1,567 matches
-
constitutive), în care armonia de la major prevalează datorită plasării acesteia pe timpul tare al măsurii. Aceste paralelisme acordice suprapuse structurii diatonice de sol major exprimată de motivul tematic, pedalei armonice a acordului de do# minor cu sextă mare adăugată, precum și prezenței dominantei din registrul grav generează un efect de politonalism, asemănător atmosferei sonore din Brouillards. Motivul ostinato expus în registrul acut se va interpreta cu un atac non-legato, moale, dar distinct datorită folosirii parțiale a pedalei de rezonanță. Astfel, menținerea nivelului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
urmează la captarea pocnetului (reacție de tip motor), conform studiilor speciale efectuate în acest scop, se derulează mai rapid, timpul de latență este mai scurt. Acest tip de comportament trebuie învățat și exersat în procesul de pregătire și în concursuri. Dominanta acestui comportament este aceea că priza de conștiință, concentrarea atenției, are în vederea numai acțiunea motoare. Semnalul, pocnetul pistolului, nu trebuie plasat în prim plan fiind un eveniment inerent, se produce oricum. Revenind la acțiunea de plecare, aceasta coincide cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Jean Chevalier și Alain Gheebrant). Cei doi aștri structural antinomici mai opun alte serii subsumate lor, ca, pentru soare, focul implicit, esența, creierul, forma, într-un cuvânt spiritus, simbolul iluminării, față de materiile lunare: apa, substanța, sufletul, materia, anima, principiul feminin. Dominanta lunară a viziunilor, proprie romantismului mai cu seamă german și eminescian, eliberează subconștientul, imaginația, visarea artistică, viața arhaică și vegetală. Fiind lumina reflectată interioară, luna declanșează în ființa artistului acel fond arhaic, fantasmele fanteziei sale primare, semnificând simbolic o cunoaștere
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
660 locuitori (2009), din care cca.60.000 locuitori sunt aglomerați în centrul istoric. Aria metropolitană Padova-Veneția are 1,6 milioane locuitori. Numele Veneției cinstește zeița Venus, iar în decursul timpului orașul a mai fost cunoscut sub numele de: “La Dominante”, „Serenissima”, Regina Adriaticii, Orașul Apelor, Orașul Măștilor, Orașul Podurilor, Orașul Plutitor. Bogatul patrimoniu cultural, artistic și muzical a făcut ca turismul să fie o activitate majoră în cadrul economiei Veneției încă din secolul XVIII. În secolul XIX devenise un centru la
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
p. 114 footnote> Romanul propune mai consecvent și mai profund decât creațiile lui Camil Petrescu și ale Hortensiei Papadat-Bengescu, o structură de tip constelație, semnalată de criticul Nicolae Manolescu: “Memoria excavează din trecut amintiri pe care le leagă, în funcție de o dominantă, unele de altele, și pe toate, de prilejul oferit de un <<eveniment>> prezent. Memoria fiind analogică, nu cronologică, trecutul și prezentul se întâlnesc pe neașteptate în scurtcircuite norocoase.”<footnote Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
atractivitate și neglijenți ca apariție; - Sunt adesea ușuratice, isterice, băgăcioase, uneori chiar rele, proaste și bețive ( Leana este un travesti apoteotic). Bărbații sunt agresivi, șmecheri, solidari, dar și bețivi; - Fumatul este egal răspândit. Concluziile sintetice sunt clare: Mass-media are o dominantă misogină, practică discriminarea de status, rol și vârstă între femei și bărbați. Există un sexism evident și unul implicit în majoritatea produselor mediatice analizate. Socializarea femeilor și bărbaților în astfel de modele, mai ales la vârste foarte tinere, are consecințe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în cap. Deși era evident că replica asta o enervase, doamna Cassian s-a străduit să păstreze aparențele și să înceapă discuția despre muzică pentru care îl invitase. Pe scurt, i-a spus că lucrează la o compoziție a cărei dominantă va fi nota do, dar nu e încă decisă ce anume să fie: o sonată sau o simfonie. Oricât de nepricepută aș fi în ale muzicii, dilema sa mi se părea cel puțin ciudată. Fiindcă era ca și cum aș spune eu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
