1,184 matches
-
dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor bărbătesc, Moisi ciobotar femeiesc...” <endnote id="(427, VII, p. 576)"/>, iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o nuvelă despre dugheana de fierărie a unui evreu <endnote id="(130, p. 640)"/>. Evident, „dugheana”, adică pră vălia, este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor bărbătesc, Moisi ciobotar femeiesc...” <endnote id="(427, VII, p. 576)"/>, iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o nuvelă despre dugheana de fierărie a unui evreu <endnote id="(130, p. 640)"/>. Evident, „dugheana”, adică pră vălia, este În astfel de cazuri doar anexa comercială a atelierului În care lucrează evreul meseriaș. Întotdeauna Însă această anexă este mai „vizibilă” decât atelierul propriu-zis
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor bărbătesc, Moisi ciobotar femeiesc...” <endnote id="(427, VII, p. 576)"/>, iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o nuvelă despre dugheana de fierărie a unui evreu <endnote id="(130, p. 640)"/>. Evident, „dugheana”, adică pră vălia, este În astfel de cazuri doar anexa comercială a atelierului În care lucrează evreul meseriaș. Întotdeauna Însă această anexă este mai „vizibilă” decât atelierul propriu-zis. Din păcate, tendința de a-i considera pe „producătorii mărfurilor pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
privind „chestiunea evreiască” dintre filosemitul P.P. Carp și mai mulți junimiști antisemiți. Plecând Într-o noapte de la o astfel de Întrunire, Carp le-a arătat colegilor săi, pe o uliță din Iași, un umil „ciubotar evreu” care lucra neobosit În dugheana sa „la 3 ore după miezul nopții”, În timp ce câțiva bețivani români tocmai ieșeau dintr-o cârciumă din apropiere. „Iată românul d-voastră ! Iată și evreul meu !”, le-a replicat P.P. Carp colegilor săi (Gh. Panu, Amintiri de la „Junimea” din Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au voie să muncească” <endnote id="(514, p. 26)"/>. „Ițic nu ară”, scria la rândul său Zaharia Stancu, În 1938, referindu-se la evreul generic. „El nu posedă un petec de pământ sărac, nici doi boi jigăriți [...]. Ițic are o dugheană soioasă” <endnote id="(425)"/>. Acolo unde și atunci când legislația privind proprietatea funciară a suferit excepții, acordându-li- se drepturi și evreilor, zicalele amintite mai sus nu au mai avut acoperire deplină. „Până acum n-am văzut evrei la plug - scria primul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să afle că sportivii se distrau la mare În timp ce ei trăgeau din greu la șaibă. Astea erau etica, echitatea și egalitatea trâmbițate din mii de goarne și pe mii de canale de către mincinoșii activiști ai partidului comunist român. a.r. Dugheana și antrenamentul rugbiștilor Următoarea „Notă de sesizare” a cenzorului bârlădean a fost trimisă Bucureștiului abia pe 7 februarie 1967 și prima intervenție fusese făcută pe un ghiduș catren semnat de NICOLAE RAINEA. Iată faptele: „În ziarul Rulmentul nr.219 din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
semnat de NICOLAE RAINEA. Iată faptele: „În ziarul Rulmentul nr.219 din 31 decembrie 1966 În Plugușorul pe 1967 semnat de Nicolae Rainea se scria: <<Pe rugbiști vrem să-i urmați/ Ca mereu să v-antrenați/ Pe teren nu la dugheană/ Cu gheata pe damigeană (subl. În orig.)>>”. Motivarea a fost de tot râsul: „S-a Înlocuit partea subliniată pentru a nu se denatura realitatea și a fi comparate localurile noastre publice cu dughenele din perioada capitalistă cu următorul text: <<Pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să v-antrenați/ Pe teren nu la dugheană/ Cu gheata pe damigeană (subl. În orig.)>>”. Motivarea a fost de tot râsul: „S-a Înlocuit partea subliniată pentru a nu se denatura realitatea și a fi comparate localurile noastre publice cu dughenele din perioada capitalistă cu următorul text: <<Pe rugbiști vrem săi urmați/ Și mereu să vantrenați/ Pe teren nu-n restaurant/ Cu spumos și cualicant>>”. Date naibii „versurile”, și alta nu dar, toate ca toate, cam pe unde se găsea În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Anghel Savu, care avea cârciuma pe strada I. H. Rădulescu, nr.2), cu care s-a casaorit în 1900-1901. - Anghel Savu era român fugit din Bulgaria, pește Dunăre și stabilit la Oltenița. Acesta a făcut Mariei și lui Vasili o dugheana în care vindeau diverse, situată pe strada I. H. Rădulescu, la nr. 6-8. - Vasili Iliescu (fost Ivanovici) și Maria (fosta Savu) au avut doi băieți și două fețe (Alexandru - tatăl lui Ilici, Eftimie, viitorul calau al poporului român; Aristita și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
c)l)reț, e scund și Îndesat. De altfel, si o femeie poate fi cr)c)nat), ceea ce nu o Împiedic) s) arate bine. Nu g)sim r)zboaiele de țesut. Poate c) țes)torii și-au luat concediu. Din dugheana unui arab ticsit) cu delicatese ne cump)r)m niște chifle cu susan, conserve cu sardele portugheze În sos picant și câțiva castraveciori și mergem acas) la Silk s) mânc)m. Silk locuiește În no mân’s land, printre loturi
