49,733 matches
-
Tot ceea ce am putut citi în lucrările sale mi-a descoperit taina sufletului unui om care căutând cărările Raiului, prin pridvorul mânăstirilor, în anturajul duhovnicesc al unor mari pustnici și trăitori, a ajuns în vâltoarea lumii unde vâslește înnebunit de dorința de a-și scoate corabia la limanul liniștit al desăvârșirii și împlinirii existențiale. Ostenit de această vâslire și frământat de dorul liniștii sufletești, autorul își propune și de data aceasta, în repetiție, ca de fiecare dată, să încheie șirul scrierilor
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Magic Print” din municipiul Onești, județul Bacău. Argument, Probabil se vor întreba unii sau alții de ce am scris (și) această carte, de ce cu titlul acesta sau de ce în forma, structura și conținutul acesta?... Venind în întâmpinarea tuturor acestor întrebări, cu dorința de a lămuri aceste aspecte (pe cât îmi va sta în putință), voi preciza faptul că, așa precum arată și titlul acestei lucrări, voi susține că întotdeauna, în momentul conceperii și elaborării unei lucrări, a unei cărți, îți asumi un mare
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
încheie ceva lăsând loc altor începuturi în care putem valorifica experiențele pe care le purtăm cu noi. Primăverile, ca orice început, poartă in ele esența binecuvântată a vieții. Ca la orice început de drum, simțim imboldurile speranței, ale unor noi dorințe de împlinire, ne simțim învăluiți de o vibrație care ne cufundă în noi, într-o iubire caldă gata să o dăruim, numai să fie cineva care să o primească cu brațele deschise. Iubesc toate începuturile fiindcă totul este altfel și
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
care se revărsa asupra mea ca o avalanșă nestăvilită. Abisul urii părea fără fund, nu se zărea nicio crăpătură prin care să se strecoare o zare de lumină sau o boare de aer respirabil. Astfel s-a născut în mine dorința de a-mi limpezi mie însămi niște gânduri despre ură, sentimentul acesta cutremurător. Ințelegând-o, poți păstra mai bine distanța, mi-am zis. Este o adevărată provocare să nu te lași contaminat de urâțenia și răutatea unora, dar dacă reușești, satisfacția
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
2017. Sub teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a nu trezi în crânguri cucii, doinesc „ușure” dintr-un nai tristă„Povestea codrului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
din piatră-n ... Citește mai mult Sub teiul tău, în primăvară,când zorii-ncep să își răsfirecu o astrală sârguințătot spectrul de lumini solare,târându-și umbrele prin iarbă,vin mânjii zilei și-nsetațidin cupa florilor beau rouăcu gust de tainică „Dorință”.Sub teiul tău, în miez de vară,purtând povara dorului,înmiresmați aburi de „ Doină”umplu pădurile de fagiși pân’ spre seară-n cânt șoptit,spre-a nu trezi în crânguri cucii,doinesc „ușure” dintr-un naitristă„Povestea codrului”. Când bruma
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
zărilor deschise, ca niște cușme sure de păstori, s-or aduna, mânate dinspre munte, neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se lase ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la stele am pus câte-o dorință-n fiecare. Vom trece prin hățisuri reci de ceață și ne-om vedea din ce în ce mai rar ; vom fi ca țărmul pustiit, pe unde doar algele țes umbre de pescar. Dar până când ne-o rugini privirea și vântul ne-o-nvârti sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
mălin.Pe sub corola zărilor deschise,ca niște cușme sure de păstori,s-or aduna, mânate dinspre munte,neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se laseca draperia peste visu-n carecu brațele întinse pân’ la steleam pus câte-o dorință-n fiecare.Vom trece prin hățisuri reci de ceațăși ne-om vedea din ce în ce mai rar ;vom fi ca țărmul pustiit, pe undedoar algele țes umbre de pescar.Dar până când ne-o rugini privireași vântul ne-o-nvârti sub tăvălugcu verdele iubirii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
iar în ultima perioada de viață, i se mai spune și - ĂL BĂTRÂN - sau BUNICUL- împrumutând limbajul nepoților. Dar indiferent de vârsta pe care o avem, indiferent la ce distanță ne aflăm de părinți, rămânem mereu copiii lor cu aceeași dorința de a fi iubiți, de a fi înțeleși, de a fi susținuți, și păstrăm în noi aceeași nevoie de identitate, de apartenență. Sunt unele persoane care au nume de familie cu o rezonanță nu tocmai sonoră, moștenită din strămoși, dar
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
