1,142 matches
-
structuri metalice 7308[.4+.9]+7610.9 28112381-4 Placaje 7308[.4+.9]+7610.9 28112382-1 Diguri 7308[.4+.9]+7610.9 28112383-8 Stavile de baraj 7308[.4+.9]+7610.9 28112390-0 Ecluze 7308[.4+.9]+7610.9 28112391-7 Porți de ecluze 7301.1 28112400-4 Palplanșe 7301.1 28112410-7 Ecran de palplanșe 7308.3+7610.1 28121000-6 Ferestre și articole conexe 7308.3 28121100-7 Ferestre din fier sau din oțel și articole conexe 7308.3 28121110-0 Praguri din fier sau din oțel
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
aluminiu 7308[.4+.9]+7610.9 28112380-7 Părți de structuri metalice 7308[.4+.9]+7610.9 28112381-4 Placaje 7308[.4+.9]+7610.9 28112382-1 Diguri 7308[.4+.9]+7610.9 28112383-8 Stavile de baraj 7308[.4+.9]+7610.9 28112390-0 Ecluze 7308[.4+.9]+7610.9 28112391-7 Porți de ecluze 7308.3+7610.1 28121000-6 Ferestre și articole conexe 7610.1 28121200-8 Ferestre din aluminiu și articole conexe 7610.1 28121210-1 Obloane din aluminiu 7610.1 28121220-4 Ferestre din aluminiu 7610
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
structuri metalice 7308[.4+.9]+7610.9 28112381-4 Placaje 7308[.4+.9]+7610.9 28112382-1 Diguri 7308[.4+.9]+7610.9 28112383-8 Stavile de baraj 7308[.4+.9]+7610.9 28112390-0 Ecluze 7308[.4+.9]+7610.9 28112391-7 Porți de ecluze 7308.3+7610.1 28121000-6 Ferestre și articole conexe 7610.1 28121200-8 Ferestre din aluminiu și articole conexe 7610.1 28121210-1 Obloane din aluminiu 7610.1 28121220-4 Ferestre din aluminiu 7610.1 28121221-1 Rame de ferestre din aluminiu 7308.3
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
este specializat în primirea diverselor mărfuri, a cărbunilor, a fierului și a lemnului pentru construcții, fiind dotat și cu un doc pentru navele pescărești. Lângă acest bazin se află două docuri adânci care comunică cu Bazinul de vest printr-o ecluză. Docul Carnot are aproape 12 ha și o lungime totală a cheiurilor de 1,9 km. La cheiurile acestui doc funcționează 25 de macarale electrice de diverse capacități care servesc navele și cei 6 100 m² hangare pentru depozitarea mărfurilor
Calais () [Corola-website/Science/297712_a_299041]
-
canalizați și curg acum subteran. Fluxul și refluxul se fac simțite pe Tamisa. Este unul din motivele pentru care Londra este expusă inundațiilor. Pentru a proteja orașul, în anii 1970 s-a construit la Woolwich, în aval, un sistem de ecluze numit Thames Barrier. Clima Londrei este temperată, cu veri calde dar rareori toride, și ierni blânde. Vara, temperatura depășește rareori 33 °C (recordul absolut fiind 37,9 °C, înregistrat în 2003). Iarna, căderile de zăpadă sunt rare, iar stratul de
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
de 80-100 de milioane tone, iar pentru ramura nordică de 15-25 de milioane tone de marfă. Pescajul maxim admis este de 5,5 m permițând astfel accesul navelor fluviale și a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri. Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
din noi recruți și voluntari. În 18 octombrie, a ordonat atacarea frontului de pe Yser, unde trupele belgiene s-au stabilit cu dificultate. Timp de trei săptămâni, Falkenhayn a lansat atacuri la Dixmude, la Ypres și la Messines. Belgienii au deschis ecluzele de la Nieuport și au inundat Yser. Tactică de învăluire era imposibilă. De la mare la frontiera elvețiană s-a stabilit un front continuu. Operațiunea care trebuia să fie încheiată în șase săptămâni a durat câteva luni, astfel, comandamentul german a trebuit
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
între anii 1836 - 1846 între Bamberg și Kelheim și stricat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost abandonat definitiv în anul 1950. La scurt timp după terminarea construcției, importanța canalului a scăzut. Motivul era traseul dificil cu multe ecluze, lipsa de apă în pozițiile de vârf și lățimea canalului. Progresarea rapidă, în special al rețelei căi ferate în sudul Germaniei, a făcut canalul să nu devină rentabil. Primele planuri concrete pentru o nouă cale navigabilă au fost create în
Canalul Main-Dunăre () [Corola-website/Science/316639_a_317968]
-
Prin aceasta, cumpăna apelor al bazinului hidrografic între Dunăre și Rin este străpunsă. Distanța de înot al concursului de triatlon, al evenimentului sportiv "Quelle Challenge Roth", se desfășoară pe Canalul Main-Dunăre la Hilpoltstein. Distanța de 14 km se desfășoară de la ecluza Leerstetten la Hilpoltstein pe traseul de circulație al canalului. În perioada desfășurării acestuia, traficul ambarcațiunilor este oprită.
