2,116 matches
-
unei stări de spirit clasice, când modelele antichității și-au recâștigat demnitatea inițială. Tot astfel putem depista atitudini romantice și realiste, mai mult sau mai puțin coerente și conștiente, în diverse epoci anterioare sau ulterioare manifestării acestor "curente" sub aspect doctrinar. Până și faptul că utilizăm în mod curent noțiuni ca neoclasicism, preși postromantism sau neorealism susține acest caracter paradigmatic care ne îndreptățește să vorbim despre dimensiunea anistorică a "curentelor" aflate în discuție. Dilthey însuși evocă adesea similitudini de acest tip
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mult cu cât autorul vorbește despre caracterul neștiințific al sistemelor anterioare. Ce-i drept, întemeietorul fenomenologiei nu cedează întru totul tentației de a propune un sistem universal, precum Hegel sau Comte, ci vizează cartesian doar stabilirea fundamentelor pentru "viitoare sisteme doctrinare riguros științifice"132. În acest sens, Al. Boboc subliniază că potrivit lui Husserl, "filozofia însăși nu trebuie să se închidă în <<sistem>> ca într-o soluție definitivă", dar "trebuie să procedeze sistematic"133. De altfel, termenii lui Husserl nu sunt nici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
francez, a folosit pentru trasarea liniei de demarcație dintre cel două ramuri de drept fapta sau actul de comerț. Dificultatea aplicării în practică a acestui criteriu delimitativ și implicit a stabilirii materiei comerciale rezidă în lipsa unei definiții sintetice legale sau doctrinare unanim acceptate a faptei de comerț. Încercările de a încadra într-un concept unic materia comercială, așa cum era ea circumscrisă prin textele pozitive, nu a reușit, astfel încât s-a recurs la sistematizarea materiei comerciale în mai multe grupe: fapte de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
raporturilor obligaționale, renunțându-se la diviziunea tradițională în raporturi civile și raporturi comerciale. Pe de altă parte consacră diferențierea de regim juridic în funcție de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicati în raportul juridic obligațional. Ceea ce a determinat pe unii doctrinari, să catalogheze Codul civil ca fiind departe de ceea ce redactorii săi și-au propus cu privire la implementarea concepției moniste de reglementarea a raporturilor de drept privat 28. A. Din punct de vedere cantitativ (al unicității reglementării) manierei concrete de transpunere a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
unei singure părți, iar un asemenea act nu este niciodată un contract. Actul juridic unilateral Consacrat în alte sisteme de drept ca izvor de obligații, actul juridic unilateral nu avea o asemenea calitate sub vechiul Cod civil. Contestat de unii doctrinari, susținut de alții, legiuitorul a optat pentru consacrarea expresă a actului juridic unilateral ca izvor de obligații. Astfel, art. 1324 C.civ., prevede că "este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voință a autorului său". Regimul juridic al
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
contractului și regulile după care se purtau negocierile nu erau reglementate. Doctrina a discutat însă de multe ori pe marginea acestor proceduri prealabile încheierii contractului care totuși generau efecte pentru părțile participante la discuții. În mod expres legiuitorul, preluând opinia doctrinară unanimă a consacrat libertatea deplină a părților în inițierea, desfășurarea și ruperea negocierilor. Iar pentru a nu există vreo îndoială a prevăzut expres că nici o răspundere nu poate fi reținută în sarcina părților pentru eșecul acestora. c. Răspunderea părților În
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
este prestația la care se angajează debitorul. Sub sancțiunea nulității absolute, el trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil și licit. Se înlătură astfel confuzia care exista în vechea reglementare între obiectul contractului și obiectul obligației prin preluarea explicațiilor doctrinare. În realitate, cele două concepte nu se confundă. Obiectul contractului îl constituie crearea de obligații, iar obiectul obligației este tocmai prestația (a da, a face, a nu face). Obiectul prestației îl formează transmiterea unui drept sau un fapt al debitorului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
toate celelalte interese patrimoniale ale creditorului în executarea contractului. Limitele reevaluării judiciare a clauzei penale 194 Recunoscându-se instanței dreptul de a reevalua clauza penală ne întrebăm cum va utiliza judecătorul această putere. Cu privire la această chestiune soluțiile jurisprudențiale și opiniile doctrinare sunt diverse. Până acum, instanțele arbitrale au modificat clauza penală astfel încât aceasta să nu depășească prejudiciul suferit de creditor: damnum emergens și lucrum cessans 195. Reevaluarea s-a realizat prin raportare la moneda liber convertibilă în care erau evaluate obligațiile
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
