80,011 matches
-
au fost propuse mai multe opțiuni. Terapia standard constă în paracenteze repetate asociate cu infuzia concomitentă de albumină; șuntul peritoneovenos, TIPS (șuntul portosistemic transjugular intrahepatic) și transplantul hepatic sunt alternativele propuse. Pe baza studiilor disponibile până în prezent TIPS și-a dovedit eficacitatea în tratamentul ascitei refractare, dar în ceea ce privește ameliorarea supraviețuirii acestor bolnavi, rezultatele sunt contradictorii. Nu există criterii clare care să indice când un pacient non-responsiv la terapia diuretică sau cu complicații ale acesteia trebuie tratat prin paracenteze repetate și albumină
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
uneori majore - între diversele genuri și repertorii muzicale întâlnite de-a lungul coastelor nordice ale Africii. Coabitarea diferitelor comunități pe teritoriul Africii de Nord s-a derulat în general în condiții favorabile, de toleranță și de interacțiune. Această realitate este dovedită de faptul că nu au mai existat migrații masive de populații sau exiluri timp de mai multe sute de ani. În sec. XVI, Imperiul Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
care va marca evoluția muzicii pe teritoriul Spaniei musulmane a fost muzicianul Ziryab. Sclav originar din Bagdad, acesta își caută libertatea fugind în îndepărtata provincie Al-Andalus. Aici devine o figură extrem de controversată. Erou civilizator pentru majoritatea istoricilor medievali, Ziryab se dovedește a fi susținătorul unui curent modernist în muzica arabă, intrând în conflict cu alți muzicieni, susținători fervenți ai păstrării nealterate a tradiției muzicale. Ziryab reunește mai multe poeme de tip sawt într-o mini suită cu trei și chiar patru
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
descrie viața muzicală din Al-Andalus, aduce clarificări extrem de importante în ceea ce privește amploarea fenomenului muzical din acea perioadă. footnote>), Ibn Bajja de Saragoza transpunând repertoriul muzical cântat provenit din Orient pe o arhitectură muzicală de tip vizigot. Structurile muzicale vizigote s-au dovedit a fi împrumutate din muzica gregoriană. Această teorie poate fi confirmată prin examinarea scărilor muzicale diatonice lipsite de micro-intervale, existente încă în muzica arabo-andaluză de pe teritoriul Algeriei. De asemenea, structurile muzicale modale ce se regăsesc în unele regiuni algeriene nu
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
că o astfel de notație nu putea fi de folos unui eventual elev autodidact, transmiterea muzicii de la o generație la alta efectuându-se tot prin intermediul oralității, de la maestru la ucenic. Cu toate imperfecțiunile sistemului incipient de notație, acesta și-a dovedit eficiența și a favorizat păstrarea și transmiterea repertoriilor arabo-orientale de-a lungul secolelor. Am afirmat în paragraful precedent că în vederea notării unui cântec, erau utilizate trei elemente capitale : textul literar, ritmul și modul respectivei piese. Este adevărat că nu exista
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
în suspensie (înlocuit de pauză), acord care ar fi putut realiza, în continuarea stingerii sonore, legătura armonică întreruptă. Această ipoteză, este susținută de Peter Feuchtwanger și Günter Reinhold în două studii diferite. Chiar dacă, poate, puțin fantezistă, ea este plauzibilă și dovedește că originalul poate da loc la supoziții pe care nimeni nu are dreptul să le interzică prin direcționarea unilaterală prea decisă a gândirii. În plus, ipoteza este deosebit de poetică și sugestivă pentru interpret, dovedind încă o dată - dacă mai era
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
fantezistă, ea este plauzibilă și dovedește că originalul poate da loc la supoziții pe care nimeni nu are dreptul să le interzică prin direcționarea unilaterală prea decisă a gândirii. În plus, ipoteza este deosebit de poetică și sugestivă pentru interpret, dovedind încă o dată - dacă mai era nevoie - necesitatea de a ține cont de ambiguitatea expresiei muzicale și de a nu corecta gândul compozitorului care, nu știm niciodată câte valențe poate conține, despre care nu avem nici o altă dovadă decât urma lăsată
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
părea a fi mai aproape de vremurile noastre. Ce să așteptăm de la edițiile operelor mai vechi? Stabilirea textului adevărat rămâne o problemă care, pe măsura creșterii exactității surselor, devine tot mai spinoasă, pentru că naște exigențe sporite. Iar exemplele prezentate au putut dovedi că nu este vorba despre controverse teoretice sterile ci, pentru cine știe într-adevăr să citească o partitură în toate implicațiile pe care le conține, imaginea dorită de compozitor poate fi grav deformată. Și? Nu sunt asemenea deformări fenomene strict
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