de bancnote din buzunar și, în liniștea mormântală care săpa dungi inestetice pe fețele consumatorilor, dădu, ferm, comanda: - Broacaca, zvâârt, tzuuu, tzuuu! Doar cârciumarul, un gras cardiac, căzu grămadă în spatele tejghelei. Ceilalți se porniră pe un râs nestăvilit nici măcar de dorința fierbinte de a-l bea pe nenorocitul de Lirică până o rămâne fără nici o lețcaie. În mijlocul bălții, peștișorul de aur, regele tuturor peștilor, înota cuprins parcă de gânduri negre. Lângă el Marele Sfetnic, un crap de dimensiuni uimitoare, păstra o
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
ceea ce se întâmplă... - Poruncă, Măria Ta, murmură Marele Sfetnic, păstrând riguros distanța protocolară, aceea care-l punea la adăpost de hachițele Regelui. - Împlinim, iată, de atâta amar de vreme sfânta noastră datorie de a ferici un om împlinindu-i trei dorințe. În timp, slăvitul meu neam a făcut asta în locuri diferite și cu oameni de tot felul. Numai că dorințele lor erau aceleași: bogăție, tinerețe și, cu toată iertarea de cuvântul cel vulgar, o sculă mare... Ciudat, niciodată nu ne-
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
hachițele Regelui. - Împlinim, iată, de atâta amar de vreme sfânta noastră datorie de a ferici un om împlinindu-i trei dorințe. În timp, slăvitul meu neam a făcut asta în locuri diferite și cu oameni de tot felul. Numai că dorințele lor erau aceleași: bogăție, tinerețe și, cu toată iertarea de cuvântul cel vulgar, o sculă mare... Ciudat, niciodată nu ne-a fost cerută sănătate, minte, iubire față de semeni, bunătate, sau cunoaștere. Și niciodată, nimeni, nu a cerut ceva pentru vreun
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
în această regi une. Au urmat India și Pakistanul, ambele țări vecine cu provincia Xinjiang. Să fie oare numai simple coincidente proliferările de armament nuclear cu această vecinătate? Iranul este, de asemenea, vecin cu provincia în cauză și cu multă dorință de a fabrica armament nuclear. O bombă atomică (ce poate încăpea într-o valiză) în mâinile unor teroriști ca cei din gara Kunming, ar fi o mare nenorocire pentru Planetă - să sperăm că nu se va ajunge la așa ceva. Știa
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
confirma aceste prejudecăți. La începutul anilor '90, am avut prilejul să văd de aproape, la lucru, vameșul român. Era încă bruta bănuitoare, agresivă, rapace, pregătită să te dea pe mâna Poliției, dar începeai deja să simți în el lăcomia și dorința sălbatică de înavuțire. Pe vremea comunismului, fusese o piesă importantă a sistemului represiv. Acum, la începutul anilor '90, migrase mental alături de tovarășii din aparatul de partid și de stat, dând prioritate comandamentului care-i îndemna la îmbogățire prin orice mijloace
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
invocarea unui viciu de procedură (a venit prea târziu). Secretariatul Arhiepiscopiei Iașului „a emanat un comunicat țâfnos, în care se spunea că arhiereul accepta ca părintele Calciu să fie înhumat la Petru Vodă, dar nu-și dă binecuvântarea. Adică, respecta dorința testamentară, dar e nemulțumit că nu au fost respectate rânduielile”<footnote Ultimele sale cuvinte, op. cit., p. 95. Vezi și Viața Părintelui Gheorghe Calciu după mărturisirile sale și ale altora, București, Editura Christiana, 2007, p. 311-312 („Mitropolitul locului nu era de
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
de scriitor un dor nespus pentru limba română, care se putea audia în orice depărtare de pe globul pământesc, dacă nu era posibil în țara lui de origine (vezi jurnalul lui Virgil Ierunca). Are dreptate Gheorghe Glodeanu când afirmă că în dorința expresă de autenticitate a scriitorului, jurnalul a însoțit „practic, întreaga existență a lui Mircea Eliade”. Ori disecția operată de atâția alții, de-a lungul vremii, (după 1986) între cei mai aproape de noi, Eugen Simion și Gheorghe Glodeanu, are menirea de
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
efect de respingere. Cineva din interiorul instituției și-a dat seama de contraserviciile pe care și le făceau preoții și, treptat, halucinantele procesiuni s-au rărit. Prin apariția unei generații noi de preoți, mai puțin vehementă în a-și afirma dorința de revanșă și înțelegând mai bine misiunea spirituală ce-i revenea, se părea că lucrurile au început să intre în normalitate. Nu chiar total și nu dintr-o dată. Au existat câteva împrejurări în care înaltele fețe bisericești au pierdut minunate
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
