4,278 matches
-
a aprecia, a judeca o operă, a da seamă, fie că este artistică, literară, științifică sau de alt fel. Iată sarcina criticului literar, a criticului de cinema sau a membrului unui juriu. Aici, spiritul critic trebuie să se inspire din echitate pentru a descoperi atât excelența, cât și imperfecțiunea. El riscă să se îndepărteze de corectitudine însă atunci când este sever sau, din contra, indulgent. Spiritul critic poate lua forma cea mai nobilă atunci când ia în vizor propria noastră persoană: autocritica. Aceasta
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să verificăm întâi dacă acceptăm că anumite grupuri sociale sunt defavorizate în raport cu o anumită situație, ca tinerii cu dificultăți din punct de vedere cultural în raport cu reușita școlară sau femeile în raport cu reprezentarea politică. Dacă supunem aceste două exemple cerințelor valorii de "echitate", putem să inițiem schimbul de idei cu cele mai bune mijloace. Pe parcurs, trebuie să ne oprim atunci când ne lovim de noțiuni încurcate, neclare, surse de neînțelegeri. Ne amintim de un colocviu la Canton, între cadre universitare europene și chineze
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai bine expusă? Ne este permis să credem aceasta dacă interlocutorii împărtășesc aceleași valori-ghid și dacă aceștia caută, fără intenții ascunse, o soluție comună. Într-un schimb de idei asupra privatizării întreprinderilor, interlocutorii binevoitori, care se sprijină pe valorile de echitate și de eficacitate, pot ajunge la un rezultat pozitiv. Totuși, privind lucrurile mai îndeaproape, suntem mai degrabă sceptici. Ați văzut până acum o dezbatere televizată acest gen de emisiune prosperă în care unul dintre participanți să își schimbe părerea sub
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
222, 232 Dragoste, 19, 27, 32, 52-53, 68, 83, 123, 124, 129, 139, 150, 152, 154, 177, 184-185, 187-188, 192, 194, 210 Drept natural, 46 Drepturile omului, 46, 48, 95, 140, 150, 168, 210, 230 E Echipament cultural, 22, 33 Echitate, 54, 153, 172, 213, 223, 234 Ecologie, 40 Ecologist, 73, 132, 177, 206 Economism, 155, 166 Educație, 15-16, 18-19, 22, 28-29, 96, 151, 158, 186, 219 Eficacitate, 19, 35, 150, 166, 182, 197, 234 Egalitate, 15, 98, 117, 123, 134-135
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus egalitar (ca valori de tip deschidere la schimbare)16. Diverse studii arată că religiozitatea este nu doar înțeleasă, ci și măsurată în mod diferit (vezi Bădescu, 2002; Halman & Pettersson, 2006; Voicu, 2006; Rughiniș, 2006
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și obediență, sunt adunați, iar cei care se referă la suportul pentru autonomie, și anume independență, sentiment de responsabilitate, perseverență și imaginație, au fost scăzuți. Celelalte valori incluse în analiză acceptarea unor modele alternative de familie, (in)egalitatea de gen, echitate, acceptarea / neacceptarea modelului de societate egalitară sunt bazate pe răspunsurile la câte o singură întrebare (vezi Anexa III). 6.2.4. Identificările valorice la tineri: ce fel? În această secțiune vom încerca în primul rând să vedem cum se grupează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Aceste două dimensiuni (ușor vizibile în Figura 8) au fost determinate în mod practic pe baza analizei cluster 18. Intoleranța, inegalitatea de gen, suportul pentru autoritate și religiozitatea se grupează constant într-un cluster ce desemnează tradiționalismul în vreme ce suportul pentru echitate, modelele de familie alternativă și modelul de societate liberală se grupează într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare. Dendogramele din Figura 9 prezintă rezultatele analizelor pentru toate cele trei valori. Figura 9. Gruparea valorilor pe dimensiunile tradiționalism / deschidere la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tendință de staționare sau chiar de scădere a identificării cu valori ce ar indica deschiderea la schimbare (suportul pentru modelul unei societăți neegalitare). Observația este similară și pentru perioada 1999-2005 (religiozitatea continuă să crească, în vreme ce suportul pentru modelul familiei alternative, echitate si permisivitate continuă să scadă), excepție făcând identificarea cu ideea de inegalitate socială. Dinamica aceasta se vede mult mai clar în intervalul mai larg 1993-2005 (religiozitatea și preferința pentru autoritate sunt semnificativ mai ridicate, în vreme ce suportul pentru modelul unei societăți