4.3.1.1. Răspundere contractuală sau executare prin echivalent? a. Daunele-interese formă a răspunderii civile sau modalitate de executare prin echivalent a obligației? Natura juridică a dreptului la daune al creditorului în cazul neexecutării unei obligații a generat controverse doctrinare, punându-se problema de a ști dacă ne aflăm în prezența unei executări prin echivalent a obligației contractuale neexecutate în natură (inițiale), sau este vorba de repararea prejudiciului cauzat prin faptul neexecutării, adică dacă daunele-interese ce se cuvin creditorului reprezintă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
debitor de plata clauzei penale. Penalitatea nu poate fi cerută atunci când executarea obligației a devenit imposibilă din cauze neimputabile debitorului. Natura juridică a clauzei penale. În prezent, pornind de la această reglementare, natura juridică a clauzei penale constituie subiect de controversă doctrinară. Potrivit unei opinii, clauza penală are natură reparatorie, adică reprezintă o compensare a prejudiciului suferit de creditor prin neexecutarea obligației, o simplă evaluare convențională anticipată a daunelor-interese datorate de debitor 264. Ea nu diferă cu nimic de reparația de drept
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
e) codurile de conduită relevante la care furnizorul de servicii subscrie, precum și informații despre modul în care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice; f) orice alte condiții impuse prin dispozițiile legale în vigoare. 143 Cu privire la definiția legală și doctrinară a noțiunii de "consumator" a se vedea, J. Goicovici, " Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 82 și urm. 144 Potrivit
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
67. Pe această "urzeală" s-a pliat o întreagă politică a relațiilor interumane din ultimele decenii ale secolului XX și din zilele noastre. Dacă în trecut politica era preocupată de marile probleme ale societății (de muncă, de existență, de opțiuni doctrinare, de probleme sociale), s-a ajuns la o politică a relațiilor interpersonale, a controlului acestor relații și a nevoilor private, îndeosebi în Occident. Dacă în trecutul de secol XIX, politica era modalitatea de a conduce sufletele din afară, ghidându-le
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și "funcții". Regimul politic folosește, de cele mai multe ori, această infrastructură socială în folosul său, al membrilor care-l compun, în detrimentul societății civile. Cele mai bune spitale, școli și alte organisme sunt puse în slujba exponenților de regimuri politice, de "orientări doctrinare", dar mai ales de funcții bine plătite. Așa numitele "nomenclaturi" au existat nu doar în regimurile comuniste, ci și în cele considerate liberale. Criticii societății și ai sistemelor (de putere) sunt marginalizați, puși pe linie moartă printr-un complex aparat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
declarat de "apărători ai sistemului". Cazul lui Julian Assange este unul elocvent despre cum poate cunoașterea scurtcircuita capilare ale sistemului modern de putere. Totodată puterea acestui sistem-cameleonic, ce-și schimbă formele de manifestare, sistem-caracatiță, care își corupe potențialul uman, osificat doctrinar, maniheistic pentru că se erijează într-un "apărător al Binelui!" -, și dogmatic pentru că susținătorii lui reprimă ceea ce ei stigmatizează drept "rău"! -, poate compromite capilare ale contra- sistemului politic și modern de putere! Lupta cu un sistem modern ticăloșit, compus din politicieni
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
civile, cele din Liban sau Iugoslavia, sau la cazul Cambodgiei, vom înțelege de ce anumiți criminali ocupă funcții importante în statele din care provin și în momentul de față. Criminalitatea modernă este o formă de politică extremă, iar criminalii din motive doctrinare și ideologice sunt linia dură a politicii considerate "pașnice". Politica modernă nu este deloc pașnică! Războiul civil din Iugoslavia poate fi luat ca un "manual" în privința acestei coabitări. Ori de câte ori a avut loc un atac al uneia dintre armatele implicate în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fost contopit cu statul de poliție în fenomenul istoric al formării statelor naționale. Cele "două mari ansambluri de tehnologie politică"117, cum denumea Foucault aceste două state premoderne, nu s-au putut constitui decât printr-un suport teoretic, ideologic și doctrinar, care a prins contur în secolul Luminilor. Despre ce "contur" este vorba? Despre acel contur care a dus la cristalizarea a trei mari ideologii: naționalismul, liberalismul și socialismul. Astfel, necesitatea socială a unui stat a dezvoltat cele trei ideologii, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Posibil ca această religie intelectuală să fie și un substitut în ființa modernă la reculul dogmelor creștine. În loc de societăți civile, avem societăți politice cu o civilitate minoră ca formă de emancipare în gândire și, permanent, însoțită de o cultură "umanistă", doctrinar elaborată, astfel încât să spele destule creiere prin sistemul educațional, iar de câteva decenii și printr-un pustiitor sistem mediatic. Distincția între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți cărturari germani de la începutul secolului al XIX-lea. În concepția
