16,394 matches
-
fiecare pas. Sunt replici, gesturi, cuvinte, intonații ce contaminează fiecare particulă vie a eului profund al celui care, pornind de la textul scris, de la literă, reconstituie silabă cu silabă, celulă cu celulă, personajul real, înviindu-l pe scenă. Acolo ideile autorului dramatic, trăirea sa, se intersectează cu experiența de viață a actorului, cu drama și comedia sa. Un mare actor este însă și un bun prestigitator. El știe să jongleze atât de bine cu propriile sale stări, cu propriile sale închipuiri, jucânduse
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
aruncată în viață/ cum aș fi fost aruncată la gunoi (...) mi se prelinge inima printrun os de sticlă” (Printr-un os de sticlă). Explicabil, autoarea înțelege a se situa în compania femeilor din lumea artei care au avut un destin dramatic: Frida Kahlo, Anaïs Nin, Aglaja Veteranyi. Nu fără precizarea unei ambiții a unicității în suferință: („să port calvarul și umilința ca nimeni alta”). Frustrarea e însă liric productivă. Incapabilă a-și reface autobiografia, Clara Mărgineanu se „răzbună” asupra acesteia în
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
realizând, în exergă, o arheologie a terorii, teroare care nu a cruțat nici acest compartiment artistic. Această cercetare autorul o desfășoară de ani buni, așa că un cititor avizat ar trebui să acorde credit celor câteva mențiuni care condensează frisonant biografii dramatice. Probabil că ea își va găsi locul într-o altă carte. Dicționarul lui Bujor T. Rîpeanu face loc și unor importanți și controversați scriitori care, prin scenariile lor, au configurat profilul cinematografiei românești. Titus Popovici, Eugen Barbu, D.R. Popescu, Francisc
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
ceea ce ochiul valid, comun, văzător în afară, aduce în spațiul scriptural. Poetul nu înfățișează stări și peisaje, ci le imaginează”, apelând, desigur, la memoria sa ancestrală, cum se întâmplă în Scaunul gol de lângă foc sau în splendidul poem, punctat de dramatice umbre și lumini, Moartea câinelui, unde realul și imaginarul alcătuiesc un tot comun. „Cuvintele se împletesc în pagină precum nuielele / în gardul caselor noastre de Sub Codru. Îți vine să te uiți la contururile de dincolo. Ca și câinele meu Ursu
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
-o la copii de aici de la școală pe degeaba, că se strica acolo în frigider”, a mai adăugat un alt comerciant din comuna Poșta, Marian Pravăză. În spitale se fac investiții în reparații, în loc de investiții în dotări Situația însă este dramatică la spitale acolo unde din cauza fluctațiilor de curent se defectează aparatele și până sunt reparate nu se pot folosi de ele. „Uneori ne mai anunță dacă sunt lucrări în zonă, dar nu de fiecare dată. Se întâmplă de pică curentul
Povestiri din Zona Metropolitană Bucureşti: Vecinii spală cu rândul, că nu ţine reţeaua electrică. Dacă pornesc hidroforul, opresc calculatorul. Nici primăria nu se descurcă () [Corola-journal/Journalistic/26136_a_27461]
-
neiertătoare“ și despre „satul multisecular, vag macondian, cu rol de axis mundi, (...) matricea metamorfozelor spectaculare ale comunismului românesc“. Romanul Apă neagră poate fi citit, într-adevăr, ca o narațiune parabolică a adaptabilității românului subt vremi sau a carnavalizării unei istorii dramatice (naratorul vine, la un moment dat, și cu ideea boicotului istoriei, prin „pierderea de sine“ a personajelor, însă adaptarea intră în contradicție flagrantă cu boicotarea). Construcția epică a lui Nicolae Stan se situează, de fapt, în interstițiul dintre formula realismului
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
este construit ca un vast puzzle, asamblat din 95 de „secvențe” (ce film mare zace între coperțile cărții). Fiecare dintre ele, fie că se întind pe câteva pagini, fie că sunt concentrate pe jumătate de pagină, poartă o puternică încărcătură dramatică și fiecare dintre ele merită îndelungi comentarii. Imposibil în spațiul de care dispun. Am să evoc doar trei considerându-le exponențiale. Tomul se deschide cu o scenă care are forța de impact a loviturilor cu care Beethoven începe Simfonia a
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
Conform ultimului sondaj BRAT, presa scrisă este pe pragul prăpastiei. Vânzările acestora au scăzut dramatic, astfel că în priml trimestru al acestui an nici un ziar quality nu a mai putut vinde peste 50. 000 de exemplare pe ediție. Cea mai spectaculoasă cădere o are, de departe, Adevărul, acesta având o scădere de peste 80. 000 de
Semnal! Presa scrisă se află în pragul dezastrului () [Corola-journal/Journalistic/26191_a_27516]
-
Danez de origine, ca și faimosul Lars von Trier, Nicolas Winding Refn a făcut niște cursuri de artă dramatică la New York. N-a avut însă timp să le și termine fiindcă a fost eliminat disciplinar din școala! Așa că revine în Europa, la Copenhaga, unde se apucă din nou de studii de artă. Dar le abandonează, din nou, când un
CANNES 2011 - Nicholas Winding Refn, aventura unei vieţi. () [Corola-journal/Journalistic/26375_a_27700]
-
un romantic nuanțat și bogat în teme muzicale, I. Tugearu construiește un spectacol plin de idei filosofice, de poezie rară și de o sensibilitate aparte, creând personaje de neuitat, reliefând cu finețe relațiile dintre ele, realizând, în același timp, tensiune dramatică. Și-a construit partitura într-o cheie neoclasică, dar a folosit și numeroase elemente de dans expresionist, care pun în valoare o anumită teatralitate a gestului, a pantomimei cu funcție semantică profundă. În desfășurarea logică a libretului, el a ales
