2,528 matches
-
violență, diferențele temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre membrii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflictele legate de copiii adoptați, conflictele între generații, atitudinea tiranică și comportamentul violent al unuia dintre soți, indiferența în relațiile dintre membrii familiei etc. Psihiatria familiei consideră „grupul familial” un tot, un „singur pacient”, fiecare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în care există conflicte între partenerii cuplului marital, ca aceștia să se separe sau chiar să se despartă, pentru a fi anulate astfel stările de tensiune, conflictele și influențele nevrotice asupra membrilor familiei și în special a copiilor; situațiile de doliu prelungit patologic, putând deveni un factor patogen care să perturbe atmosfera și relațiile emoțional-afective din grupul familial; acestea produc o criză prelungită caracterizată prin sentimentul abandonului, refuzul acceptării morții celui dispărut, sentimente de culpabilitate, instalarea unor tulburări de tip nevrotic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-o permanentă comunicare, dă impresia că „îl las singur și nu-l pot urma” (K. Jasper). Fiecare moare singur. Singurătatea din fața morții. Această durere a separării este ultima expresie de neputință a comunicării. Ea este compensată prin nostalgie și doliu prelungit, patologic. Moartea mea are pentru mine un caracter obiectiv și decisiv, care mă apasă continuu. Eu nu pot face „experiența morții” decât o singură dată. Legat de moarte, ca situație-limită, se mai discută și următoarele aspecte: - situația morții aparente
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
statistic. Un alt punct de vedere interesant, tot din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un frumos contrast cu fața închisă a lemnăriei. Pretutindeni se află obiecte de artă valoroase, mobile de preț, suveniruri de familie. Este nelipsită o colecție de portrete ale mici Prințese Maria care cum spune Bachelin “întristează acest bogat mobilier cu doliu nesfârșit ce a întunecat pentru totdeauna viața Reginei”.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva..., p. 54 footnote> Sala în care Suveranii serveau masa avea lemnăria în stilul Renașterii iar la uși și ferestre erau coloane încoronate cu frontoane.<footnote Elemente arhitctonice
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Întâmplat, la Chișinău, În mai 1912. Peste Prut, de asemenea, a fost marcat acest eveniment. Dar cu jale și indignare. Românii din Regat au protestat contra răpirii Basarabiei la 1812, oficiind servicii divine În biserici, organizând procesiuni și mitinguri de doliu, arborând drapele tricolore cu panglici negre. Inițiatorii manifestărilor dedicate tristului eveniment au fost Liga Culturală și Universitatea din Iași. Istoricii A. D. Xenopol și N. Iorga au publicat articole și studii ce oglindeau tragicul destin al basarabenilor și dreptul istoric al
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
deznădejde legată de viitor, restrângerea sferei intereselor, a comunicării, voce șoptită, limbaj sărac. La aceste tulburări cu caracter afectiv se adaugă, adesea tulburări din sfera gândirii, de tipul unui „delir melancolic” (idei de culpabilitate și autoacuzare, idei de ruină, sărăcie, doliu, idei ipohondrice, idei de negație). Un aspect caracteristic, care apare destul de constant asociat în sindromul depresiv, sunt ideile de suicid sau tentativele de suicid. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul depresiv poate lua aspecte clinico-psihiatrice diferite, în raport cu conținutul. În sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
posturi prelungite și nejustificate etc.). Acestea reprezintă formele de suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2) Funcția heteroagresivă: este o formă care, din punct de vedere psihanalitic, maschează un sentiment răzbunare a individului exprimată prin: „mie moartea, ție doliul”. Este vorba de o agresivitate indirect orientată sau „proiectată” asupra altei persoane apropiate de cel care comite gestul suicidal. În cazul acesta orice suicid este o faptă „aruncată” (atribuită în mod indirect) asupra altuia, ca responsabilitate. 3) Funcția de apel
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite de fugă în prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei alte persoane sau a unui obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
