1,794 matches
-
a îndemnat domnul. Preotul s-a ridicat cu greu și a pășit până în preajma tronului. În tot acest timp nu a îndrăznit să ridice ochii aspra lui vodă. Spune părinte, Ioil, ce dorești de la noi? a întrebat domnul cu glas domol. Mărite doamne. Cred că ai aflat de la boierii măriei tale că acolo lângă Balosin este un locușor pustiu numai bun pentru o sfântă mănăstire. Și dacă în bunătatea măriei tale crezi că asta ar fi o faptă bună, atunci dăruiește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o mișcare din apropiere îmi atarge atenția. Privesc într-acolo, surprins...Din umbră se desprinde întâi...chipul bătrânului, care mă învăluie într-o privire caldă... Îndată îi văd și mâinile. Poartă două ulcele din care aburii se ridică în vârtejuri domoale. Privirea mea curioasă și insistentă îl face pe bătrân să se explice, privindu-mă ghiduș: „Apoi am adus și eu câte o ulcică cu ceai din roadele pădurii, ca să ne mai spălăm gâtul de colbul adunat de pe hârțoagele iestea. O
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Bârnova, citește această scrisoare din 24 august 1680 (7188) și ai să afli lucruri noi despre devenirea mănăstirii Bârnova.” Spunând acestea, călugărul mi-a întins o scrisoare a doamnei Ecaterina, văduva lui Istratie Dabija voievod. Încep să buchisesc cu voce domoală: „Gospodja Ecaterina a răposatului Io Evstratie Dabija voievod. Scriem și facem știre...pentru svânta mănăstire Bârnovii, ce iaste în Codrul Iașului care fiindu din temelie începută și nu deplin zidită de răposatul Miron Barnovschi voievod, și stându așa neisprăvită s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce spune vodă Constantin Nicolae Mavrocordat la 5 noiembrie 1742 (7251) în această carte de volnicie. Mi-am aruncat privirea pe manuscris. Bătrânul și-a dat seama că sunt cam tulburat de cele scrise în cartea lui vodă. Cu voce domoală, m-a îndemnat. „Poate te înduri și îmi citești și mie, fiule.” Citesc cu înfiorare: „Carte de volnicie dumisale vel agă, să dea poruncă cu tărie tuturor aparilor domnești, boierești, mănăstirești, ca de s-ar întâmpla a să aprinde foc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de Bach. Maxențiu, dimpotrivă, fusese de îndată năpădit într-o formă poetică de trecut. Episodul fostei logodne proiectat prin transparența lui actuală și purificat ele elemente ostile se confundă cu dulceața ce se desprindea din vecinătatea Elenei. Casa frumoasă, luxul domol, ordinea odihnitoare și profilul neted al Elenei - toate i se păreau destinate lui. Era un rai regăsit. Cum nu mai avea emoții fizice • -■ odată cu hemoptizia își pierduse ultimul vestigiu de umanitate •- se simțea acum un amant mistic. Cu ascultare socotea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bucuria zilei minunate. Indiferenți către ceremonie, o uitau repede și porneau ca o ceată molcomă spre primăvară. Automobilele așteptau lenoase. Nici un bufnet de motor, nici o claxonare nu turbura liniștea. Afară din biserică asistenții se opreau în curtea verde în grupuri domoale, care vorbeau de soare, de căldură, de muzică. Ieșind printre cei din urmă, Mini apucă pe Nory de mînă: - Cine e domnul acela ... de după stîlp? Nory, mioapă, strânse ochii înspre acolo: - E un domn bine! zise. Un străin... și parcă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ar trebui să adaug notelor de lector, acum, la închiderea cărții, și observația că în „Suburbiile municipale” nu există, de fapt, un conflict evident, ca în romanul clasic, de unde și autorul, conștient de lipsa lui, îl denumește antiroman. Acțiunea curge domol, ca un râu de câmpie, dar plin de pește. Și totuși, cu ce sunt umplute peste 600 de pagini lipsite de conflict? Dar grele de semnificații? Cu un vis din altă lume posibilă sau imposibilă, intarsiată cu ce se știe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
un popor de gângănii cu rubine strălucite în ochi care îi aținteau bețigașul cu care ea zămislise această vrajă... Doream atunci s-aud glasul necuvântătoarelor și mormăitul scorburilor din sălcii. Deodată mi-au ieșit în cale doi moșnegi. Glasurile lor domoale se auzeau de departe. În miezul umbrei felinarul lor pâlpâia un cerc cretos. Bătrânii zeflemiseau pe-un leneș. - Pesemne a strâns mìșună de parale, ca șoarecii grâu, toamna. - Cât s-audă cucul ! Unul din ei purta o căciulă „acră”, ceea ce
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
