2,664 matches
-
baza graiurilor românești din Bulgaria)", în LR, LV, 1-2, p. 103-112; republicat în Mărgărit (2007), p. 315-326. Mărgărit, I., 2007, Comentarii etimologice și semantice, București, Editura Academiei Române. Merlan, A., 2002, "Sintaxa romanei vorbite în Moldova istorică", în: K. Bochmann, V. Dumbrava (eds.), Limba română vorbită în Moldova istorică. Vol. I, Leipzig, Leipziger Universitätsverlag, p. 123-148. Meyer-Lübke, W., 1900, Grammaire des langues romanes, III. Syntaxe, Paris, H. Welter Éditeur. Mihai, N., 2006, "Contribuții la cercetarea limbajului politic românesc", în Sala (coord.), p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Țibana).Așezarea acestei comune se suprapune peste bazinul hidrografic mijlociu al Ș acovățului (cu o lungime totală de 40,2 km, între comuna Sinești și vărsarea lui în rîul Bîrlad), fiind Încadrată de dealurile: Tansa 465,72 m la vest, Dumbrava 272,4 m la nord, La Iezer 406,21 m la nord-est, La CheiaRecea 335,6 m la est și dealul Rediu 289,31 m la sud. Altitudinea medie a reliefului este de aproximativ 201 m, un relief înalt și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Cântec de leagăn; Petre Ispirescu: Greuceanu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Sarea în bucate; Nicolae Labiș: Bunica, Vara; Alexandru Mitru: Povești despre Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav Pancu-Iași: Iedul cu trei capre; Mihail Sadoveanu: Dumbrava minunată, Făt-Frumos Măzărean,Un om năcăjit; Ioan Slavici: Spaima zmeilor, Doi frați cu stea în frunte; Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; G. Dem Teodorescu: Ghicitori; George Topârceanu: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Balada unui greier mic, Acceleratul, Câți ca voi
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
sensibil la făinare.Soiurile omologate în 2002 -Dor, Delabrad, Iași-2, GK Elect Mv Magvas și Serina sunt mijlociu de sensibile la făinare. In ultimul an au fost omologate soiurile:GK Cipo(S), Ciprian, GK Kalaz, Mv Palma(MS) și Drobeta, Dumbrava (MR) Prevenire și combatere. În cadrul luptei integrate pentru a proteja cultura grâului de atacul acestei ciuperci se impune desmiriștirea sau arătura adâncă, pentru a distruge resturile vegetale ce au fructificații de rezistență și pentru a evita apariția samulastrei. Se vor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Cotnari, apoi prin șesul larg al râului Bahlui din dreptul stației C.F.R. Cotnari. Limita estică se mulează pe dealurile care străjuiesc valea Bahluiului, ce reprezintă în același timp și limita estică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cât și a afluenților pot fi reconstituite cu ajutorul teraselor care au o răspândire foarte largă, îndosebi în sectorul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Astfel, în pleistocenul inferior, albia Bahluiului era deplasată mult mai spre est, cu câțiva kilometri, la nivelul Dealului Dumbrava (240 m) (C. Martiniuc - V. Băcăuanu, 1965). Apoi treptat-treptat în preistocenul mediu și superior, Bahluiul s-a deplasat mai spre vest, depunând aluviunile din Dealul Morii (204 m). În holocen deplasarea s-a făcut și mai spre vest, în sectorul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor estice și sud-estice ale Dealului Mare-Hârlău și vestice ale Culmii Holmului, cu pante
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la partea superioară a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga Bahluiului. De asemenea, apar pe frunțile teraselor superioare ale Bahluiului, în Dealul Dumbrava, Dealul Morii, Cireșului, Vișinului, precum și în bazinul de recepție al afluenților ce debușează în râul Bahlui (Pârcovaci, Adâncata, Buhalnița, Sărata). Eroziunea areolară este condiționată de o relativă uniformitate a versantului, cu pante medii cuprinse între 6° și 15° și de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