O seară de balet de neuitat la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2638_a_3963]
-
iertătoare a soțului Annei.Călin Rădulescu, revenit în companie după mai mulți ani, este un dansator cu un trup frumos și expresiv, are o ținută specială, demonstrând eleganță. Poate că în timp rolul va fi conturat cu mai multă profunzime dramatică prin căutări adânci ale artistului. Sunt sigur că acest deziderat se va realiza, deoarece el a ajuns la o anumită maturitate a creației sale care-i conferă mari posibilități de exprimare. Cuplul Levin - Kitty interpretat de Virgil Ciocoiu și Mihaela
O seară de balet de neuitat la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2638_a_3963]
-
a consacrat renumele de „băiat rău” al lui Villon, după vreo treizeci de ani de la dispariția-i misterioasă, text licențios, debordant de haz și savoare, cunoscut sub titlul de leș Répues franches (Ghiftuielile pe veresie). Volumul al treilea cuprinde farsele dramatice atribuite lui Villon, dintre care Farsă magistrului Pathelin rezervă surpriză cea mai spectaculoasă, si argumentația acestor atribuiri la care Romulus Vulpescu subscrie; de asemenea, un corpus de acte și documente privind viața lui Villon; o secțiune dedicată lui Villon personajul
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
în școală, în doctrină. "Sistemul de reguli implică marginalizarea anumitor categorii. Una dintre cauze rămânerii în urmă este lipsa de pregătire a cadrelor didactice. Copiii nu sunt o masă omogenă, ei au probleme unice și această dimensiune este trăită foarte dramatic în copilărie. Una dintre sursele răului se află în școală, în doctrină. Noi fabricăm persoanele cu handicap prin marginalizare și urmărire polițienească", a precizat rectorul Universității București, Ion Pânzaru
Cam jumătate din persoanele din România, discriminate, cei mai afectaţi şomerii şi femeile () [Corola-journal/Journalistic/25632_a_26957]
-
Gaomi, urmărind consecințele tragice ale acestei politici dure și degringolada valorilor în timpul reformelor și deschiderii din anii ’90. Criza conștiinței pe care o trăiesc intelectualii trecuți prin experiența Revoluției Culturale are în cazul doctoriței Wan-Inimă o intensitate specială, cu manifestări dramatice ale memoriei și remușcării. „Broaște se înscrie în continuitatea romanului Obosit de viață, obosit de moarte. Regăsim același suflu și aceeași frază amplă, savuroasă și zeflemitoare.” Le Monde Wang-Ficat ne-a condus, pe Micuța Leoaică și pe mine, la locul
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
modelat tinerețea, cel despre care asistenul meu, Andrzej Lam, redactor-șef la publicația Wspólczesnosc scria: „Lumea lui Rózewicz ne amintește de urmele ferigii în cărbune, de insecta din bulgărele de chihlimbar, de figurile din Pompei încremenite în gesturi obișnuite ori dramatice, surprinse într-o materie vulcanică. Este o lume care ar exista parcă, dar care poartă în organismul ei o programatică moarte care îi definește adevărata natură”. Dintotdeauna moartea programatică produce dezastre implacabile în poezie. S-a mai petrecut unul în
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
spade și flamuri cu blazonul Nu. Dorința de a diminua liberul-arbitru este, cred eu, un păcat împotriva Sfântului Duh. Atât în film, cât și în carte, răul pe care statul îl comite prin spălarea creierului lui Alex reiese în mod dramatic din propria lipsă de conștientizare în ceea ce privește valorile nonetice. Alex este pasionat de Beethoven și a folosit Simfonia a IX-a ca pe un stimul al visurilor lui de violență. Aceasta a fost propria lui alegere, dar nimic nu îl împiedica
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
la curățenie, puritate - de fapt obsesia Bernardei: „puritatea” declanșând toate dramele în piesă - dar și albul orbitor, albul din sudul canicular al Spaniei, într-un contrast evident cu negrul îndoliat al locatarelor casei, cu negrul care se insinuează în viața dramatică a acestor femei din satele Spaniei. Orice alt nume ar fi dăunat piesei. * Citeam și reciteam piesa, vrând să respir cumva în ritmul fetelor chinuite, oricum s-ar fi numit ele - Angustias, Magdalena, Amelia, Martirio sau Adela - încercam să înțeleg
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
de sine, pornind de la ideile sugerate de afirmația lui Nichita Stănescu: "A avea un ideal înseamnă a avea o oglindă". Ultimul subiect cere elevilor realizarea unui eseu de două-trei pagini privind particularitățile de construcție a unui personaj dintr-o operă dramatică de I.L.Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu. Este vorba despre un personaj din "O scrisoare pierdută" (I.L. Caragiale), Jocul ielelor (Camil Petrescu) sau Iona (Marin Sorescu). Subiectele la Limba și literatura română, prima probă scrisă la bacalaureat, au fost
Vezi subiectele la examenul de Bacalaureat 2011, proba scrisă la Limba şi literatura Română, varianta 5. Rămâi pe De Ce News pentru a afla baremul de corectare () [Corola-journal/Journalistic/25966_a_27291]
-
au fost derutați de faptul că, de-a lungul anului școlar profesorii au pus accent pe analiza romanului lui Camil Petrescu. O mare parte dintre participanții la examentul de luni, la proba de Limba și literatura română, au ignorat cuvântul „dramatic“ și au început caracterizarea lui Ștefan Gheorghidiu. Au fost, însă, și elevi care și-au îndreptat atenția către personaje din opere dramatice ale lui I.L.Caragiale sau Marin Sorescu, cum ar fi personaje din „O scrisoare peirdută“, respectiv „Iona“.