un retevei legat cu șfară. Ehe, pe vremea aceea abia dacă ieșea copchilu’ cu gâștele la troscot. Azi nu știi tu câte știe el. La ultimele cuvinte bătrânul avu o ezitare. Pe întuneric i-am simțit privirea bănuitoare. - Ei, zise domol celălalt. Acuma-i mai bine, rău era înainte. Țin minte, tătuța era pușcaș ș-avea o pușcă din cele vechi ; ici era tigăița cu prav : băgai furtuială în țavă și, când plesnea acul, saprindea pravul. Întăi făcea proașcă fumul în
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cu un banal calambur, n-a uitat de cricul uitat în iarbă și a ținut să-l pună nu doar în valoare ci și în acțiune. Și a reușit o neașteptată performanță: cricul, cu scîrțîitul lui greoi și răbdător, scoate domol luna din pămînt și o înalță către zenit. Cred că, dincolo de abila folosire a jocului de cuvinte, poemul înscenează și un paradox: pune în cîrca greierilor truda de a răsuci noapte de noapte pe osia lumii tot firmamentul. În orice
Cric vechi ?n iarb? by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83685_a_85010]
-
platină și l-a Îngropat Împreună cu celelalte obiecte. Pe rînd, Începînd cu Cinthia și Julius, au aruncat cîte un pumn de țărînă deasupra; fusese ideea Nildei. Pe urmă au zbughit-o cu toții, În afară de Carlos, care s-a Îndreptat cu pași domoli spre camera lui să-și bea ceaiul de la ora șase. O săptămînă după aceea, Susan vru s-o dojenească pe Cinthia pentru că era atît de neglijentă, pentru că-și pierduse micul medalion de platină pe care ți l-a dăruit... dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Contraste ...(ne)potrivite Terifiante miesme dulci - amare de pelin Se furișează, alergând domol prin tindă, Ulcele sparte, ghiftuite-n silnicie cu venin Se zbuciumă, demonic, spânzurate-n grindă. În clocotul întunecat, mirific și solemn Al unui Zefir bezmetic, trezit în zori Se sfarmă mut patriarhale porți de lemn Pe când blajine Tunete îți dau
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93386]
-
a avea totuși un aer grosolan sau obscen. Este Într-adevăr un milionar cu o Înfățișare cît se poate de plăcută, chipul său, deși conturat În trăsături ample și generoase, dovedește o inteligență sensibilă, atitudinea sa este blîndă, calmă și domoală, zîmbetul său este puțin trist, trădînd o nuanță de umor ușor ironic, zîmbetul omului care a trecut parcă prin frămîntările, speranțele și chinurile menite unei tinereți furtunoase și care acum știe ce poate aștepta de la viață, ai cărui ochi sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vagabond nenorocit! strigă ea. Trebuie să mă plătești acum! Dă trei dolari că, de nu, mă duc acasă și-l pun pe bărbatu-miu să te omoare-n bătaie! — Poartă-te ca o doamnă! spuse bărbatul cu glas ceva mai domol. Nu-ți dau nici un sfanț dacă nu te porți ca o doamnă! Trebuie să te porți ca o doamnă! insistă el cu un respect Înduioșător față de normele de politețe. Și scena s-a prelungit pînă ce bărbatul a pornit motorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mii de oameni, se Înalță ca o vrajă peste munți și pășește precum noaptea și Întunericul peste plaiurile și rîurile pămîntului, pînă ce În adîncurile cele mai adînci ale văilor și pe Înălțimile cele mai Înalte ale culmilor se Înstăpînește domol somnul blînd, somnul ce se furișează, somnul, somnul, somnul! Chipul războiului August torid-ucigător În anul cînd s-a sfîrșit războiul: iată patru ipostaze ale chipului războiului. Unul - la Langley Field: un negru iese cu prudență dintr-un birou rudimentar, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pietrișul. Ce dracu’ căutați aici, mă, mucoșilor?! Cine dracu’ v-a trimis să dați tîrcoale pe lîngă hangarul ăsta?!... Unul din băieți, un copilandru cu obraji bucălați și roșii din Sudul Îndepărtat, cu ochii albaștri și păr blond, cu vorba domoală și prietenoasă, Încearcă să răspundă. — Ei, domnule, ne gîndeam că... Iute ca fulgerul, șobolanul l-a plesnit pe băiat, iar degetele lui Împuțite și-au lăsat amprenta bălțată pe obrazul roșu al băiatului, și-au lăsat amprenta hidoasă, murdară, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
văile sudice scăldate În vraja verde și În farmecul auriu al miezului de iunie și În casele unde locuiau oamenii, În văpaia trecătoare a ferestrelor acoperite cu hîrtie. Era prezent pe cîmp, În povîrnișuri și viroage, În văile verzi și domoale ale munților ce se pierdeau În Întuneric, În coamele dealurilor Împurpurate de lumina eternă ce cobora iute spre umbra răcoroasă și spre tăcerea liliachie. Era prezent În misterul uriaș al pămîntului care, după zbuciumul prăfuit al zilei, se putea cufunda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