areolară este intensă pe versanți cu înclinări ce depășesc 80-100, unde solul a fost îndepărtat parțial sau complet erodat, acolo unde marnele și argilele apar la zi. Așa este cazul în numeroase puncte de pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă-Cotnari, Dealului Dumbrava, Dealul lui Vodă sau pe flancul nordic al Dealului Morii, Dealul . Apariția la zi a argilelor și marnelor sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
V. Băcăuanu, au fost descrise terasele de la est de Cotnari, din Dealul Morii și Dealul Cireșului altitudini relative de 3-5 m, 6-10 m, 10-20 m, 20-30 m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și terasa de 130-140 m din Dealul Dumbrava Cotnari, cu altitudine absolută de 240 m. Cercetările și observațiile directe făcute de noi în teren, au dus la concluzia că în lungul acestei văi începând de la Pârcovaci și până la Cotnari, terasele de luncă și de versant sunt prezente pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
către Hârlău și privin din remanierea orizonturilor conglomeratice de vârstă sarmațiană din Dealul Mare. Podul fragmentat al acestei terase se înclină ușor către axa actuală a văii Bahluiului, sudându-se cu restul teraselor. Grosimea mare a depozitelor aluvionare în Dealul Dumbrava (cu aspect de platou mărginit de cornișe cu înălțimi de 6-10 m), se explică prin apropierea de Dealul Mare Hârlău și prin faptul că Bahluiul, care curgea la nivelul acestei terase, a depus aici mari cantități de materiale, dând naștere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă a exploatării recente a pădurii de către om (V. Zanoschi și M. Toma, 1981); (C. Burduja și Colab. 1982). Rezervația științifică "Pădurea Dumbrava Roșie" este situată la sud est de localitatea Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari. Suprafața sa, de 47 ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-un document din 1613, Dumbrava Roșie a fost plantată, potrivit legendei consemnate de Ion Neculce și preluată de D. Cantemir din porunca lui Șteafn cel Mare, de către prizonierii polonezi luați după lupta de la Codrii Cosminului (1497). O vizită la fața locului ar convinge că nu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Neculce și preluată de D. Cantemir din porunca lui Șteafn cel Mare, de către prizonierii polonezi luați după lupta de la Codrii Cosminului (1497). O vizită la fața locului ar convinge că nu poate fi naturală, ci plantată. Silvicultorii studiază în rezervația Dumbrava Roșie dezvoltarea stejarului brumăriu în vederea plantării cu această specie a unor terenuri neproductive din zona înconjurătoare. (Al. Todiraș, 1994) Rezervația științifică forestieră "Cătălina" Cotnari Are o suprafață de 17,6 ha, situată pe versantul de est al Dealului Cătălina Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
naturală este bine valorificată în anii cu precipitații normale și bine reprezentată în timpul ciclului vegetativ. Cernoziomul alcalizat este întâlnit pe două areale, relativ reduse, sub trupul de pădure Țiglău din Dealul Mare (la vest de Platoul Stânca) și în Dealul Dumbrava sub un amestec de gorun, stejar brumăriu și pufos, la 200 240 m altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ei și nu-mi limitez, deci, spațiul de cândire. Editorial am debutat în ’79, ilustrând Fabule românești, în germană, pentru Editura Kriterion. Au urmat apoi alte vreo opt cărți, între care Mingea de 134 soare, Scufița Roșie, Muzicanții din Bremen, Dumbrava minunată, Ciuboțălele ogarului... Frații Grimm, Mark Twain, Lewis Carroll, Mihail Sadoveanu... Ce alte universuri mai aveți în atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ei și nu-mi limitez, deci, spațiul de cândire. Editorial am debutat în ’79, ilustrând Fabule românești, în germană, pentru Editura Kriterion. Au urmat apoi alte vreo opt cărți, între care Mingea de 134 soare, Scufița Roșie, Muzicanții din Bremen, Dumbrava minunată, Ciuboțălele ogarului... Frații Grimm, Mark Twain, Lewis Carroll, Mihail Sadoveanu... Ce alte universuri mai aveți în atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