Capcană fără sens la română, la Bac: Elevii, încurcaţi de subiecte perfid formulate () [Corola-journal/Journalistic/25959_a_27284]
-
mare parte dintre participanții la examentul de luni, la proba de Limba și literatura română, au ignorat cuvântul „dramatic“ și au început caracterizarea lui Ștefan Gheorghidiu. Au fost, însă, și elevi care și-au îndreptat atenția către personaje din opere dramatice ale lui I.L.Caragiale sau Marin Sorescu, cum ar fi personaje din „O scrisoare peirdută“, respectiv „Iona“.
Capcană fără sens la română, la Bac: Elevii, încurcaţi de subiecte perfid formulate () [Corola-journal/Journalistic/25959_a_27284]
-
simbolurilor, prin expunerea articulațiilor textului și - la limită - prin expunerea resorturilor lui. Cu excepția volumelor din La Lilieci, mult mai puțin prizate de public și receptate entuziast de critică pentru elementul novator de limbaj, atitudine și discurs mixînd liricul, epicul și dramaticul, Sorescu ilustra o poezie care nu doar se livrează ca poezie, ci se și explică și „traduce” ca atare. Nimic de acest fel în Puntea, carte scrisă (dictată) pe patul de suferință și subintitulată Ultimele. Sînt chiar ultimele texte ale
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
culturale și a perspectivei generale în care se înscriu majoritatea situațiilor și aspectelor din textele soresciene. (titlul unei poezii) este, pe de o parte, esențializată la maximum, decantată într-un lirism aproape pur; iar pe de alta, particularizată intens și dramatic, devenind una cu pielea și bubele bolnavului cu sfîrșitul aproape. Abia cînd ne eliberăm de efectul uimitor al acestui complex poetic în care Sorescu reunește, ca un magician, esențializarea și corporalizarea, generalul și particularul, simbolistica morții și așteptarea ei, demersul
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
care Sorescu s-a simțit, de la un punct, în elementul lui. Poezia aderentă la realitate și impregnată de ea are o anumită configurație epică și o întindere pe care această configurație poate fi regăsită. Autorul „șaizecist” a sesizat, totodată, potențialul dramatic și dramaturgic al acestei structuri în care lumea e condensată prin povești, iar alături de acestea sînt personajele (întîi simbolice, mai apoi, „locale”) care intervin prin replici și se manifestă monologic ori dialogic. Poetul montează nu numai povestea, istoria, amintirea unui
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
moartea te-ar fi găsit deja mort, cine știe?”. Glisările dintr-un univers în altul, din realul concret în universul bântuit de fantasme al imaginarului mitic, se însoțesc de înregistrarea acută și atentă a frământărilor eroilor, prinși într-o rețea dramatică de impulsuri subconștiente, de trăiri liminare, de percepții mai mult sau mai puțin controlate. La limita dintre ficțional și istorie, romanul Cei morți înainte de moarte explorează ororile comunismului, înregistrând raportul instabil dintre victimă și călău, dintre culpă și expiere și
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
politici (Sever Ardeleanu, Nicolae Carandino, Leon Kalustian, Marcel Stein, Mircea Teodor Duma) redau articulațiile unei lumi apuse, nelipsită de palori agonice sau de reflexe tragice, aceste povești constituind pentru Dinu Pădureanu o modalitate de a-și uita propria sa „poveste”, dramatică punere în abis a destinului personal prin recursul la destinul colectiv. Meandrele poveștilor, firul aparent dezordonat al relatărilor se concentrează în jurul destinului și al conduitei personajului central, cel care își asumă recuperarea imaginii și a destinului celor „morți înainte de moarte
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]