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin practici neloiale. Nu întâmplător în România două, trei mari edituri au tendința de a domina piața de carte, de idei și de a stabili un set de autori pe post de simboluri religioase. Acești autori sunt, de regulă, înregimentați doctrinar și politic. O posibilitate de piață liberă a ideilor va exista doar atunci când editurile și mass media vor ajuta la modul dezinteresat anumiți intelectuali, care vor să-și publice ideile/cunoașterile prin intermediul cărților, al revistelor culturale etc. Cert este că
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atât timp cât acestea reprezintă instrumente ale îndoctrinării pentru diverse regimuri social-politice, partide politice, aflate la conducerea statului. În consecință, sistemele politizate au funcțiile descrise de Foucault: 1) ritualizarea și formalizarea vorbirii; 2) fixarea rolurilor și "calificarea" subiecțiilor vorbitori; 3) formarea grupurilor doctrinare; 4) distribuția unor cunoașteri îndoctrinante. Pe lângă aceste funcții, aș mai adauga și altele: 1) producerea adevărului de către specialiști; 2) controlul gândirii și al discursurilor; 3) elaborarea conținuturilor de cunoaștere pe baza unor programe unitare; 4) uniformizarea gândirii prin impunerea anumitor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
puterii-cunoaștere, în jocurile politice dintre grupurile umane. Această semiologie se transfomă într-o mare teorie de factură hermeneutică, iar aceasta din urmă, într-o doctrinologie... Iată cum semiologia se poate îndrepta spre o hermeneutică, iar aceasta spre posibilitățile unor elaborări doctrinare care sunt folosite de politicieni pentru a fi la putere. Vremea modernă a doctrinelor și a reprezentanților acestor teze și idei dogmatice a murit. Fără sensuri și fără semnificații (ca metode de a privi și a trata materialul istoric), nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vizibil cu realitatea faptelor, au stat la baza tuturor conflictelor din istorie printr-o relație istoricistă: fapte-contestarea lor prin idei-conflicte-noi realități. De altfel, Hegel intuia corect acest motor conflictual al istoriei, atunci când spunea că divergențele între idei și dintre sisteme doctrinare stau la originea conflictelor. În epoca modernă, disputele cu arme sunt o continuare a disputelor de idei din cadrul societăților. Ideile și conceptele sunt catalizatori ai conflictelor moderne. Un fanatism ideologic, doctrinar ghidează omul-masă modern spre acțiuni criminale. Ceea ce devine o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atunci când spunea că divergențele între idei și dintre sisteme doctrinare stau la originea conflictelor. În epoca modernă, disputele cu arme sunt o continuare a disputelor de idei din cadrul societăților. Ideile și conceptele sunt catalizatori ai conflictelor moderne. Un fanatism ideologic, doctrinar ghidează omul-masă modern spre acțiuni criminale. Ceea ce devine o mare idee în istorie este rezultatul unor serii de fapte ale uneia sau mai multor generații. Ideiile nu se impun doar printr-o gândire originală. Este nevoie de altceva în realitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Numai în aceste condiții sociale și în aceste condiționări politice au putut exista o structură politică neocomunistă (nereformată), o dreaptă intelectuală zeloasă și represivă față de tot ceea ce era/este considerat "de stânga". Înțelegerea tovărășească este punctul formativ (a-moral și doctrinar) al societății post-1990. Dacă ar fi să facem o evaluare "pe discipline", vom observa că toate cunoștințele asimilate de oameni au în structura lor istorie și istoricitate, pe care nu le pot abandona, servindu-le drept condiție epistemologică și morală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
foucauldiană 227 merge în aceeași direcție. Foucault este un istoric "pe deplin pozitivist"228, cum îl definea prietenul său Paul Veyne, din două considerente: 1) a făcut o cercetare a spusului pe linia recomandărilor lui Comte fără a urma linia doctrinară a acestuia; 2) a adoptat ideea de "tablou", specifică Luminilor și Pozitivismului, în prezentarea istoriilor sale, dar a făcut-o într-o manieră clar-obscură. Acest "pozitivist neașteptat"229 a întors pe dos fața filosofiei (îndeosebi a ontologiei heideggeriene), a lingvisticii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Curțile intelectuale. Atitudinea angajantă e mai mult un mod de a reacționa în relație cu ceea ce se întâmplă în societate. Susținerea ideologică a vreunei guvernări este cu totul altceva. A avea o atitudine angajantă (à la Foucault) și a susține doctrinar un partid (à la Fukuyama) nu sunt echivalente și nu pot fi desemnate sub o umbrelă comună, decât una evazivă, de confuzie generalizată. Atitudinea angajantă și servilismul politic sunt două aspecte total diferite. Problema este că, prin renunțarea la o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]