7,291 matches
-
de frustrare a cititorului. Cum tot frustrat se simte acesta de acele părți ale conversației care lipsesc de pe casete (și la care se face referire din când în când). În orice caz, cele peste patru sute de pagini ale Lumii pe dos compensează cu vârf și îndesat asemenea minore pierderi de parcurs. Portretele, în special, se țin minte, Paul Miron fiind un excelent creator de personaje. Cu atât mai mult cu cât acestea se numesc, de pildă, Heidegger sau Curtius. Despre „compromisul
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
pui de răstălmăcire. (Despre acest măr al discordiei am să scriu mai pe larg într-una din săptămânile viitoare, cu aplicație pe cea mai recentă carte a lui, Femeile din secolul trecut.) Nu-mi explic cum de O lume pe dos a fost omisă din topurile anului tocmai încheiat.
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
Herțen, de care și Perpessicius luase cunoștință, citind jurnalul rusului, i s-a părut semnificativă lui Mircea Iorgulescu pentru ce se întâmplă deseori la noi, chiar dacă, propriu-zis, despre boi înhămați la poștalion n-a fost vreodată vorba. Dar asocieri pe dos găsim cu duiumul, mereu contraproductive, cum am zice azi, de felul aceleia cu poștalionul tracționat de boi. De aici titlul cărții lui Iorgulescu în care e de văzut o metaforă acoperitoare, netocită nici azi în sensurile ei, trimițând la stări
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
nou și stârniseră un curent de opinie sau o reacție puternică (entuziastă, de indignare și condamnare, de uimire, nu contează) în opinia publică din alte țări. În cazul de față, mă simt îndemnată, pentru prima oară, să spun exact pe dos: putea să mai aștepte. Nu, nu mi-e dor de cenzură. Orice tipăritură are drept de cetate, cu cât mai multe cărți, cu cât mai multe puncte de vedere, cu atât mai bine pentru lărgirea perspectivei, pentru favorizarea dreptului de
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
ani. A început cu povești inspirate din tradiția orală transmisă de mama sa. Debutează, la vârsta de 17 ani, cu o proză intitulată Huria. Continuă să scrie, în paralel cu cariera militară. Temându-se de cenzura militară, se ascunde în dosul unei pseudonim feminin și continuă să scrie, încercând să explice violența din Algeria contemporană. În anul 2001, părăsește Algeria pentru Franța. Refuză condiția de exilat. „Algeria este țara mea, nu am alta. Și nici nu vreau să am alta”. De ce
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
politice, ci scopuri necesare și suficiente în ele însele.” Spațiul gol lăsat de dezideologizare, de decolorarea politică, a fost imediat ocupat de susținătorii fundamentalismului economic, înțeles ca unică modalitate de a asigura fericirea generală. Acest stângism ridicol și întors pe dos face ca fenomenele care afectează viața indivizilor să fie ambalate în surtucul impenetrabil al „calculului economic.” Consecința, de-o gravitate inestimabilă, a evoluției în direcția schițată mai sus o reprezintă diminuarea până la dispariție a rolului intelecualilor în viața publică. Apăruți
Brave old world (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5593_a_6918]
-
Ochii ar fi vrut de atâtea ori să se închidă, însă erau sortiți să vadă totul. Au văzut-o pe tânăra femeie cu pruncul ieșind în întâmpinarea vieții. Au văzut bătrâna șchiopătând în urma tinereții ei, au văzut spaime nedezlipite în dosul frunților încrețite și iluzii care se volatilizau într-o clipă. Au văzut bătăuși brutali, care treceau drept cetățeni onorabili, au văzut hoți, care se simțeau neobservați. Au văzut perechi de buze, care se atingeau pentru prima oară. Ochii nu s-
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
știu dacă scriitorul era conștient de manipulare. Înclin să cred, bazat pe ce-mi spunea în acei ani, că era irevocabil convins că manipulatorul era el, marele Breban, și nu securiștii, bieții de ei! Din păcate, lucrurile stăteau exact pe dos. Rapoartele securiștilor arată că-l cunoșteau mult mai bine decât îi cunoștea el pe ei. Știau pe ce butoane să apese ca să-i trezească orgoliul și să-l determine să colaboreze. („ Fiind o persoană extrem de volubilă, poate fi ușor de
Cum ne asumăm trecutul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5611_a_6936]
-
grăbeau și ele. Soarele urcase, acoperea deacum lumea; femeile mânuiau secera, cântau și secerau; mănunchiurile se făceau repede brațe, snopi, clăi, iar la arii erau clădite turnuri. „Spic și traistă!“ ura gospodarilor fiul Mariei grăbit și înainta. Cana dispăruse în dosul măslinilor, umbrele se încolăceau la poalele copacilor; se apropia amiaza. Și pe când fiul Mariei saluta lumea în jur și-și avea mintea ațintită la Dumnezeu, un miros dulce de pâine scoasă de curând din cuptor îi lovi nările; și deodată
