele două republici frățești sunt obligate să se folosească de o categorie nouă de profesioniști, adică persoane care sunt capabile să afle ceea ce nu reiese din comunicatele oficiale. Acești oameni lucrează discreți, nu poartă uniforme distinctive și sunt atenți să se amestece cât mai cenușii printre localnici. Într-un limbaj tehnic, sunt numiți "spioni industriali". Întrucât șefii gazdelor lor nu sunt încântați să-i aibă oaspeți, atât în Republica Umanistă Vandana, cât și în Republica Democratică
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
tehnic, sunt numiți "spioni industriali". Întrucât șefii gazdelor lor nu sunt încântați să-i aibă oaspeți, atât în Republica Umanistă Vandana, cât și în Republica Democratică Vandana au apărut și alți profesioniști, cei ce, la fel de cenușii, discreți și fără uniforme distinctive sunt puși să-i descopere pe primii. Să-i descopere și să-i neutralizeze. E ca un joc de copii, o formă ceva mai elevată a clasicului "de-a v-ați ascunselea" și ceva mai primitivă decât multe ingenioase jocuri
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
bunurile de piață nu este inepuizabilă decât în măsura în care se sprijină pe lupte simbolice în vederea dobândirii de semne diferențiale. La originea giganticei excrescențe a consumului și a imposibilității de a ajunge la un prag de saturație a nevoilor se află strategiile distinctive și luptele concurențiale dintre clasele sociale 2. De la consumul ostentativ la consumul experiențialtc "De la consumul ostentativ la consumul experiențial" S-o spunem fără înconjur: sociologia care se voia critică s-a dovedit a fi în întârziere cu un război asimilând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
III a transformării moderne a nevoilor în marfă, orchestrată de o logică dezinstuționalizată, subiectivă, emoțională. Una dintre dinamicile declanșate în urmă cu o jumătate de veac a devenit dominantă: în etapa hiperconsumului, motivațiile personale sunt mult mai importante decât finalitățile distinctive. Vrem mai degrabă obiecte destinate traiului decât obiecte de expunere ostentativă, cumpărăm una sau alta nu atât pentru a ne mândri, a afișa o poziție socială, cât pentru satisfacții emoționale și corporale, senzoriale și estetice, relaționale și sanitare, ludice și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
s-a impus încă de la sfârșitul Evului Mediu, îndeosebi prin emergența modei. Dar, timp de secole, norma lui „ce e nou e și frumos” n-a depășit niciodată cercurile restrânse de privilegiați, valoarea ei constând în mare parte în valențele distinctive. Nu aceasta este și situația actuală. În primul rând, gustul pentru o neîncetată schimbare în consum nu mai are nicio limită socială, el s-a răspândit în toate păturile și la toate categoriile de vârstă; în al doilea rând, noi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
atât aprobarea celorlalți, cât o mai mare suveranitate individuală, o mai bună stăpânire a elementelor universului nostru obișnuit. În faza III, consumul funcționează ca pârghie de „putere plus”, ca vector de apropriere personală a cotidianului: nu ca teatru de semne distinctive, ci ca tehnologie de autonomizare a indivizilor în raport cu obligațiile față de grup și cu multiplele constrângeri naturale. Spirala consumului este impulsionată nu atât de dezideratele de reprezentare socială, cât de dorința individului de a se autoguverna, de extindere a puterilor sale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
casei. Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproduceretc "Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproducere" Informalizarea pieței muncii a subminat puternic separarea anterioară dintre economia productivă și cea reproductivă, separare care a fost marca distinctivă a ordinii de gen fordiste. Tot mai mult, procesele de producție și de reproducere (inclusiv de reproducere socială) au loc într-un spectru mai larg, care cuprinde economiile formală, informală și gospodărească 6. Separarea conceptuală dintre public și privat nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și politice americane a fost, de asemenea, folosită ca un indicator de aculturație. O singură respondentă, analistul clinic N, s-a declarat membră a unui partid politic (Partidul Democrat). Restul femeilor sunt membre numai în organizații etnoculturale, considerate o trăsătură distinctivă a solidarității etnice și care răspund nevoii de identitate etnică. Ultimul indicator al aculturației - cetățenia - nu a fost un factor semnificativ, deoarece numai trei dintre respondente au cetățenie americană. Interesant este că, deși cercetătorii migrației globale moderne/postmoderne (Pozzettaxe "Pozzetta
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
gen, acasă și în comunitatea etnică. Astfel, conformitatea și asocierea etnică raportate de aceste femei educate nu sunt doar loialitate oarbă, ci o alegere conștientă. Teoreticienii (Geertzxe "Geertz, C.", 1973; Triandisxe "Triandis, H.C.", 1989) identifică această tendință ca un semn distinctiv al culturilor asiatice, care pun un accent mai mare pe eul colectiv decât pe cel individual și stimulează un comportament social determinat de o distincție puternică - „aparținând grupului” și „în afara grupului”. Această conformitate poate fi explicată și prin motivul transmigrației
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în perioada imediat următoare democratizării, nu indică absolut nici o îmbunătățire (tabelul 1.10). Eșecul activismului local al femeilor de a ameliora reprezentarea lor politică poate fi explicat prin două motive. În primul rând, după cum menționam mai sus, una dintre trăsăturile distinctive ale modelului sud-coreean de tranziție la democrație este ceea ce Huntingtonxe "Huntington, Samuel P." numește „model de transplantare” (Huntingtonxe "Huntington, Samuel P.", 1991). În cadrul structurii de putere din perioada de predemocratizare, guvernarea și elitele, practic alcătuite exclusiv din bărbați, au supraviețuit
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
investițiilor străine directe, ținând seama că, pe de o parte, acestea intră sub incidența cadrului instituțional-legal al României ca orice alt agent economic sau persoană juridică în România și, pe de altă parte, că prezintă o serie întreagă de caracteristici distinctive față de agenții economici cu capital autohton, din cel puțin următoarele puncte de vedere: majoritatea acestora sunt filiale sau sucursale ale unor firme-mamă din străinătate, care practic constituie factor decizional de ultimă instanță în ceea ce privește activitatea filialelor din România (politica de investiții
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
creștere, fapt ce se reflectă În sporirea numărului de fuziuni și achiziții transnaționale, În special Începând cu anii ’90. Această preferință pentru creșterea prin fuziuni și achiziții poate fi explicată prin variabila timp, care se află adeseori la originea avantajelor distinctive ale firmelor, mai ales În sectoare puternic concurențiale. În consecință, creșterea externă prin fuziuni sau achiziții poate constitui un mijloc eficient și rapid de a crește cota de piață, În detrimentul concurenților, În anumite zone geografice necesare dezvoltării Întreprinderii. Pătrunderea pe
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
mandatelor de deputat, și, respectiv, de senator. După constituirea legală a Camerei Deputaților și a Senatului, acestea aleg birourile permanente care sunt organismele de conducere ale celor două corpuri legislative. Birourile permanente sunt organisme interne de conducere ale Camerelor. Trăsăturile distinctive ale birourilor permanente sunt următoarele: au caracter colegial, întrucât sunt constituite din președinte, vicepreședinți, secretari și chestori; sunt organe alese; respectă configurația politică a Camerei respective, fiind constituite prin negocieri între grupurile parlamentare; sunt organe interne de conducere a Camerelor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]