Canalul Main-Dunăre () [Corola-website/Science/316639_a_317968]
-
, este un parc din București, amenajat din 1936 pe malul lacului Floreasca, imediat în aval de ecluza de legătură cu Lacul Herăstrău. Îl desparte un pod rutier de Parcul Herăstrău și se întinde pe o suprafață de 3,3 hectare. În 1980 accesul publicului în parc, fiind declarat zonă de protecție de grad zero, deoarece se afla
Parcul Bordei () [Corola-website/Science/321061_a_322390]
-
orașului de la Annapolis Royal, precum și probleme cu metalele grele și creșterea înnămolirii și probleme cu contaminarea cu pesticide din amonte. Au fost, de asemenea, cazuri în care mari mamifere marine, cum ar fi balenele au rămas prinse după ce au tranzitat ecluzele în timpul mareelor de amplitudine mică. Au fost propuneri în ultimii ani pentru instalarea unor aripi subacvatice, care nu ar necesita nicio îndiguire sau blocarea unor părți ale golfului, dar ar genera energie electrică când ar fi introduse în zonele cu
Golful Fundy () [Corola-website/Science/321668_a_322997]
-
prin introducerea aerului pe la partea superioară. <br/br>Chesoanele cu aer sunt utilizate în special la efectuarea de fundații la picioare de pod până la adâncimea de 30...40 m. Sistemele de chesoane sunt legate printr-un tunel de o cameră (ecluză) de decompresie aflată la suprafață, unde chesonierii pot efectua decompresia. <br/br>Tunelul are de obicei un diametru de 75...90 cm și este prevăzut în interior cu o scară. Principiul de lucru al sistemului este următorul: Cu acest sistem
Cheson pentru fundații () [Corola-website/Science/317459_a_318788]
-
va petrece în sistemul solar. "Endeavour" ajunge la Rama la o lună după ce aceasta atrăsese atenția pământenilor, când structura gigantică se află deja pe orbita lui Venus. Echipajul condus de comandantul Bill Norton pătrunde în Rama prin sistemul triplu de ecluze și explorează vasta lume interioară, fără însă a descoperi natura și scopul navei și al creatorilor acesteia. Având o atmosferă respirabilă, Rama conține câteva „orașe” care funcționează ca niște fabrici, o întindere de apă care formează un inel în mijlocul colindrului
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
numesc 'New York' datorită asemănării cu Manhattanul. La capetele navei se află "Polii" Nord și Sud. Polul Nord reprezintă prova iar cel Sud pupa, deoarece Rama accelerează în direcția primului, iar sistemul de propulsie se află în cel din urmă. Polul Nord conține ecluza lui Rama, fiind locul în care se cuplează "Endeavour". Ecluza permite accesul într-o cavitate imensă, semirotundă, care reprezintă unul dintre cele două capete ale cilindrului și care este denumită de oameni 'Butucul'. De la acesta pornesc trei scări de câte
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
află "Polii" Nord și Sud. Polul Nord reprezintă prova iar cel Sud pupa, deoarece Rama accelerează în direcția primului, iar sistemul de propulsie se află în cel din urmă. Polul Nord conține ecluza lui Rama, fiind locul în care se cuplează "Endeavour". Ecluza permite accesul într-o cavitate imensă, semirotundă, care reprezintă unul dintre cele două capete ale cilindrului și care este denumită de oameni 'Butucul'. De la acesta pornesc trei scări de câte 8 km lungime, denumite Alfa, Beta și Gama, care permit
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
greutatea celuilalt. Elevatoarele au fost proiectate de Edwin Clark de la compania britanică Clark, Stansfield & Clark. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Richard Birdsall Rogers a vizitat aceste instalații pentru a înțelege și a studia posibile idei pentru un sistem de ecluze cu elevator. Astfel, ele au stat la baza ideilor pentru construirea ecluzelor Peterborough și Kirkfield din Canada. Aceste monumente industriale au fost desemnate de UNESCO ca parte din patrimoniul mondial în 1998. Dintre cele opt elevatoare hidraulice construite la sfârșitul
Elevatoarele de ambarcațiuni de pe Canal du Centre () [Corola-website/Science/326553_a_327882]
-
Clark, Stansfield & Clark. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Richard Birdsall Rogers a vizitat aceste instalații pentru a înțelege și a studia posibile idei pentru un sistem de ecluze cu elevator. Astfel, ele au stat la baza ideilor pentru construirea ecluzelor Peterborough și Kirkfield din Canada. Aceste monumente industriale au fost desemnate de UNESCO ca parte din patrimoniul mondial în 1998. Dintre cele opt elevatoare hidraulice construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, cele
Elevatoarele de ambarcațiuni de pe Canal du Centre () [Corola-website/Science/326553_a_327882]