nu poate fi acceptată decât după analiză, atâta vreme cât o absență poate reprezenta și o intenție componistică. Nu putem evalua a priori portanța unei idei artistice, decât prin consecințele nerealizării ei. Detaliul cel mai fin, inobservabil unei priviri superficiale, se poate dovedi esențial pentru decelarea unui sens care să contribuie la o conturare sau înfrumusețare sensibilă a imaginii. În privința atitudinii față de textul adoptat, întâlnim doi versanți de comportament: - subiectivitatea totală - punerea mai presus de exactitate a simțirii personale, a elanului de moment
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
lui Dumnezeu. Compozitorul englez Ralph Vaughan Williams (1872 1958) a ajutat la crearea English Hymnal, una din cele mai influente cărți de imnuri ale secolului al XX-lea. În timp ce prin English Hymnal imnologia congregațională a fost ridicată la standarde înalte, dovedind o binevenită schimbare a sentimentalismului muzical din Hymns Ancient and Modern, compozitorul englez Charles Villiers Stanford (1852-1924) a transformat serviciul liturgic deprimant, apăsător și trist din Biserica Anglicană într-unul plăcut, luminos și afabil. Compozitorii englezi au compus conform cerințelor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 95. footnote>. Din cartea Facerea aflăm că Dumnezeu a întemeiat raiul ca loc special pentru Adam și Eva. Acest loc are o deosebită importanță, deoarece se dovedește încă de la început grija lui Dumnezeu manifestată pe două planuri: mai întâi raiul era menit să fie nu numai un loc al fericirii paradisiace a primilor oameni, ci și loc special în care aceștia ar fi avut posibilitatea să crească
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
inima lui nu înclina spre nimic rău, nu dorea nimic nepermis, ci era mișcată de mișcări nobile și afla mulțumire numai în împlinirea poruncilor dumnezeiești, iar voința îi era supusă întru totul rațiunii și - deși putea înclina și spre rău, dovedind astfel libertatea sa - săvârșea în chip statornic numai binele<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, Manual de Teologie Dogmatică, ediția a III-a, Edit. Tipografiei Cărților Bisericești, București, 1932, pp. 125-126. footnote>. Și trupul era nemuritor în înțelesul că omul avea putință
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
care ni s-a dat. Răspuns care vine târziu, căci lucrarea lui Dumnezeu în Hristos, lucrare de a ne curăți păcatele, s-a înfăptuit întâi, adică înaintea oricărui răspuns posibil, înaintea oricărei previziuni de răspuns, într-o dăruire deplină, ceea ce dovedește dragostea pură și nelimitată. Iubirea Lui de oameni nu are justificare în vrednicia acestora, nici nu vine ca răspuns la iubirea oamenilor față de Dumnezeu, căci Dumnezeu și-a arătat dragostea Lui față de noi oamenii prin aceea că, pentru noi, Hristos
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
care ni s-a dat. Răspuns care vine târziu, căci lucrarea lui Dumnezeu în Hristos, lucrare de a ne curăți păcatele, s-a înfăptuit întâi, adică înaintea oricărui răspuns posibil, înaintea oricărei previziuni de răspuns, într-o dăruire deplină, ceea ce dovedește dragostea pură și nelimitată. Iubirea Lui de oameni nu are justificare în vrednicia acestora, nici nu vine ca răspuns la iubirea oamenilor față de Dumnezeu, căci Dumnezeu și-a arătat dragostea Lui față de noi oamenii prin aceea că, pentru noi, Hristos
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
totală. Oare în preziua unor evenimente, determinante pentru soarta noastră, fac bine oamenii ce ne guvernă de-a pune chestiunea revizuirii constituției? Fac bine a propune excluderea din viața publică a elementelor celor mai luminate ale poporului, cari s’au dovedit în toți timpii a fi și cele mai patriotice, prin suprimarea colegiului I? Nu numai că nu fac bine, dar chiar șeful acestui guvern a recunoscut-o aceasta, căci însuși tindea la amânare reformelor, întemeindu-se pe probabilitatea evenimentelor, ce
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
Copleșit - de concentrația și densitatea de filon fabulos: aur și argint lăcrimând, andezit și diamant sângerând, speranță și albastru de Voroneț halucinând peste o Istorie în care luciditatea se dovedește totdeauna dureros de dulce -, copleșit, fascinat și, poate, inhibat de realitatea și rănile veșnic vii descoperite, descifrate, pas cu pas, de Doina Cernica și Maria Toacă am tot amânat comentarea volumului lor de referință: Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Occident, având două întâlniri cu Napoleon al III-lea, pretutindeni fiind primit împărătește (iar, într-una din serile de iulie 1849, prietenilor bucovineni, „retrași în răcoarea pădurii de la Cernauca”, le-a citit în premieră fragmente din Balada Miorița, ca să le dovedească acestora că ,,neamul românesc este unul din cele mai înzestrare cu daruri sufletești”); - despre personalitatea fascinantă, feerică a lui Sextil Pușcariu (reînviată, într-un dialog pe cât de sprințar, pe atât de substanțial cu cercetătorul științific Gabriel Vasiliu); - despre primul rector