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
tensiune asemeni gazului grizu în subterană. Nu am văzut o mai bună redare a relației dialectice din dragoste și ură. Cei doi soți cincuagenari împart ura și dragostea prin care sunt legați inoxidabil, fiecare grimasă, refuz, oțăreală este întoarsă pe dos în tandrețe după ce violența izbucnește ca un gheizer. Cei doi își reinstalează pacifist menajul în mijlocul resturilor unei butaforice catastrofe, jocul psihologic fiind surprins cu o maximă finețe și intuiție psihologică de către Olivia Căciulescu. Cronoscopul (2009) lui Andrew Legge este un
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
cu mâna lor mare Gâtul firav, ce le stârnea gingășia. De la ei am preluat nume de păsări și fructe, În țara lor, nu atât de sălbatică, am trăit, Nu atât de rodnică, lunci, câmpuri arate Și apă în luntrea din dosul tâmplăriei. Învățătura lor s-a izbit, ce-i drept, de granița Din mine însumi, iar vrerea-mi era sumbră, Nu prea supusă mie și nici dorinței lor. Alții pe care nu-i știam sau doar după nume Au pășit în
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
sfîrșitul anului 1960 amintește de anii duri ai stalinismului de început, cu obsesii antiamericane explicite. Pentru a ilustra această tendință, dincolo de numeroasele știri ca acelea de mai sus, în pagina 7 a numărului 34, revista publică un fragment de John Dos Passos, „Alegeri în Statele Unite, Numărul unu”, un fragment care ocupă întreaga pagină. Dos Passos nu este ales, cum lesne se înțelege din decupajul tocmai al acestui fragment, (...) pentru valoarea sa literară, ci pentru „dezvăluirile” cu privire la corupția și imoralitatea sistemului electoral
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5495_a_6820]
-
antiamericane explicite. Pentru a ilustra această tendință, dincolo de numeroasele știri ca acelea de mai sus, în pagina 7 a numărului 34, revista publică un fragment de John Dos Passos, „Alegeri în Statele Unite, Numărul unu”, un fragment care ocupă întreaga pagină. Dos Passos nu este ales, cum lesne se înțelege din decupajul tocmai al acestui fragment, (...) pentru valoarea sa literară, ci pentru „dezvăluirile” cu privire la corupția și imoralitatea sistemului electoral american. Doar că, datorită acestei conjuncturi, publicul cititor al Gazetei are astfel acces
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5495_a_6820]
-
urmărește în Patul lui Procust două „cazuri” de iubire imposibilă. Unul este cel al îndrăgostirii, practic vicioase, a idealistului Ladima de o femeie care este, tehnic și moral, o prostituată. Prin arta qui pro quoului, Ladima o vede exact pe dos decît este în realitate și vizibilă pentru toți. El crede că e o actriță talentată, chiar genială, că e bună și generoasă, ba chiar, fiind odată supărat pe ea, nu o sărută ca să o „pedepsească”. Nutrește planuri matrimoniale cu acestă
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
Din momentul în care Andrei a fost împușcat și apoi acuzat el însuși de tentativă de omor, pe profilul emoționant al băiatului de bani gata, derbedeu și rebel, eu am devenit paria partidului, bună doar de munca pe ușa din dos. Comentatori fără valoare, dar cu voce puternică, m-au făcut urâtă, hoață, mamă denaturată. Am fost acuzată ca m-am îmbogățit de pe urma politicii, ori eu am pierdut enorm de când am intrat în această aventură a vieții mele”, afirmă democrat-liberalul. M-
Sorina Plăcintă explică lacrimile din plenul Parlamentului () [Corola-journal/Journalistic/45097_a_46422]
-
o narațiune lizibilă, volumul dezmăgește. Oricum, rămîne scuza afirmării prin supunere la canonul universitar: erudit în sens nobil, Culianu nutrea ambiția de a fi remarcat în cercurile de specialitate, unde, fără trimiteri mustind de bibliografie ezoterică, notate cu migală în dosul fiecărei pagini, atenția eminențelor din branșă nu ar fi putut fi trezită. În fond, Culianu mergea pe drumul arătat de exaporitul căruia îi datora impulsul de a face istorie comparată a religiilor, Mircea Eliade fiind de altfel ținta monografiei pe
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
Tracus Arte, 2013, 128 pag. Alexandru Surdu, Izvoare de filosofie românească, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, 171 pag. David S. Landes, Avuția și sărăcia națiunilor. De ce unele țări sunt atît de bogate și altele atît de sărace, trad. de Lucia Dos, Editura Polirom, Iași, 2013, 572 pag.