nu va fi deloc. Din păcate, după constrângerile la care am fost supuși, există și riscul de a se confunda libertatea cu libertinajul, ori de a se ajunge la concluzia că totul este permis. Cred însă că nu aceasta e dominanta și că, pe măsură ce lucrurile se vor așeza, ne vom vindeca de boala de care suferim acum și ne vom împăca mai întâi cu Legea, iar apoi cu noi înșine, pentru a redobândi armonia pierdută și bucuria simplă de a trăi
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
realmente astronomice. După date și informații destul de exacte, dar neconfirmate încă în mod oficial, numărul soldaților amplasați în diferite zone și țări străine se ridică la 2,5 milioane. Irakul este o țară în care extracția și exportul petrolului este dominanta economică. În 1980, situația sa economică a devenit destul de precară datorită cheltuielilor războiului de opt ani cu Iranul, fapt pentru care guvernul a instaurat un regim de mare austeritate economică, a făcut mari împrumuturi și a stabilit achitarea lor pe
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
demni de cetate. Nu se neglija învățarea cititului, scrisului și calculului matematic. Al doilea model educațional raportat la cetate este cel atenian, un model aristocratic, esențializat exprimat în idealul kalokagathiei (kalos = frumos, agathos = bun, bine), formarea omului frumos și moral. Dominantele educației tinerilor erau: fizică, artistică (prin muzică, poezie, dans), oratorică, intelectuală (citit, scris, calcul matematic). Platon (sec. V-IV î.H.), discipolul lui Socrate, autorul Dialogurilor filosofice, creatorul Academiei ca școală filosofică, Aristotel (sec. IV î.H.), discipolul lui Platon
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de multe ori, unidimensionalizată de interese, acestea fiind, în sens curent, trebuințe materiale și spirituale conștientizate și exprimate în scopuri și strategii de împlinire, în preocupări de a obține ceea ce este în avantajul propriu sau al celor apropiați. Interesele devin dominante puternic motivante și sunt: economice: dorința unei vieți luxoase, dobândirea averilor, înființarea instituțiilor profitabile; politice: influențarea deciziilor în avantajul propriu și al celor apropiați, cucerirea pozițiilor politice pentru sine, pentru descendenți și alte rude, subminarea pozițiilor politice ale rivalilor, acordarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
secvența dialogică / 298 Capitolul 6.Textul ca unitate compozițională și configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3. Organizarea compozițională a textelor / 329 3. Structurarea configurațională / 330 3.1. Macro-structură semantică (temă, topic) / 331 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adevărat, și fals/mincinos, și cel al ficționalității, care apare în regim de nici adevărat nici fals, în care putem include metaforicitatea. Cele două regimuri sînt determinate generos de genul discursului și/sau de figurile discursului (metaforă, simbol și alegorie dominante în cel de al doilea, diferite de metonimie, de sinecdocă și de metalepsă 4, dominante în cel dintîi). La nivelul enunțiativ [B], combinația unei Rd cu un PdV se suprapune cu alternativa vericondiționalitate/ficționalitate. La nivelul [B] se pune, într-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nici fals, în care putem include metaforicitatea. Cele două regimuri sînt determinate generos de genul discursului și/sau de figurile discursului (metaforă, simbol și alegorie dominante în cel de al doilea, diferite de metonimie, de sinecdocă și de metalepsă 4, dominante în cel dintîi). La nivelul enunțiativ [B], combinația unei Rd cu un PdV se suprapune cu alternativa vericondiționalitate/ficționalitate. La nivelul [B] se pune, într-adevăr, problema validității mai mult decît cea a adevărului enunțurilor: un enunț (o Rd) este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
plan de text de bază al formei epistolare: Facultative și mai mult sau mai puțin dezvoltate, părțile unui plan de text <2> și <4> sînt zone discursive de tranziție (introducere-pregătire și concluzie-încheiere) între momentele ințial <1> și final <5> cu dominantă fatică, și corpul scrisorii propriu-zis <3>. Ele comportă toate caracteristicile pe care retorica le acordă tradițional exordiului <2> și perorației <4>: pregătirea <2> receptării schimbului, menajînd fața celuilalt (de la familiar la cel mai solemn) și introducerea temei. La acestea se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se aseamănă atît de mult, [e12] e cu neputință să se știe în care dintre ele se ascunde indianul osîndit. • Evaluare finală-PnΩ Morală [e13] De aceea trebuie omorîte toate. Concluzie [e14] Așa se spune că a fost [...]. 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