-
(în limba engleză: "Saint Lawrence Seaway", în limba franceză: "La Voie Maritime du Saint-Laurent") este numele comun pentru un sistem de ecluze și canale, care permite navelor maritime să călătorească de la Oceanul Atlantic la Marile Lacuri, până la Lacul Superior. Din punct de vedere legal se extinde de la Montreal la Lacul Erie, inclusiv Canalul Welland. Canalul este numit după râul Sfântul Laurențiu, care rezultă
Canalul Sfântul Laurențiu () [Corola-website/Science/322045_a_323374]
-
la Lacul Erie, inclusiv Canalul Welland. Canalul este numit după râul Sfântul Laurențiu, care rezultă din Lacul Ontario la Oceanul Atlantic. Această secțiune a canalului nu este un canal continuu, ci cuprinde mai degrabă canale navigabile în râu, un număr de ecluze, precum și canalele făcute pentru a trece de praguri și baraje în zona navigabilă interioară. Un număr de ecluze sunt gestionate de către firma canadiană "Saint Lawrence Seaway Management Corporation" și altele de către firma americană "Saint Lawrence Seaway Development Corporation". a fost
Canalul Sfântul Laurențiu () [Corola-website/Science/322045_a_323374]
-
la Oceanul Atlantic. Această secțiune a canalului nu este un canal continuu, ci cuprinde mai degrabă canale navigabile în râu, un număr de ecluze, precum și canalele făcute pentru a trece de praguri și baraje în zona navigabilă interioară. Un număr de ecluze sunt gestionate de către firma canadiană "Saint Lawrence Seaway Management Corporation" și altele de către firma americană "Saint Lawrence Seaway Development Corporation". a fost precedat de un număr de alte canale. În 1871, ecluzele de pe canal au permis tranzitul navelor de 57
Canalul Sfântul Laurențiu () [Corola-website/Science/322045_a_323374]
-
baraje în zona navigabilă interioară. Un număr de ecluze sunt gestionate de către firma canadiană "Saint Lawrence Seaway Management Corporation" și altele de către firma americană "Saint Lawrence Seaway Development Corporation". a fost precedat de un număr de alte canale. În 1871, ecluzele de pe canal au permis tranzitul navelor de 57 m lungime, 13.56 m lățime, și 2,7 m adâncime. Canalul Welland la acel moment a permis tranzitul navelor de 43 m lungime, 7,9 m lățime și 3 m adâncime
Canalul Sfântul Laurențiu () [Corola-website/Science/322045_a_323374]
-
plătiți de către guvernul SUA. Regina Elisabeta a II-a și președintele Dwight David Eisenhower au deschis în mod oficial canalul cu o scurta croaziera la bordul yahtului regal "HMY Britannia" după ce s-au adresat mulțimii în Saint-Lambert, Quebec. Există șapte ecluze în porțiunea râului Sfântul Laurențiu din canal. Din aval spre amonte sunt: Sunt opt ecluze pe canalul Welland: Canalul are o lungime de 304 km între Port Weller și Montreal și este cel mai mare canal fluvio-maritim artificial. Dimensiunea navelor
Canalul Sfântul Laurențiu () [Corola-website/Science/322045_a_323374]
-
deschis în mod oficial canalul cu o scurta croaziera la bordul yahtului regal "HMY Britannia" după ce s-au adresat mulțimii în Saint-Lambert, Quebec. Există șapte ecluze în porțiunea râului Sfântul Laurențiu din canal. Din aval spre amonte sunt: Sunt opt ecluze pe canalul Welland: Canalul are o lungime de 304 km între Port Weller și Montreal și este cel mai mare canal fluvio-maritim artificial. Dimensiunea navelor care pot traversa canalul maritim este limitată de dimensiunea ecluzelor. Ecluzele de pe râul Sf. Laurențiu
Canalul Sfântul Laurențiu () [Corola-website/Science/322045_a_323374]
-
spre amonte sunt: Sunt opt ecluze pe canalul Welland: Canalul are o lungime de 304 km între Port Weller și Montreal și este cel mai mare canal fluvio-maritim artificial. Dimensiunea navelor care pot traversa canalul maritim este limitată de dimensiunea ecluzelor. Ecluzele de pe râul Sf. Laurențiu și de pe Canalul Welland sunt de 233.5 m lungime, 24.4 m lățime și 9.14 m adâncime. Dimensiunea maximă permisă a vasului este puțin mai mică: 225.6 m lungime, 23.8 m
Canalul Sfântul Laurențiu () [Corola-website/Science/322045_a_323374]
-
amonte sunt: Sunt opt ecluze pe canalul Welland: Canalul are o lungime de 304 km între Port Weller și Montreal și este cel mai mare canal fluvio-maritim artificial. Dimensiunea navelor care pot traversa canalul maritim este limitată de dimensiunea ecluzelor. Ecluzele de pe râul Sf. Laurențiu și de pe Canalul Welland sunt de 233.5 m lungime, 24.4 m lățime și 9.14 m adâncime. Dimensiunea maximă permisă a vasului este puțin mai mică: 225.6 m lungime, 23.8 m lățime
Canalul Sfântul Laurențiu () [Corola-website/Science/322045_a_323374]