critice de viață, cu caracter neprevăzut, care surprind persoana complet nepregătită să răspundă la acestea și făcând-o astfel vulnerabilă. Aceste situații critice de viață au, de regulă, un caracter psiho-traumatizant deosebit de brutal. Ele se pot manifesta prin depresii morale, doliu prelungit patologic, conduite de refugiu (fugi, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii etc.), prin fabulații etc. Toate aspectele mai sus prezentate reunesc condițiile etiologice capabile de a produce suferințe psiho-morale. Să analizăm aspectele formale ale acestor suferințe. Formele suferințelor psiho-morale Așa cum am spus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să fi circulat altădată pe întregul cuprins al țării în variante cum sunt cele pe care le întâlnim azi în Transilvania: scurte, fără localizare sau cu localizări mai puțin însemnate”; Transilvania îl conservă „sub forma, probabil, a unui colind de doliu, care se cânta acolo unde a murit o tânără nevastă, lăsând copil mic în urma ei”, acesta fiind „întâiul stadiu cunoscut în evoluția textului versificat”; Meșterul Manole „este expresia artistică cea mai elevată a mitului european al construcției, mit cu adânci
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas”. S-a pedalat, de asemenea, pe înjurături și jigniri, într-o formă intenționată de „viol” lingvistic. Un muncitor a fost amenințat cu smulgerea bărbii (acesta purta barbă ca semn de doliu din pricina unui deces în familie). Alții au fost amenințați cu smulgerea părului de pe cap. Cele câteva femei arestate și anchetate (deși nu aveau să fie trimise în instanță și judecate) au fost proiectate, în mod previzibil pentru tehnica aparatului de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Todorov (1995) reliefează două forme de amintire. Într-o primă formă, evenimentul poate fi păstrat literal, astfel că un segment tragic al trecutului individului sau al grupului din care face parte este păstrat în literalitatea sa. Este, desigur, o sarcină doliul, însă cel care nu reușește să scape de comemorarea obsedantă a unui trecut dureros refuză trăirea prezentului. În acest caz, adevărul rămâne un fapt intranzitiv care nu duce dincolo de el însuși. Într-o a doua formă, durerea marginalizată, amintirea îmblânzită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
25 de ani mă distram spunând o anecdotă: „Imaginați-vă sărbătoarea din 23 august peste o sută de ani și că urmașii urmașilor noștri, sătui de paradă și explicațiile comuniste ale actului de importanță națională, o transformă în zi de doliu național. Bocetul nației devine plin de ocară la adresa înaintașilor: «Ce prostie ați făcut alungându-i pe nemți din țară!»”. Desigur că, povestită, gluma conținea câteva expresii mai piperate. Pe mine mă bucură că realitatea a fost mai rapidă decât fantezia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fantastică”, după aprecierea lui G. Călinescu. Astfel, tratează într-o viziune personală, grațios și ironic, un motiv universal: „O! corbi siniștri, vă iubesc; / Voi ce pe-al iernii alb lințoliu / Cădeți în stoluri ce-ngrozesc / Ca niște pete mari de doliu! // În fracurile voastre negre / De ciocli aveți ceva de gală, / Și-n croncănitul vostru râde / O ironie triumfală! // Chiar Edgar Poe, în cinstea voastră, / A scris balada-ntunecată / Al cărei laitmotiv e tristul / Și-ngrozitorul: Niciodată” (Corbul). În Cântecul omului
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
grele”. O efervescență lipsită de finalitate („sunt buimacă de tinerețe, de avânt”) susține și gândul morții: „Ia-mă, Doamne,/ Și așază-mă la loc de unde m-ai cules.” Așteptările spulberate („E beznă grea în lume, în suflet și în cer”), doliul, jalea pierderii unor ființe dragi intensifică dorința dispariției: „Să mă dau pământului să mă soarbă/ Să mă prefacă, să mă plămădească, să mă fiarbă” (Cântec de singurătate). Vibrația trăirilor, exprimarea lor directă, fără apel la artificii de efect, conferă poeziei
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
față („încarcerat în mine însumi” - zice el), își reconstituie trecutul și își gândește prezentul. O face în felul său, amestecând în confesiune și meditație planurile temporale și existențiale, într-o narațiune fragmentară. Un eseist francez crede că fragmentul este un doliu al textului, o victimă a violenței interioare, un accept al violului scriptic. Definiția se potrivește eseurilor biografice ale lui P. Ca să întărească acest doliu, autorul scrie cu două penițe: una care notează reflecțiile, amintirile fulgurante, faptele, pe scurt, de ordin
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