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
au făcut epocă - stilistica și comparatismul, utilizând pentru prima oară pe larg contribuția francezului Jean Boutière4, exemplară deschidere spre universalitate, neglijată până atunci; 4. Pentru prima oară sunt analizate concepte importante aplicate personajelor lui Creangă: grotescul, fabulosul, burlescul, lumea pe dos și mai ales personajul anapoda; aici trebuie identificată contribuția majoră a lucrării; 5. Din dorința de a-l relaționa mai trainic cu spiritul renascentist, se demonstrează obsedant (cu unele riscuri evidente de apreciere) imaginea unui Creangă scriitor satiric, un „geniu
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
Alb (1877), personajul de acest fel se multiplică, capătă relief, prin apariția giganților telurici, insoliți și greoi în mișcări, alcătuind „cortegiul grotesc” de „făpturi hazlii”, „hâtri uriași”, „amestec de naivitate și înțelepciune facețioasă”, conducând la „o viziune a lumii pe dos, înțeleasă à la lettre, cu vorbire anapoda”. Cu frenezia lor contaminantă îl modifică și pe atât de seriosul erou al basmului: în prezența lor, el își deșteaptă brusc fantezia, devine mai spiritual, mai degajat în purtări. Între „namile”, Ochilă, cel
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
Neagu. Ulterior, apariția în limba română, în 1974, a celebrului studiu datorat lui M. Bahtin, François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere 10, avea să confirme și să consolideze teoria „personajului anapoda”, alăturată aceleia a „lumii pe dos”, instituită de atmosfera carnavalurilor medievale, prin logica inversului, „ducând la edificarea unei lumi pe dos, adevărată a doua lume, parodie a celei reale”, fiind unul din izvoarele de vivacitate ale râsului popular. Bahtin vorbește de o lume medievală dublă, „o
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere 10, avea să confirme și să consolideze teoria „personajului anapoda”, alăturată aceleia a „lumii pe dos”, instituită de atmosfera carnavalurilor medievale, prin logica inversului, „ducând la edificarea unei lumi pe dos, adevărată a doua lume, parodie a celei reale”, fiind unul din izvoarele de vivacitate ale râsului popular. Bahtin vorbește de o lume medievală dublă, „o a doua lume și o a doua viață, în care întreaga umanitate lua parte... Pe lângă
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
și ea, à propos de lumea „zamparagiilor dugliși”, a „melianilor și haraminilor”: tipul de gândire vădit de Creangă se înrudește cu cel aflat la originea culturii populare a râsului, încât omul anapoda se integrează paradigmei mai largi a lumii pe dos, cheia universului ficțional al humuleșteanului. Putea fi lesne identificat în șlagărul alaiului grotesc din basmul Harap Alb : „Lumea asta e pe dos/ Toate merg cu capu-n jos...” Subcapitolul Universalitatea expresiei artistice, din VI. Izvoarele râsului în opera lui Creangă
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
aflat la originea culturii populare a râsului, încât omul anapoda se integrează paradigmei mai largi a lumii pe dos, cheia universului ficțional al humuleșteanului. Putea fi lesne identificat în șlagărul alaiului grotesc din basmul Harap Alb : „Lumea asta e pe dos/ Toate merg cu capu-n jos...” Subcapitolul Universalitatea expresiei artistice, din VI. Izvoarele râsului în opera lui Creangă, se datorează tocmai acestei confruntări cu o carte ce vine să rezolve, prin argumente de arheologie a mentalității populare, ecuația narativității parodice
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
tectonice ale unei mentalități, care s-a păstrat pînă azi, ale căror mișcări alcătuiesc o fenomenologie dintre cele mai demne de interes în arealul românesc. Exultanța naționalistă ori scepticismul etic (vezi Cioran, dar și reacția unor contemporani care întorc pe dos xenofobia, despărțindu-se pe un ton vehement de propria nație) ne vor însoți, după toate probabilitățile, și de-acum înainte, pentru ultima ipostază un punct de reper rămînînd, firește, îndărătnicul incredul care a fost Nenea Iancu. Vasile Gogea, Mofteme, Edit
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
Din punct de vedere istoric diferența e enormă. De o parte mediocritatea sterilă și vociferantă. De cealaltă parte geniul creator, viziunea profetică a destinelor neamului românesc... E timpul să ne întrebăm dacă ne șade bine să alegem întotdeauna porțile din dos ale istoriei. Dacă e frumos să amestecăm și aici politica. Dacă oare, destinul României moderne este să cenzureze pe Hasdeu și să lăsăm să vocifereze Grigore Tocilescu."20 Un astfel de "naționalist" a cărui viață s-a identificat cu șantajul
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]