1,948 matches
-
poate s(-(i men(în( acest rol. Folosim aici termenul de observa(ie (n al treilea (i al patrulea sens. O METODĂ, DAR NU O DOGMĂ Aceast( lucrare vrea s( r(spund( a(tept(rilor studen(ilor (i cercet(torilor doritori s( urmeze o metod( coerent( care s( le permit( s( culeag( date prin observa(ie, s( le (nregistreze (i s( le interpreteze. Ea propune un fel de ucenicie, precum cea a învățării regulilor de conducere auto sau a perceptelor de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ce l-a ajutat să înfrunte limitele fiziologice sau psihologice și să meargă înainte cu înțelepciune. Dacă a integrat diversele experiențe trăite, menținând o bună coerență interioară, înseamnă că a știut să persevereze în căutarea fericirii adevărate, și acum este doritor să împărtășească ceea ce a realizat cu generațiile care vin din urmă. Adesea, în viața consacrată se întâlnesc bătrâni care și-au trăit pe deplin trecutul lor și au o dorință imensă să-l povestească și celorlalți. Ba chiar nu se
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
cea grea, lovitura de pușcă a leșinului, palier de la care sigur îți devii hrană, moment de la care intestinele deranjate singure se pornesc să-și absoarbă pântecele ca pe o friptură. O ultimă delicatesă, cea a desertului: propietăreasa sa, Anghel Maria, doritoare odată de a-și reface viația cu cele 74 de kilograme ale lui Ulpiu, nu mai consimte a se lăsa păcălită, făcînd-o acum cu numai 50. În mai puțin de jumătate de an, se ridică deci la ceruri, fără surle
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
femeile lui Giacomo Palma. Atât de nobilă, atât de frumoasă, capul ei se ridica c-un fel de copilăroasă mândrie, astfel {EminescuOpVII 121} cum și-l ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous. Ea-și culcă capul într-o mână și privi la acel tânăr călugăr cu o indefinibilă, resignată dorință. Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decât de glumă, a cărei realitate, ce-i drept
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
răspunde. Se credea nebună, credea că-i vis, ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acel vis. - Tu ești? Chiar tu? întrebă ea cu glasul înecat căci toată cugetarea ei se-mprospătase, toate visele ei reveneau splendide și doritoare de viață... Ea nu se mai sătura prividu-l... și uitase starea în care era. ................................................................................................................................ {EminescuOpVII 134} {EminescuOpVII 135} {EminescuOpVII 136} {EminescuOpVII 137} UMBRA MEA 2255 Adeseori când stau înaintea fumegătoarei lumini galbene a lampei mele, când mă 184r uit în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe umerii ei frumoși... și astfel trecură, unul de gâtul altuia, în întunericul vioriu al dumbravei... "Tu ești... chiar tu? "... întrebă ea cu glasul înecat și amar *... căci toată cugetarea ei se-mprospătase amar *... toate visele ei revenise splendide și doritoare de viață... și numai atâta ținea minte că el n-o voise, că el n-o iubea, dar simțindu-i brațul împrejurul grumazului ei, i plăcea a crede că el fusese un copil ce se-nșelase pe el însuși. IX
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dulce ca la femeile lui Giacomo Palma. Atât de nobilă, atât de frumoasă, capul ei se ridica c-un fel de copilăroasă mândrie, astfel cum și- ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous. {EminescuOpVII 157} Ea-și culcă capul într-o mână și privi la acel tânăr călugăr cu o indefinibilă, resignată dorință. Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decât de glumă, a cărei realitate, ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
răspunde, se credea nebună, credea că-i vis, ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acel vis. - Tu ești? chiar tu? întrebă ea cu glasul înecat, căci toată cugetarea ei se-mprospătase, toate visele ei reveneau splendide și doritoare de viață. Ea nu se mai sătura privindu-l... și uitase starea în care era. {EminescuOpVII 167} CEZARA* Era-ntr-o dimineață de vară. Marea-și întindea nesfîrșita-i albăstrime, soarele se ridica încet in seninătatea adânc - albastră a cerului, florile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca la femeile lui Giacomo Palma. Atât de nobilă, atât de frumoasă, capul ei se ridica c-un fel de copilăroasă mândrie, astfel cum și-l ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous. Ea-și culcă capul într-o mână și privi la acel tânăr călugăr cu o indefinibilă, resignată dorință. Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decât de glumă, a cărei realitate, ce-i drept
