KorAP: Find »[drukola/base=dualism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 >

1,129 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

mentale care, fiind diametral opuse, nu permit nici un compromis: deci și aici este evidentă invitația lansată de profet tuturor oamenilor de departe sau de aproape (Yasna 45, 1) de a trece de partea uneia sau alteia dintre cele două puteri. Dualismul lui Zoroastruxe "Zoroastru" este deci un dualism a două Spirite, nu al spiritului și materiei. Acesta se mărginește la planul existenței spirituale sau mentale: totuși, Răul este prezent și În creație ca putere spirituală egală cu cea a Binelui, În măsura În care

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
nici un compromis: deci și aici este evidentă invitația lansată de profet tuturor oamenilor de departe sau de aproape (Yasna 45, 1) de a trece de partea uneia sau alteia dintre cele două puteri. Dualismul lui Zoroastruxe "Zoroastru" este deci un dualism a două Spirite, nu al spiritului și materiei. Acesta se mărginește la planul existenței spirituale sau mentale: totuși, Răul este prezent și În creație ca putere spirituală egală cu cea a Binelui, În măsura În care existența spirituală sau a gândirii o influențează

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cum ar fi: Indra, Saurva (În India: Œarva) și N³nhaithyaxe "Na>nhaithya" (În India: cei doi N³satyaxe "Na>satya"), venerate probabil de populații „protoindo-ariene” cu care iranienii au venit În contact (Burrow, 1973; Gnoli, 1980, pp. 73 sqq.) 8. De la dualism la escatologie: aspecte etice și socialetc "8. De la dualism la escatologie \: aspecte etice și sociale" O viziune dualistă care apare ca răspuns la problema Răului ce afectează existența spirituală și se reflectă În cea materială nu putea să nu considere

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
N³nhaithyaxe "Na>nhaithya" (În India: cei doi N³satyaxe "Na>satya"), venerate probabil de populații „protoindo-ariene” cu care iranienii au venit În contact (Burrow, 1973; Gnoli, 1980, pp. 73 sqq.) 8. De la dualism la escatologie: aspecte etice și socialetc "8. De la dualism la escatologie \: aspecte etice și sociale" O viziune dualistă care apare ca răspuns la problema Răului ce afectează existența spirituală și se reflectă În cea materială nu putea să nu considere lumea de dincolo ca o parte integrantă a dramei

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
aristocrația războinică ce trăiește din violențe și jafuri și practică pe scară largă jertfa animală) și a celor care le cresc, le Îngrijesc, le apără și le folosesc (Yasna 49,4), cadrul reconstrucției noastre devine mai complet și mai comprehensibil: dualismul gathic are un fond social clar (Gnoli 1980, pp. 185 sqq.). Meritul de a fi pus În lumină, Într-un mod atât de potrivit, această realitate de netăgăduit Îi aparține mai ales lui A. Meillet: În ceea ce privește reputatele sale conferințe de la

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
descriptivă - G³th³ nu sunt un tratat teologico-filozofic -, ci se descoperă prin indicii, referințe implicite sau aluzii care o presupun În diferite moduri. Se poate afirma că lui Zoroastruxe "Zoroastru" Îi aparține o viziune escatologică originală care Își are rădăcinile În dualismul său specific și În puternica inspirație etică. Chiar și ideea unei mari bătălii Între două armate potrivnice, incompatibile una cu alta (sp³d³ anaoåanh³), menționată În Uștavaitș G³th³ (Yasna 44, 15) Într-un context caracterizat de lupta Între adepții Adevărului și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
antic. Chiar dacă, În ceea ce privește această teză, direcțiile mai mult sau mai puțin negative (vezi Yamauchi, 1990, pp. 458 sqq.) nu sunt rare, mai ales În ultimele studii, este greu de imaginat că gândirea gathică nu ar fi exercitat, În special prin dualismul sau prin escatologia sa, nici o influență asupra iudaismului de după exil. BibliografieTC "Bibliografie" Abegg, E. (1945), „Nietzsches Zarathustra und der Prophet des alten Iran”, În Nietzsche. Conferences prononcées à Genève sous les auspices de la Fondation Marie Gretler, Erlenbach, Zürich, pp. 64