planurile temporale și existențiale, într-o narațiune fragmentară. Un eseist francez crede că fragmentul este un doliu al textului, o victimă a violenței interioare, un accept al violului scriptic. Definiția se potrivește eseurilor biografice ale lui P. Ca să întărească acest doliu, autorul scrie cu două penițe: una care notează reflecțiile, amintirile fulgurante, faptele, pe scurt, de ordin biografic (jurnalul propriu-zis) și alta care transcrie pagini dintr-un posibil roman în care este vorba de un doctor Luca - filosof privat - și de
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
cu atât mai puțin celor care ar avea o atitudine prea atentă față de terapeut, așa după cum o dovedesc numeroasele relatări ale pacienților. A se angaja într-o psihoterapie, în special într-o psihoterapie de tip cognitiv-comportamentală, presupune renunțarea și trăirea doliului (adesea dureros și provocator de suferință) în legătură cu unele idei: - vindecarea nu se va face ca urmare a atingerii cu o baghetă magică; - terapeutul nu va lucra de unul singur; - nu există nici terapeut nici terapie „miracol”; - în consecință, soluția nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o tortură. Ea recitește fiecare pagină de zeci de ori (uneori până la epuizare) având o dublă preocupare: să nu se oprească din citit la o pagină al cărui număr corespunde unei cifre care poartă ghinion (legată de evenimente de viață: doliu, separare...) sau care să se termine cu un cuvânt care posedă un număr impar de silabe; să evite citirea unor cuvinte care pot evoca moartea sau pierderea controlului. O propunere terapeutică Acești pacienți au fost tratați de către doi terapeuți în cadrul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sora cea mare pe care, datorită vârstei, a considerat-o aptă să trăiască singură cu el. Pacienta descrie căminul mătușii sale ca fiind călduros și această perioadă din viața sa ca fiind fericită, mătușa sa permițându-i să-și trăiască doliul, fără a lua locul mamei sale. Ea spune acum liniștită că nu și-a trădat mama înlocuind-o, având în același timp parte de afecțiune și de un model feminin. Iși vedea cu regularitate tatăl și spune că nu s-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
crizele de bulimie. Ea îi răspunde că ar dori să ducă o viață normală: să-și termine studiile, să aibă prietene, să cânte la pian, să cânte din gură, să restabilească o relație specială cu sora sa și să trăiască doliul după moartea bunicului său. In acel moment, Gwen începe să plângă. Exercițiul celor două scaune Terapeutul îi propune apoi tehnica gestaltistă a celor două scaune. Gwen comunică virtual cu bunicul său așezat pe scaunul din fața sa. Ea reușește să-și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dreptul ei de a se supăra. Aceasta se calmează și admite că îi este greu să aibă grijă de ea, mai ales atunci când își acordă dreptul de a mânca ceea ce dorește. Trecerea în revistă a sarcinilor și abordare interpersonală a doliului Gwen începe să plângă. Ea mărturisește că a consumat alcool și că a avut mai multe crize puternice de bulimie urmate de vomismente. In urma investigațiilor, se constată că aceasta se simte singură. Ea se gândește la relația sentimentală nereușită
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
puternice de bulimie urmate de vomismente. In urma investigațiilor, se constată că aceasta se simte singură. Ea se gândește la relația sentimentală nereușită și la decesul bunicului său. Terapeutul vorbește despre aceasta cu ea, inspirându-se din abordarea interpersonală a doliului. Exercițiu de meditație Terapeutul propune un exercițiu de meditație pentru a o pune pe Gwen în relație cu trecutul său. El reașează bulimiile și vomismentele în contextul emoțional actual mai dificil de traversat. El trece în revistă progresele realizate și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Fairburn și Brownell, 2002. Este vorba, în majoritatea cazurilor, despre conflicte interpersonale sau despre dificultăți de adaptare asociate unui anumit moment al vieții; este vorba uneori despre singurătate, asociată sau nu unor deficiențe de competență socială, sau unei probleme de doliu. Aceste persoane ar prezenta elementele unui prognostic terapeutic negativ cum ar fi o puternică ambivalență, o stimă de sine redusă, o greutate mică, comportamente și cogniții bulimice importante. Fairburn și Wilson, 1993; Vandereycken, 1996. American Psychiatric Association, 2000. Michel, 2002
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]