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
era și avea să-și rezime capul, greu de cugetările unui imperiu, pe perina păcei eterne... Eterne? Ah, nu cuteza s-o spere. El îmbla ca-n vis... îmbla pe o generație de oameni... un sărman visător sfărâmat de durere, doritor de moarte... El deschise repede ușa de la o treaptă ce ducea sub piramidă, luă făclia... și adânc departe sub piramidă se vedea sticlind un plan negru și strălucit... Parcă un ocean se mișcă mut sub piramidă... El privi în jos
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Recunoscut la Televiziune ca „disident”, Iliescu este purtat la studioul 4 (locul tele-revoluției), unde lansează un apel pentru coagularea unei structuri de putere, dând întâlnire la ora 17.00, la sediul fostului Comitet Central (unde se afla mulțimea bucureștenilor), celor doritori să participe la constituirea unui nou organism politic democratic. Iliescu precizează: „Încă nu aveam conturat un proiect clar despre modul în care va trebui să acționăm, dar simțeam că era cu atât mai urgent să punem bazele unui cadru organizat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un magazin un obiect pe care ați dori s...-l cump...rați și nu aveti bani la voi, ins... știți c... v... puteți întoarce în zece minute cu suma respectiv... și totuși sunteți conștienți de posibilitatea vânz...rii obiectului altui doritor. Aplicați Cho Ku Rei pe obiectul respectiv cu intenția s... v... aștepte un timp anume pan... ce îl cump...rați. Și totuși remarcați faptul c... aplicarea simbolurilor în general trebuie f...cut... obligatoriu, f...r... inc...lcarea liberului arbitru al
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
rechizitorii, antrenându-și camarazii prin teste grilă, oferindu-și maniacal certitudini printr-un debit excesiv de răspunsuri la orice întrebări. Dimpotrivă, depășind nivelul relatării doxografice și pătrunzând în sfera problematizării hermeneutice care definește condițiile de posibilitate ale întrebărilor teologice, un student doritor să descopere geniul Ortodoxiei se va racorda la dinamica invizibilă a predaniei apostolice. A înota în marele fluviu al tradiției Bisericii este mai important decât repetiția năucă a unor formule de credință, a unor scheme exegetice sau a unor cronologii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
din aceste zone” și alta „Conform angajamentelor sale internaționale și mai ales prin apartenența sa la NATO, România a trimis contingente militare peste hotare. Acestea sunt exclusiv formate din voluntari, iar datorită câștigului ridicat de pe urma acestei activități există foarte mulți doritori să plece în aceste misiuni”. 3. Publicarea unui sondaj în presa cotidiană scrisă sau relatarea în cea audiovizuală apare, în cele mai multe cazuri, ca reflectând un lucru deosebit (de interesant), deci se constituie în „eveniment de presă”. În aceste condiții, trebuie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre cele dumnezeiești, Cu asupra s-arătară doritori cărții acești; Negustorii mai cu seamă toți sărind s-au abonat Ș-au rămas numai aceia carii (poate) n-au aflat;” Cu aceeași precizie dă indicații de ordin estetic. Muzica este „totodată cu firea viețuitoarelor”; „este Însuși glasul și cuvîntul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în felurite momente cel mai de seamă agent moral gratuit al lui Ioanide. Ajutat de autoritatea altora, Gaittany era superb de înflăcărare și părea a înțelege totul. Spre deosebire de Dan Bogdan, satelit și el al opiniei curente, însă plin de reflecțiune, doritor a studia orice, Gaittany abandona obiectul entuziasmului la cea mai mică bănuială de eroare, ca și când ar fi fost la mijloc siguranța sa personală. În aceste împrejurări, Gaittany era brutal față de mințile fine, în ciuda perfectelor lui maniere. În cazul recent, înapoiase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atac împotriva arhitectului, zise că nu. Gulimănescu ceru revista și, la îndemnul tuturor, citi articolul, care se termina cu aceste rînduri: "Romînia se află azi din punct de vedere urbanistic în situația în care se aflau comunele italiene din Renaștere, doritoare a sfărâma umbrele ulițelor medievale și a le înlocui cu o cetate ideală, răspunzând cerințelor frumosului geometric și sanitar. Ca Hippodam din Milet, ca Leon Battista Alberti, care voia străzi drepte, edificii regulate de egală înălțime, arhitectul român Ioanide concepe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Domnule, zicea Gaittany când venea vorba de Sultana,are un Salvator Rosa. E autentic, i-a scris Venturi. A dat lovitura! În sinea lui, Gaittany nu gusta deloc tabloul, dar vorbea așa prin sugestie. Smărăndache comunică evenimentul doamnei Pomponescu, care, doritoare a face pe interesanta, luă mașina și vizită magazinul. Sultana nu era. Demirgian însă repetă, profesional, după instrucțiile nevestei: - Este un lucru rar, foarte frumos. Și spunând aceasta, stinse și reaprinse lumina, fără nici un rost, cu gândul de a dovedi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