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Calotescu, să intervină pe lângă șeful statului român, mareșalul Ion Antonescu, în vederea obținerii deciziei ca 20.000 (douăzeci de mii!) de evrei să fie lăsați la casele lor din Cernăuți. Prin gestul său temerar - menționează cu toată claritatea Maria Toacă -, a dovedit lumii că, în orice împrejurări, există o alegere, că Dumnezeu întotdeauna îi dă omului șansa de nu se transforma în fiară”. Comemorarea universitarului Grigore Bostan - care ,,a cules comori folclorice, tezaurizându-le în analele veșniciei” - îi prilejuiește autoarei punerea în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Moneda virtuală Bitcoin începe să fie tratată cu seriozitate și în țara noastră, după ce din ce în ce mai mulți antreprenori au renunțat să mai creadă că aceasta este o simplă schemă Ponzi. Ceea ce mulți considerau a fi o glumă la început s-a dovedit a fi o sursă de îmbogățire pentru alții. Moneda virtuală Bitcoin, creată de Satoshi Nakamoto, despre care nimeni nu știe dacă există sau dacă este un grup, a făcut carieră în întreaga lume, iar acum a atras atenția mai multor
Bitcoin stârneşte interesul antreprenorilor români [Corola-blog/BlogPost/93795_a_95087]
-
vârstă de numai 1 an și 3 luni, suferă de o afecțiune care îl condamnă să trăiască în întuneric. Incubatorul, aparatul care trebuia să-l întărească și să-l pregătească pentru o copilarie plină de bucurie și iubire, s-a dovedit un dușman pentru ochișorii lui, iar acum riscă să nu își mai poată vedea părinții niciodată. Medicii români l-au diagnosticat cu retinopatie de prematuritate de grade 4B și 5, iar această afecțiune foarte avansată i-a lăsat neputincioși pe
Strigătul de ajutor al mamei cu un copil născut fără vedere [Corola-blog/BlogPost/93803_a_95095]
-
împătimit vânător. Și el face parte din clasa acelora care a practicat vânătoarea (dar și pescuitul) - ca plăcere, în mod cert. Motivație terapeutică. Împătimitul vânător, a avut și momentele lui de reflecție - numit regret sau îndoială în adâncul inimii. O dovedește proza: Mistrețul zburător. Iată cu ce inteligență-l înzestrează iscusitul prozator pe un personaj „de vază” (cum îl numește, cu simpatie și scriitorul N. C. Cristoveanu) - mistrețul: „ - Măi, omule, ce cauți tu prin pădurea mea?! Am venit eu peste tine
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
carne de miel. Iar lor, lupilor, să li se interzică așa o delicatețe?! Nu e drept! Câtă dreptate pare să aibă un „june supleant profesor”: „omul și lupul sunt lăsați să mănânce carne; dinții lor cei câ(i)nești o dovedesc...” Așa că au refăcut „jalba” către ministru, de această dată cu grafie latină. Degeaba. Tot nu li s-a dat dreptate și, se pare, nemângâiați, vor formula un blestem, al cărui conținut nu ni s-a lăsat, totuși, dezvăluit... Cât despre
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
privatizare impuse și păguboase pentru economia României, trebuie reanalizate și denunțate, atâta vreme cât ele nu servesc interesului real al țării. Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” a ridicat în nenumărate rânduri problemă reinvestirii profiturilor, mai ales în cazul marilor companii multinaționale. Realitatea a dovedit mereu aceeași practică: privatizarea pe prețuri de nimic și exportul profiturilor uriașe, realizate ulterior de respectivele companii. Efectul a fost sărăcirea populariei, sufocarea economiei românești și, mai ales, pierderea locurilor de muncă. Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” atrage atenția Guvernului Ponta
Prejudicii imense aduse economiei [Corola-blog/BlogPost/93810_a_95102]
-
asemuite unei dureri de cap trecătoare, ci tind să aibe un caracter normativ - adica tind să devină ceea ce sociologii numesc „noul normal”. Normalizarea nonvalorilor occidentale, eufemistic și pe nedrept numite „valori europene”, se face în speță prin instituțiile europene, așa cum dovedim periodic cînd comentam rezoluții ori proiecte legislative demarate în Parlamentul European, Consiliul Europei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și Organizația Națiunilor Unite. Întrebarea pentru noi ca români este dacă românii vor accepta că aceste inversiuni valorice să transforme cultură și
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
întreg parcursul vieții, deoarece rugăciunea este pavăză și zid de apărare împotriva potrivnicilor, a primejdiilor și a necazurilor. Pornind de la textul: „căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte vi se vor adăuga vouă”, Părintele Arhiepiscop Ioan Carpatinul își dovedește capacitatea de a selecta prioritățile care ar trebui să ne preocupe și pe care ar trebui să le abordăm în viață, dând întâietate valorilor nemuritoare, fără a neglija însă grija față de trup, ci dimpotrivă realizând un paralelism perfect, armonios, echilibrat
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]