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
and African Studies, nr. 33, pp. 5-9. Benveniste E. și Renou, L. (1934), Vrtra et Vrdragna, Paris. Bianchi, U. (1958), Zamăn i Ohrmazd, Torino. Bianchi, U. (1978), „La doctrine zarathustrienne des deux esprits”, În Bianchi, U., Selected Essays on Gnosticism, Dualism and Mysteriosophy, Leiden, pp. 361-389. Boyce, M. (1954), „Some remarks on the transmission of the Kayanian heroic cycle”, În Serta Cantabrigiensia, Wiesbaden, pp. 45-52. Boyce, M. (1955), „Zariadres and Zarêr”, În Bulletin of the School of Oriental and African Studies

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
lui Zoroastruxe "Zoroastru"xe "Zoroastru" (cf. supra, „Religiile Iranului antic și Zoroastru”, subcapitolul 2.3). Dualismul etic, mai mult sau mai puțin radical, este indubitabil caracterul specific al religiei fondate de Zoroastruxe "Zoroastru". În linii mari, se poate spune că dualismul este mai puternic și mai vital la origini și că acesta tinde apoi să se diminueze, În diverse moduri și sub diferite influențe și condiționări culturale. Monoteismul, evident În G³th³, este o tendință constantă Într-o mare parte a tradiției

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și negative, conform viziunii sale dualiste originale (cf. „Religiile Iranului antic și Zoroastrului”, subcapitolul 2.6): entităților divine sau angelice le corespund entități demonice (da¶va; În limba pahlavi, d¶w), masculine sau feminine, acestea din urmă fiind numite druj. Dualismul zoroastrian Împarte Întreaga lume spirituală zoroastriană În două părți opuse, până Într-acolo Încât și limbajul poate fi divin (ahuric) sau demoniac (daivic) (Güntert, 1914; Gray, 1927; Burrow, 1973, pp. 128-133; Boyce, 1975a, p. 298). Angra Mainyuxe "Angra Mainyu" (În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
1980; Boyce, 1982; 1992, pp. 125 sqq.; Gnoli, 1985, pp. 53 sqq., 1989a, pp. 83 sqq.), datorită mărturiilor de pe inscripțiile suveranului, din care nu lipsesc referiri etico-religioase În deplină concordanță cu spiritul Învățăturii zoroastriene, mai ales, dar nu numai, În privința dualismului Artaxe "Arta"-Draugaxe "Drauga". În schimb, despre predecesorii săi, Cirus și Cambise, nu putem spune nimic sigur, deși recent au existat păreri care să susțină zoroastrismul fondatorului imperiului (Boyce, 1982, pp. 43 sqq.; 1988b; cf. Duchesne-Guillemin, 1974b și Gnoli, 1989a

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
importanță deosebită În religia astrală a Mesopotamiei mileniului I Î.Hr. Cu siguranță, acestea au stat la originea zurvanismului ca tendință și, În final, erezie a zoroastrismului (cf. „Religiile Iranului antic și Zoroastru”, subcapitolul 1.2) - o evoluție aparte a dualismului iranian, care după ce a realizat o opoziție simetrică Între Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>" și Angra Mainyuxe "Angra Mainyu" (Øromasd¶s vs Areimaniosxe "Areimanios"; Gershevitch, 1964, pp. 29 sqq.; Gnoli, 1984b) a sfârșit prin a pune deasupra celor doi principi