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ajung nici pentru strictul necesar 3,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 6,1 ANEXA II PARTEA A Operaționalizare DIMENSIUNI VARIABILE INDICATORI Axiologică Religiozitate Permisivitate Intoleranță Suport pentru autoritate Suport pentru modele de familie alternative Inegalitate de gen Echitate în sfera muncii Suport pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după moarte / Iad / Rai / Păcat; Biserica oferă răspunsuri la... probleme morale / familiale / sociale; se consideră o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un loc de muncă decât femeile (scală de 3 puncte). Variabila a fost recodificată dihotomic 1 = de acord, 0 = împotrivă; răspunsurile cu "indiferent", indecizia ("nu știu") și refuzurile de răspuns (NR) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). 7. ECHITATE (în sfera muncii) Este măsurată pe baza exprimării acordului față de diferențierea în câștiguri a două persoane cu același statut organizațional, dar a căror performanță de rol diferă. Întrebarea utilizată este următoarea: Imaginați-vă două secretare, de aceeași vârstă, care au
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Nu este așa, că este înduioșător ca săraca ministră să fie nevoită ca să folosească doar produse cosmetice de 700 de lei pe săptămână, când salariul unui nesimțit de muncitor se ridică la 4-500 de lei pe lună. Păi unde este echitatea aici? Ar trebui să i se mărească salariul doamnei ministru, ca să aibă sărăcuța și ea un ban în plus, pentru măștile ei cu aur și argint, că doar pentru propășirea turismului și dezvoltarea patriei, combate ea la greu și din
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
iulie 1971 și publicat ca document oficial al PCR cu titlul Expunere cu privire la programul PCR pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste se impun șaptesprezece directive (de aici și denumirea de "Teze"). Ele marchează întoarcerea realismului socialist și urmăresc creșterea autorității partidului, participarea tinerilor la munci patriotice, intensificarea educației politico-ideologice și expansiunea propagandei politice pe toate căile posibile (radio
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unitate a direcției, toți angajații având același plan de urmat, aceleași obiective; - interesul individual este subordonat celui general; - sistemul de salarizare are rolul de a accentua motivația individuală pentru performanță; - uzitează sistemele centralizare/ descentralizare în funcție de afaceri și de personal; - promovează echitate, stabilitatea personalului, inițiativa; - managerul este ,,creierul organizației”. Viziunea clasică sugerează ca managerii să aibă relativ puțini subordonați pentru a putea asigura controlul. b) Școala sociologică Acest curent a apărut în urma criticilor aduse reprezentanților școlii clasice, a căror abordare formală îi
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
membrii organizației din care fac parte, parteneri În realizarea problemelor muncii și eventuali potențatori spre succes. Ignorarea motivației implică o reducere a performanței. Există trei elemente care au focalizat atenția teoreticienilor, În motivația managerială: - feed-back-ul performanței; - obiectivele performanței; - conceptul de echitate. Proprietățile motivaționale ale feed-back-ului sunt aplicate cu succes În organizații. Dificultatea obiectivelor poate duce la diferențieri În cadrul grupului; sunt indivizi motivați prin obiective ușor de atins și indivizi motivați prin obiective ambițioase, greu realizabile. Motivare și performanță Pentru că nu Întotdeauna
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
muncă Disciplina este În principal supunerea, semnale exterioare de respect, realizate conform convențiilor stabilite Între colectiv și angajații săi. Parametrii disciplinei În muncă pot fi transmiși În scris sau tacit. Disciplina se impune la toate nivelele de conducere. 5. Principiul echității Pentru ca o persoană să fie Încurajată să lucreze permanent, să pună În valoare toată competența sa, managerul trebuie să respecte principiul echității. Echitatea nu exclude nici energia, nici rigoarea. Ea cere mai mult bun simț și multă experiență. Dorința de
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
muncă pot fi transmiși În scris sau tacit. Disciplina se impune la toate nivelele de conducere. 5. Principiul echității Pentru ca o persoană să fie Încurajată să lucreze permanent, să pună În valoare toată competența sa, managerul trebuie să respecte principiul echității. Echitatea nu exclude nici energia, nici rigoarea. Ea cere mai mult bun simț și multă experiență. Dorința de echitate, ca și dorința de egalitate sunt asiprații ale angajaților, de cae orice manager trebuie să țină seama. 6. Principiul armoniei, al