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În documentele vechi, conform cărora evreii aveau dreptul de a cumpăra proprietăți În orașe, a ține moșii În arendă. A adus În discuție Codul lui Calimachi (1817), În care era trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru Moruzi din 1804 se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Își punea pe catedră ceasornicul de buzunar, rostind cuvântul de închidere pe sunetul clopoțelului, ceea ce contribuia enorm la prestigiul lui ca profesor. Citea cărțile nou apărute pe care, cu talent oratoric, le recenza la librăria Bendit. O dată pe săptămână, această dugheană își transforma salonul cu cărți în sală de conferințe. Retorica profesorului încânta publicul, Vasile Popa știind să refacă din cele mai umile pagini cuvântul viu al unei idei. Autoritatea sa s-a impus în scurt timp, aducându-i chiar direcția
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
prin excelență „arheologul” care a întors la lumină fața veche a orașului. Datorită lui * Materialul de față a fot publicat în cotidianul „Flacăra Iașului” din 14 iunie 2003. cunoaștem azi mai amănunțit burgul medieval, cu ulițele și atelierele sale, cu dughenele, pivnițele, palatele și instalațiile de salubritate, cu temelii de biserici de care, până la Pușcașu, nimeni n-a știut nimic; lui îi datorăm splendida restaurare de la mănăstirea Dobrovăț și miile de obiecte descoperite care ar face fala oricărei expoziții; toate datorează
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
conopidă și a linoleum pentru odaia de baie. Imediat ce ieșeai de pe Corso 30, rămas de secole neschimbat la dreapta și la stînga, cu excepția Viei Condotti care se voia, prin calitatea vitrinelor, un fel de Rue de la Paix31 magazinele deveneau niște dughene, iar gazul, dat cu zgîrcenie, lumina vitrinele cu niște felinare exterioare semănînd cu platoșele unor coleoptere gigantice: peste tot plutea un miros de prăjeală, de portocale și de brînză cacciocavallo 32. Tramvaiele, pe multe din linii, erau trase de cai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
labirintul străduțelor cu un arc de triumf roman și cu biserici vechi cu o mulțime de coloane ca la templele păgîne, cum era bazilica Sfîntul Dumitru, mîndră de a fi adăpostit cîndva trupul sfîntului. Mulțimea care circula de-a lungul dughenelor și tarabelor, prin fumul gros și grețos al gogoșilor făcute în seul care sfîrîia în niște tigăi mari, nu era lipsită de pitoresc, mai ales datorită numeroaselor evreice (israeliții formau aproape 80% din populație). Marea majoritate dintre ele erau foarte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în virtutea unui acord oficial încheiat între București și Sofia, aflam că, printr-o conspirație locală între bulgari, la care guvernele succesive de la Sofia participau prefectul și primarul ordonaseră populației să refuze să-i vîndă orice fel de hrană "valahului" la dughenele din oraș. Acest ordin, executat întocmai, arăta în lumina cea mai proastă sentimentele masei și instrucțiunile date de sus funcționarilor în privința României și resortisanților ei, fără a se cunoaște cum se cuvine ajutorul dat, indirect, de armatele noastre în 1877
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Paloda, Strîmba și Ștefan cel Mare care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea puternic a pește și a fructe orientale, unde se înghesuiau mai multe dughene mărunte de pescărie, coloniale, lumânări, fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și căutat de bîrlădeni. Dughenele lor se aflau pe ultima sută de metri venind din str. Ștefan cel Mare spre Podul Pescăriei, adică spre Podeni. Pe partea dreaptă era o prăvălie scundă și întinsă, a lui Bizim, căruia bârlădenii îi spuneau “turcu”. Era mic de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
romînească.î zice Eminescu, distrugând clasa meseriașilor, membrii ei se-ngrămădesc la slujbe și: "...prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
porțile privilegiilor și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a doua, fie de la prima soție. Însă Mamuca nu s-a lăsat. „Vicleană tare”, se purta cum nu se poate mai frumos cu bunicul, avînd grijă chiar și să-i spele picioarele cînd se întorcea obosit de pe drumuri, căci ținea dugheană și, pe deasupra, era ajutor de primar, „iar pe noi (fetele din cealaltă căsătorie) ne asuprea în fel și chip”. „Eu - îmi povestește mătușa Marința - m-am măritat cu Aurel al Dascălului, și-am scăpat”. Din cîte înțeleg, prin plecarea sa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
domnia lui Eustratie Dabija, devenit domn oarecum împotriva voinței sale, prin intervenția la Poartă a unuia dintre intriganții boieri Ruset. Îi urmează la domnie Gheorghe Duca, grec venit în Moldova pe vremea lui Vasile Lupu, când era simplu ucenic la „dugheană la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
1799 își sporește natura privilegiilor. În 1803, C. Ghica, hatman, capătă un nou hrisov de întărire „a milelor asupra târgului Vaslui" de la A.C. Moruz Vodă pentru că în acel an târgul Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la A.C. Moruz Vodă pentru că în acel an târgul Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir și agerele 40 liude în loc de 20. Cine era Constantin Ghica, hatmanul? Era nepot de domn și bunic de domn
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir și agerele 40 liude în loc de 20. Cine era Constantin Ghica, hatmanul? Era nepot de domn și bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]