5. controlul condițiilor interne de exploatare prin nivelul și structura costurilor; 6. realizarea unei evidențe analitice a cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor economico-financiare și stocurilor. Pornind de la modelul prezentat în sistemul contabil al agenților economici, referitor la contabilitatea de gestiune, profesorii Partenie Dumbravă și Atanasiu Pop, în lucrările citate, consideră necesară adaptarea denumirii conturilor de gestiune din clasa a-9-a la particularitățile activităților de comerț și turism. Astfel, pentru activitatea pur comercială se consideră că nu este necesară folosirea conturilor 921 “Cheltuielile activității de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de gestiune se regăsește în clasificarea turismului (turism intern și turism internațional). în acest mod, se apreciază că, deși nu este necesară introducerea de noi conturi în clasa a-9-a, se impune adaptarea conținutului acestora specificului activității de turism. Astfel, profesorii Dumbravă, P. și Pop, A, sugerează următoarele: *Contul 902 s-ar intitula “ Decontări interne privind veniturile din turism”, detaliat pe: turism intern, turism internațional, bilete de odihnă și tratament, acordări vize, etc; *Contul 903 s-ar putea denumi “Decontări interne privind
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
1913), I. Prodan care atrage atenția asupra necesității ocrotirii speciei Sophora jouberti (salcâm japonez (1913), A. Popovici-Bâznoșanu ce recomandă ocrotirea arbustului Ephedra distachya (cârcelul) (1914) etc. Prima asociație care militează pentru ocrotirea naturii este înființată în 1920 de către scriitoarea Bucura Dumbravă sub numele de Hanul drumeților. Mai târziu, această asociație s-a transformat în Societatea de turism și pentru protecția naturii care își propune împrejmuirea unor rezervații și înființarea de parcuri naționale în România. În anul 1922 savantul Emil Racoviță întemeiază
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1,0 ha 15. Liceul agricol Miroslava comuna Miroslava: 1,0 ha 16. Mănăstirea Dobrovăț comuna Dobrovăț: 1,0 ha 17. Domeniul Inculeț comuna Bârnova: 0,5 ha. Parcuri dendrologice în municipiul Iași = 127,92 ha 1. Grădina Botanică, strada Dumbrava Roșie nr.7-9: 72,25 ha 2. Grădina Copou, Bulevardul Carol I: 10,11 ha 3. Aleea Grigore Ghica Vodă: 8,24 ha 4. Liceul Pedagogic „Vasile Lupu”, Aleea Sadoveanu nr. 46: 7,61 ha 5. Parcul Expoziției, Aleea Grigore
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
revăzut cu actorii: Iurie Darie (Soroca), Angela Moldoveanu și Stela Popescu (Orhei), Tamara Buciuceanu (Tighina), Colea Răutu (Soroca), Viorica Cortez (Cetatea Albă), Arcadie Donos (Soroca). Organizatorul principal a fost Ing. Al. Ioachimescu iar în anii următori s-au oferit Vlad Dumbravă, N. Liverzeanu care au invitat și alte școli. Reuniunile foștilor elevi de la liceul Alecu Russo aveau loc la 6 decembrie, de Sfântul Nicolaie de hramul bisericii școlii. Dintre foștii profesori erau nelipsiți mulți ani Pr. Victor Cazacu, Eleanor Usatiuc ultimul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care să aibă ca titlu : Prostia omenească. 10.Reține scrierea cuvintelor de mai jos și utilizează-le apoi, corect în enunțuri: *Sugestii de lectură: Citește în întregime textul Poveste,de Ion Creangă. Citește cu atenție textul de mai jos: În dumbravă se făcuse deplină tăcere și un întuneric tainic, prin care totuși ochii vedeau cu ușurință. În tăcerea aceasta un greieraș începu să țârâie melancolic, aproape. Lizuca îl ascultă atentă. - Cântă frumușel, șopti ea. - Da, dar nu prea mă lasă să
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Lizuca îl ascultă atentă. - Cântă frumușel, șopti ea. - Da, dar nu prea mă lasă să dorm, mormăi Patrocle. - Nu știu de ce, dar mie nu mi-e somn deloc. Așa-i de frumos și de bine...Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta. Acum văd că-i o pădure ca în poveștile pe care mi le spunea mama... Nu mai sună greierașul. A tăcut. - A făcut bine, îngână somnoros Patrocle. Tăcu greierașul. După el, o privighetoare își umflă de câteva ori glasul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]