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Øromasd¶s vs Areimaniosxe "Areimanios"; Gershevitch, 1964, pp. 29 sqq.; Gnoli, 1984b) a sfârșit prin a pune deasupra celor doi principi antitetici Timpul-Destinxe "Timpul-Destin", Zrvanxe "Zrvan" (În limba pahlavi, Zurw³nxe "Zurwa>n", Zam³nxe "Zama>n"), modificând un punct esențial din dualismul originar din G³th³ (cf. „Religiile Iranului antic și Zoroastru”, subcapitolul 2.6). Se mai pot spune și altele despre pătrunderea În Iran a astrologiei mesopotamiene - iar apoi a celei grecești - care, prin intermediul iranienilor, a ajuns În India, Încă din timpul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Imperiului Ahemenid de către Alexandru Macedon. Iranismul a avut o contribuție esențială la cultura elenistică, la fel cum exercitase deja, chiar În privința religiei, o influență esențială asupra altor tradiții culturale, cum ar fi iudaismul din perioada de după exil, În angelologie, demonologie, dualism și escatologie (cf. Bousset, 1901; 1907; 1926; Reitzenstein, 1921; Reitzenstein și Schaeder, 1926). Alexandru reprezintă ruptura cea mai gravă și mai profundă a tradiției iraniene, mai ales În ceea ce privește religia. Nu fără motiv propaganda sasanidă i-a demonizat imaginea: În Întreaga

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
a fost puternic favorizat de instaurarea Imperiului Ahemenid. Tendința de a depăși cultele locale, din care acesta era alcătuit, nu a dezrădăcinat totuși tradiția zoroastriană de pe teritoriul iranian, ci a făcut-o mai puternică și incisivă datorită orientărilor sale etico-filozofice (dualismul și speculațiile asupra Timpului-Destinxe "Destin"), a concepțiilor escatologice și a aspirațiilor soteriologice, În deplină concordanță cu spiritul vremii. Zoroastrismul, ca și iudaismul de după exil, nu s-a pierdut datorită exigențelor sale spirituale și etice care au alimentat noul climat religios

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
sau oficială, bazată pe doctrina care stabilea o relație strânsă Între cele două principii, ale Binelui și Răului, deci pe credința că Ohrmazdxe "Ohrmazd" și Ahrimanxe "Ahriman" sunt frați, fii ai aceluiași tată Zurw³nxe "Zurwa>n". Această credință, care răsturna dualismul gathic, trăgându-se mai degrabă dintr-o dezvoltare ulterioară, atestată de formula Øromasd¶s versus Areimaniosxe "Areimanios" (Gnoli, 1984b, p. 134 cf. supra, subcapitolul 3.2), este condamnată explicit Într-un fragment din cartea a IX-a din D¶nkard

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
răul este conceput ca un principiu activ care domină creația princeps huius mundi (Gnoli, 1984b, 135). Tulburarea spirituală și filozofică pe care acesta o exprimă este, În unele aspecte, analoagă cu aceea a gnosticismului și a diferitelor sale forme de dualism. Pe de altă parte, este dificil să ne imaginăm, În ciuda unor opinii curente, că gândirea religioasă iraniană ar fi rămas străină formării dualismelor gnostice (Widengren, 1952), având În vedere că nu ne este imposibil să reconstruim continuitatea, În cadrul culturii iraniene

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
o exprimă este, În unele aspecte, analoagă cu aceea a gnosticismului și a diferitelor sale forme de dualism. Pe de altă parte, este dificil să ne imaginăm, În ciuda unor opinii curente, că gândirea religioasă iraniană ar fi rămas străină formării dualismelor gnostice (Widengren, 1952), având În vedere că nu ne este imposibil să reconstruim continuitatea, În cadrul culturii iraniene, Între conexiunile astrologice ale zurvanismului și așa-numitul fatalism din epica persană de mai târziu (Ringgren, 1952). 4. Parsismultc "4. Parsismul" Religia zoroastrienilor