osîndit. • Evaluare finală-PnΩ Morală [e13] De aceea trebuie omorîte toate. Concluzie [e14] Așa se spune că a fost [...]. 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau dialogal. Conceptul de "dominantă", pe care-l aplicăm aici la caracterizarea globală a textelor, a fost folosit în lingvistică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau dialogal. Conceptul de "dominantă", pe care-l aplicăm aici la caracterizarea globală a textelor, a fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către Bally și Jakobson. Acest concept are o mare importanță în Traité de stylistique (§ 163 și 165), unde Bally distinge în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
globală a textelor, a fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către Bally și Jakobson. Acest concept are o mare importanță în Traité de stylistique (§ 163 și 165), unde Bally distinge în limbă, în mod gradat și variabil, o "dominantă intelectuală" și o "dominantă afectivă": Uneori inteligența, alteori sentimentele sînt cele care dau tonul; gîndirea este orientată spre un pol sau spre celălalt, fără să-l atingă niciodată; ea are, după cazuri, o "dominantă" intelectuală sau o "dominantă" afectivă. [...] Limbajul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către Bally și Jakobson. Acest concept are o mare importanță în Traité de stylistique (§ 163 și 165), unde Bally distinge în limbă, în mod gradat și variabil, o "dominantă intelectuală" și o "dominantă afectivă": Uneori inteligența, alteori sentimentele sînt cele care dau tonul; gîndirea este orientată spre un pol sau spre celălalt, fără să-l atingă niciodată; ea are, după cazuri, o "dominantă" intelectuală sau o "dominantă" afectivă. [...] Limbajul reflectă aceleași "dominante" observabile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în mod gradat și variabil, o "dominantă intelectuală" și o "dominantă afectivă": Uneori inteligența, alteori sentimentele sînt cele care dau tonul; gîndirea este orientată spre un pol sau spre celălalt, fără să-l atingă niciodată; ea are, după cazuri, o "dominantă" intelectuală sau o "dominantă" afectivă. [...] Limbajul reflectă aceleași "dominante" observabile și în viața spiritului. (1951: 152) Lărgind această observație la ansamblul faptelor lingvistice, lingvistul elvețian formulează o observație importantă din punct de vedere metodologic: În fiecare situație și pentru fiecare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
variabil, o "dominantă intelectuală" și o "dominantă afectivă": Uneori inteligența, alteori sentimentele sînt cele care dau tonul; gîndirea este orientată spre un pol sau spre celălalt, fără să-l atingă niciodată; ea are, după cazuri, o "dominantă" intelectuală sau o "dominantă" afectivă. [...] Limbajul reflectă aceleași "dominante" observabile și în viața spiritului. (1951: 152) Lărgind această observație la ansamblul faptelor lingvistice, lingvistul elvețian formulează o observație importantă din punct de vedere metodologic: În fiecare situație și pentru fiecare context în parte, un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o "dominantă afectivă": Uneori inteligența, alteori sentimentele sînt cele care dau tonul; gîndirea este orientată spre un pol sau spre celălalt, fără să-l atingă niciodată; ea are, după cazuri, o "dominantă" intelectuală sau o "dominantă" afectivă. [...] Limbajul reflectă aceleași "dominante" observabile și în viața spiritului. (1951: 152) Lărgind această observație la ansamblul faptelor lingvistice, lingvistul elvețian formulează o observație importantă din punct de vedere metodologic: În fiecare situație și pentru fiecare context în parte, un fapt de limbaj nu-și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
poate arăta care este trăsătura fundamentală pusă în evidență. (1951: 150) În celebrul articol din 1935, Jakobson definește opera poetică drept "un mesaj verbal în care funcția estetică este dominantă" (1973: 147), și dezvoltă reflecția asupra modului în care o dominantă "apasă asupra unei structuri" (1973: 146): Dominanta se poate defini ca un element focal al unei opere de artă: ea guvernează, determină și transformă celelalte elemente. Ea este cea care garantează coeziunea structurii. [...] Dominanta dă specificitate operei. [...] Trebuie să avem
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]