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
pot fi transmiși În scris sau tacit. Disciplina se impune la toate nivelele de conducere. 5. Principiul echității Pentru ca o persoană să fie Încurajată să lucreze permanent, să pună În valoare toată competența sa, managerul trebuie să respecte principiul echității. Echitatea nu exclude nici energia, nici rigoarea. Ea cere mai mult bun simț și multă experiență. Dorința de echitate, ca și dorința de egalitate sunt asiprații ale angajaților, de cae orice manager trebuie să țină seama. 6. Principiul armoniei, al unirii
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Pentru ca o persoană să fie Încurajată să lucreze permanent, să pună În valoare toată competența sa, managerul trebuie să respecte principiul echității. Echitatea nu exclude nici energia, nici rigoarea. Ea cere mai mult bun simț și multă experiență. Dorința de echitate, ca și dorința de egalitate sunt asiprații ale angajaților, de cae orice manager trebuie să țină seama. 6. Principiul armoniei, al unirii Pentru a respecta acest principiu, managerul trebuie să realizeze o unire Între angajați, evitând divizarea și discordia. În
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
comune sistemelor educaționale ale statelor membre; - să încurajeze schimburile de tineri și formatori socio-educativi și să sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei; - să încurajeze dezvoltarea învățământului la distanță; - să dezvolte dimensiunea europeană a sportului, prin promovarea spiritului de echitate în competiții și a cooperării între organizațiile sportive, precum și prin protejarea integrității fizice și morale a sportivilor, îndeosebi a tinerilor sportivi. Schimbările majore din domeniul vieții sociale din ultimii ani impun procesului educațional necesitatea găsirii unor soluții adecvate pentru copii
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
externă și responsabilitate publică. 3. asigurarea transparenței în luarea deciziilor și în gestionarea fondurilor publice destinate educației, prin asigurarea accesului public la datele privind bugetele unităților de învățământ, și prin statisticile privind rezultatele elevilor etc. 4. asigurarea accesului și a echității în educație, pe de o parte alocarea fondurilor pe baza costurilor pe elev, iar pe de altă parte prin finanțarea programelor orientate către acoperirea cerințelor educaționale diferite ale elevilor, determinate de diversitate culturală și etnică. 5. creșterea relevanței ofertei de
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
unitate a direcției, toți angajații având același plan de urmat, aceleași obiective; - interesul individual este subordonat celui general; - sistemul de salarizare are rolul de a accentua motivația individuală pentru performanță; - uzitează sistemele centralizare/ descentralizare în funcție de afaceri și de personal; - promovează echitate, stabilitatea personalului, inițiativa; - managerul este ,,creierul organizației”. Viziunea clasică sugerează ca managerii să aibă relativ puțini subordonați pentru a putea asigura controlul. b) Școala sociologică Acest curent a apărut în urma criticilor aduse reprezentanților școlii clasice, a căror abordare formală îi
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
să creeze formula "sociali deoarece catolici". Aceste organizații erau fondate pe noțiunea de caritate a burgheziei sau aristocrației față de clasele "inferioare". Desprinse din Acțiunea Cercurilor de Léon Harmel în 1891, care se considera "democrat din instinct", Cercurile de Studii preconizau echitatea socială (și nu numai caritatea și paternalismul), sindicate muncitorești separate, impozitul pe venit etc. Dar puterea lor nu era suficientă pentru a stîrni un curent politic important, iar catolicismul francez era divizat de problema monarhiei. Scopul politicii lui Leon al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Bourges au fost o ocazie pentru a organiza puțin mișcarea. La congresul de la Reims (1896) a fost creat Partidul Democratic Creștin, al cărui program avea drept bază apărarea familiei, reglementarea economiei, intervenția statului pentru a proteja munca și a garanta echitatea socială, organizarea profesiunilor în sindicate patronale și muncitorești separate. Dar modul de organizare rămînea rudimentar, fără regulamente și fără conducere, aspect confirmat și de Congresele de la Lyon din anii 1896, 1897 și 1898, cînd s-a încercat unirea forțelor creștin-democrate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]