din Dacia papuc sunt aduse la timp câteva coroane, feciorul șturlubatic strânge drapelul de luptă, îl duce la mașină, mergem mai departe. Meșteșugita amestecare a regimului ficțional cu acela al non-ficționalului Stăm la măsuța de la café-bar și ascultăm, cu interes domol, povestea unuia adus de feciorul neastâmpărat, acela cu poezia și cu steagul. Domnul tocmai dezvăluie adevăruri despre revoluție, știe despre teroriști, știe despre serviciile secrete, știe despre cum au fost arse cadavre la șirele de paie de la ceapeul din Freidorf
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
secrete, știe despre cum au fost arse cadavre la șirele de paie de la ceapeul din Freidorf, cunoaște exact ce au făcut și ce fac securiștii, cum anume acționează după reguli de el știute. Îl ascultăm cu îngăduință, povestea merge înainte, domol sorbim din vodcă, ușor răspândim fum din țigarete Assos, și pe când ascult eu pe dată îmi pare că se întrupează din fumul încăperii profilul neclar al unor prieteni din copilărie, pe când stăteam noi la margine de cale ferată și căutam
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de citit și strîng cărți. Profesorul Ozenfant mi-a sugerat că mi-ați putea împrumuta una. Noakes nu dădu vreun semn că ar remarca prezența lui Lanark. își mută privirea de la cei care se scăldau la trabucul lui și vorbi domol și uniform. Profesorul Ozenfant e vestit pentru umorul lui. Știe că am doar un breviar. Dacă pacienta ta ar fi interesată de rugăciuni, ar fi fost pacienta mea. Credea că aveți o Biblie. — O altă glumă. Am un Testament în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
au fost forțați să plece. Afară bătea un vînt rece, iar cerul strălucea în amurgul verde-auriu al soarelui lent de vară. Drummond le spuse că știa de-o petrecere undeva, și-i duse pe Lynedoch Street, pe un deal destul de domol care, în seara asta, părea perpendicular. Se ținură unul de altul să nu cadă, în afară de Macbeth, care se depărtă spre o stradă lăturalnică. Petrecerea se ținea într-o casă mare, bine-mobilată, dar Thaw îi găsi pe ceilalți descurajați. Erau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era luminată de becuri atîrnate de console improvizate. Doi electricieni lucrau lîngă ușă și unul zise: Te-a căutat un tip, Jimmy. — Cine? Un tip tînăr, cu părul lung. — Ce dorea? — N-a zis. în apropierea dormitorului, auzi un cîntecel domol. Sludden stătea întins pe pat, cîntînd „Dadadada“ și legănînd un băiețel robust într-un costum din lînă albastră. Rima, îmbrăcată în bluză și fustă, stătea lîngă ei și tricota. Priveliștea îl umplu pe Lanark de o furie rece. Rima îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ei, neînsemnată și banală pentru ceilalți, constituia un ritual neîntrerupt. Ca apa râului, care își schimbă, după maluri, forma și adâncimea, dar niciodată cursul dinspre izvor spre fluviu, mereu îngrijorată de stavilele presimțite, Zenobia leabătea din cale sau le ocolea, domol, fără să-și dedubleze cu nimic ființa. Firește, în privința ei n-am să insist prea mult. Periculosul joc al evocării își are limitele și logicile lui, cărora mi se pare necesar să le atenuez ferocea forță de atracție gata oricând
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
scoată alte sunete, alte strigăte, alte chiuituri, la fel de nemaipomenite. Iar oile, înțelegându-i la perfecție, s-au repezit de-o parte și de alta a pajiștii, lăsând loc liber. Pe drumul dinspre pădure venea cireada calmă a vacilor, purtându-și domol ochii umezi și coarnele ucigătoare. Constatând că oile suferă mai mult de umezeală decât de frig, un crescător din Noua Zeelandă și, după el, câțiva crescători din Marea Britanie le-au îmbrăcat în impermeabile confecționate din polietilenă. 10. Am mai rămas un
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
sculptorului, obrazul bolnav, răvășit al Valericăi Scurtu. Cel de alături, Panaitescu, își camufla secretul. Expunea o figură rigidă din care viața se alungase ștergând orice expresie. Un cadavru elegant și atât. Maiorul înregistra abstract zgomotele familiare din odaia profesorului. Glasul domol al locotenentului Azimioară dând dispoziții aproape în șoaptă, declicul aparatului fotografic, pașii care-l purtau dintr-o parte într-alta a odăii. Se luau amprente, se lucra delicat cu penseta și pensula muiată în praf de cărbune, se căutau urme
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]