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
onore di G. Tucci (Istituto Universitario Orientale), vol. I, Napoli, pp. 24-88. Gnoli, G. (1983), „Ahuramazdă e gli altri dèi nelle iscrizioni achemenidi”, În Iranian Studies (Serie Orientale Roma, nr. 52), Roma, pp. 135-145. Gnoli, G. (1984b), „L’évolution du dualisme iranien et le problème zuruanite”, În Revue de l’Histoire des Religions, nr. 201, pp. 115-138. Gnoli, G. (1987c), „Astăd”, În Encyclopaedia Iranica, vol. II, fasc. 8, New York, p. 826. Gnoli, G. (1989a), The Idea of Iran (Serie Orientale Roma

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
a unor trăsături iraniene În religia slavă antică; iar aceasta depinde de faptul că izvoarele noastre - după cum spuneam, sărace și contradictorii - nu ne permit nici măcar să răspundem la Întrebarea fundamentală În ceea ce privește influența iraniană: dacă au existat sau nu elemente de dualism În religia slavă. De fapt, doar În Chronica Slavorum de Helmold (secolul al XII-lea) este atestată informația că slavii din Holstein preamăreau doi zei, unul bun și unul rău, aceste din urmă numindu-se Zcernebochxe "Zcerneboch", „Zeul negru”. Dar

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
1. Probleme de interpretare 441 2. Comparația indo-iraniană 447 2. Zoroastru și mesajul său 455 1. Zoroastru și G³th³ 455 2. Perioada și patria lui Zoroastru 457 3. Omul Zoroastru 459 4. Inovația 461 5. Cele două existențe 463 6. Dualismul 464 7. Concepția despre divin 467 8. De la dualism la escatologie: aspecte etice și sociale 471 Bibliografie 476 Religia zoroastriană (Gherardo Gnoli) 483 1. Izvoarele 483 1. Avesta 483 2. Literatura pahlavi 489 3. Alte izvoare 494 2. Idei, credințe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
2. Zoroastru și mesajul său 455 1. Zoroastru și G³th³ 455 2. Perioada și patria lui Zoroastru 457 3. Omul Zoroastru 459 4. Inovația 461 5. Cele două existențe 463 6. Dualismul 464 7. Concepția despre divin 467 8. De la dualism la escatologie: aspecte etice și sociale 471 Bibliografie 476 Religia zoroastriană (Gherardo Gnoli) 483 1. Izvoarele 483 1. Avesta 483 2. Literatura pahlavi 489 3. Alte izvoare 494 2. Idei, credințe și practici religioase 496 1. Trăsături specifice 496 2

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

À notre avis, la plupart des poèmes, à vers fixe ou libre, qui valorisent leș deux niveaux, du son et du sens, s'inscrivent dans cette dernière catégorie. Paradoxalement, nous pouvons définir le signe poétique à la fois par son dualisme (puisqu'il est formé d'un signifiant sonore et visuel et d'un signifié sémantique) et par son caractère unitaire. Le signe poétique génère son propre sens dans le processus de sémantisation et, par conséquent, îl devient, en même temps

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 94. 687 Pour Meschonnic, traduire le rythme signifie aller au-delà de la sémiotique : " Le texte biblique hébreu est donc une rythmique sémantique du conținu. Or nous pensons le langage dans leș termes du dualisme grec, du sémiotique. Dans leș termes d'une hétérogénéité radicale et d'une opposition binaire, et confuse, entre le vers et la prose, entre la poésie et la prose. " V. Henri Meschonnic, " Embibler, taamiser le traduire ", în Leș enjeux de la

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566

din tablou este una pasivă, retrasă. Nu sentimentul plenitudinii vieții se impune pe acest traseu destinal, ci, mai degrabă, finalul ei tragic. Pe filiera acestui joc al tensiunilor admirabil condus de-a lungul firului ținut de Ursitoare se află și dualismul vitalității instinctelor umane și al speranței care renaște și ruinarea acestei voințe în perspectiva morții și a destinului, antinomia dintre bucurie și durere, dintre extaz și disperare. Moartea este prezentă încă din timpul vieții și este cea care se află

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]