cu fire verzi, portocalii și gri". Se cuvine a apela aci la conceptul de magie. Magia reprezintă o activitate substitutivă prin care individul aflat într-o criză existențială ce poate atinge situații-limită își satisface, pe plan ritualic și simbologic, o dorință neîmplinită. E o replică la o stare frustrantă, o încercare de depășire sui generis a unui real advers, potrivit definiției lui Bronislaw Malinovski. într-o conjunctură istorică adânc nefavorabilă, Mihail Bulgakov pășește pe tărâmul imaginarului, străduindu-se a se realiza
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
săvârșească și anume îi întinde o mână de ajutor maestrului și totodată își aplică forța punitivă asupra culturnicilor aberanți, moștenitori ai Proletcultului și cultivatori ai realismului socialist, care l-au prigonit pe scriitor. Astfel, fantasma romanescă ilustrează un scenariu al dorințelor nesatisfăcute și, satisfăcându-le formal, alină o traumă gravă. E un soi de bandaj aplicat pe o rană deschisă: "E o revanșă imaginară pe care și-o ia conștiința frustrată față de o realitate frustrantă. La rândul ei, însăși ficțiunea artistică
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
rândul ei, însăși ficțiunea artistică - văzută dinspre autor, care pune la baza ei fragmente de istorie personală - are, intențional, același scop ca și fantasma și magia. Or, dacă prin mijlocirea dublului său fantasmal, inversat, Bulgakov vizează o satisfacere imaginară a dorințelor sale, atunci înseamnă că tot romanul - care dezvoltă și alte elemente biografice prin intermediul maestrului - constituie, în esență o mare ficțiune de compensare, construită pentru exorcizarea realității ostile și opusă ei". Odată cu elaborarea romanului său principal, preocupările demonologice ale lui Bulgakov
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
eu cred, la fel de mult și de constant, în singurătate". Autorul se mișcă între două constraste. Pe de-o parte solitudinea studioasă, "asceza" trudei sale livrești care însă nu are suficientă voință pentru a se împăca cu sine, pe de alta dorința aprigă a comunicării, a confirmării din exterior, a ieșirii victorioase în societate. "Nebunia" unei extrovertiri care să păstreze și virtuțile introvertirii, într-o aspirație a întregului. Altfel zis o demonie care se folosește de pretextul situării periferice pentru a-și
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
m-am născut pentru a spune lucruri care, altfel, ar rămâne pe veci închise în sine. E și bucuria ascunsă de a tăia arhitecturi ascunse în idee". Mărturisindu-și cu o ardoare adolescentină (provincia ne păstrează tineri, nu-i așa?) dorința de a-și dobândi o "conștiință radicală", Mircea A. Diaconu își pune demonia la treabă. "Provincial" mai mult sau mai puțin aparent, exegetul ce se vrea infernal scrutează mai întâi ambianța proximă: "Dacă e vorba de Suceva, atunci nici nu știu ce
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
trăi cotidianul - este supusă unor principii ce îi instituie statura morală". Confruntându-se, în dialoguri ce ar parodia paradigma socratică, cu o suită de personaje hilar modelate, Luca Pițu se înfățișează ca și cum "ar trăi cu fantasma eroismului cavaleresc, fundat pe dorința confirmării nu a existenței unei iubite imaginare, ci a propriei existențe, fără s-o poată face altfel decât prin inventarea de confruntări hâtre, iluzorii, pe motive dintre cele mai serioase". n P.S.: Citesc în volumul de care m-am ocupat
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
am lăsat să plutească pe firul tulbure al apei atâtea și atâtea șansonete de dor și inimă albastră. Nu departe de Paris, pe malurile aceleiași Sene, americanii finanțează copios o școală de vară pentru tinerii muzicieni de peste ocean. La Fontainbleau dorința de mărire a lui Ludovic al XIV-lea rezonează astfel cu voință de expansiune a unor yankei mereu pe fază și puși serios pe rescrierea unor fraze din istoria muzicii europene. Altminteri, Fontainbleau mi-a părut a fi un castel
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Iliescu, Baricada, 27.III.1990 [ http://in memoriam-cezar-ivanescu.blogspot.com/2009/05/c-ivanescu-nu-mi-am-cistigat-piinea-in.html]: Iubite Domn, Am dorit mult În ultima vreme să vă Întâlnesc spre a vă dărui două dintre ultimele cărți de poeme Însoțite de câte o dedicație. Dorința aceasta mă ține cam din toamna anului trecut, când o distinsă doamnă poetă, redactor la Editura Tehnică al cărei director erați, a Încercat de câteva ori să-mi favorizeze această Întâlnire, dar fatalitatea sau poate numai starea precară a sănătății
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]