da articolul mai ieftin. Alții, care-l cunoșteau, informîndu-se dinainte asupra prețului curent, veneau dinadinsul pentru plăcerea tocmelii, fiindcă cumpărătura pentru oamenii simpli e un eveniment. În prăvălia plăpumarului original se strângeau la tocmeală și alții, petrecând ca la teatru, doritori a afla cine învinge. De altfel, plăpumarul avea marfa cea mai bună. De nu știa prețul obișnuit, mușteriul se păcălea neapărat, plătind câțiva lei mai mult. . - De unde luași plapuma asta? Îl întreba să zicem unul. . - De la Cîrlănescu. . - Se și vede
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu abdicaseră o clipă de la pretențiile lor. Spre a umple lacunele orale, Indolenta ședea în fața pianului și, întocmind câteva acorduri, își acompania niște solfegieri vocale de fantezie, intonând când mai stins, când mai tempestos, ceea ce i se păru lui Pomponescu, doritor de conversație, foarte inoportun. Chiar și când intra în vorbă, Indolenta se arăta urmărită de o idee fixă, aceea de a ști dacă în noile împrejurări se va putea menține la Operă și prin cine. . - Stăm cu foarte mare grijă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dacă le comparăm cu cele care sunt în joc în anumite ramuri ale antropologiei nord-americane; de aceea, nu găsim aici niciun echivalent al "business anthropology" care să recomande fără niciun fel de ironie antropologilor să se înscrie în finalitățile întreprinderilor doritoare să-și ralieze serviciile specialiștilor în "identități etnoculturale" cu scopul unei mai mari eficacități interne și delocalizate. Dacă ne putem felicita pentru absența unui asemenea curent, putem în schimb să ne punem întrebări în mod retrospectiv asupra raporturilor de rară
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și Vl. Russev (2005) "niște ființe extrem de imperfecte" (p. 81), care reacționăm intransigent la insulte și jigniri. Desigur, morala ne îndeamnă la abținere sau mai mult învățăturile etice, religiile ne îndeamnă la a uita jignirea. Dar, cu toate acestea, "numărul doritorilor de "a întoarce și celălalt obraz" nu crește", constată autorii (ibidem). Poate că acest lucru se explică prin necesitatea fundamentală a omului de a se simți în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea. Creșterea/amplificarea conflictului implică formarea relațiilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să ne sprijinim pe ce spun ei pentru a introduce apoi (indirect) elementele sau ideile noastre; • să folosim întrebări în loc de afirmații (căci un "atoateștiutor" dă răspunsuri); • să facem din ei mentori; să îi recunoaștem ca experți și să ne arătăm doritori să învățăm de la ei. Jeluitorul. Aceste persoane simt că lucrurile ar putea fi diferite față de cum sunt, dar nu au idee despre ce ar trebui să schimbe ca să realizeze acea diferență. Neajutorate, se văd nevoite să facă față situațiilor care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unor abilități/capacități speciale în raport cu ceilalți participanți. În viața și activitatea cotidiene nu putem evita sau interzice relațiile concurențiale. Ele apar și se dezvoltă la tot pasul și în legătură cu orice categorie de oameni: mai educați sau mai puțin educați, mai doritori sau mai puțin doritori de confruntare etc. Important este ca atunci când depinde de noi să organizăm competiția și să gestionăm relațiile concurențile în așa fel încât ele să devină un mecanism de dezvoltare a organizației, să asigure o îmbunătățire a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în raport cu ceilalți participanți. În viața și activitatea cotidiene nu putem evita sau interzice relațiile concurențiale. Ele apar și se dezvoltă la tot pasul și în legătură cu orice categorie de oameni: mai educați sau mai puțin educați, mai doritori sau mai puțin doritori de confruntare etc. Important este ca atunci când depinde de noi să organizăm competiția și să gestionăm relațiile concurențile în așa fel încât ele să devină un mecanism de dezvoltare a organizației, să asigure o îmbunătățire a rezultatelor activității ei, să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]