2,649 matches
-
teatru al absurdului. Aceste sublinieri sunt ilustrate într-o analiză a piesei Endgame de Samuel Beckett care nu are o acțiune unitară și o înlănțuire dinamică a evenimentelor, ci prezintă o serie de întâmplări disparate. Endgame mai curând atacă decât edifică teleologia din drama tradițională. Richardson consideră că pentru a interpreta o asemenea piesă nu trebuie să urmărim traiectoria intrigii, ci să verificăm dacă există sau nu în construcția ei, ceva asemănător intrigii: . În accepția lui Richardson, Beckett refuză: . Există un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
eminesciană se dovedesc complet arbitrare, nefiind justificate nici măcar de propria teorie privind evoluția epicului de la subiectiv la obiectiv. Teorie care, pe de altă parte, pare să contrazică nu doar subiectiva proză eminesciană, ci și întreaga literatură a criticului de la Sburătorul, edificată pe tiparele romantice ale melodramei (racordate, desigur, la spiritul sensibilității moderne). Un alt motiv de incomprehensiune l-ar putea constitui reticența raționalistului Lovinescu față de genul fantastic desconsiderat din pricini, desigur, temperamentale, fără niciun argument serios, care să pună la îndoială
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fost interpretate romanele criticului în interbelic, cât și de teoriile structuraliste de mai târziu, ce explică fenomenul indeterminării generice ca "ilustrare a unui mecanism intertextual", pentru a demonstra în schimb, foarte convingător, valoarea pragmatică a limbajului în poetica romanului lovinescian, edificat la început pe tiparele genului dramatic (mai exact, ale tragediei percepută de Lovinescu, în opinia mea, ca specie asimilabilă genului "vieților romanțate") și, ulterior, pe o schemă compozițională hibridă (sugerând degradarea tragicului înspre absurd eu aș spune: spre melodramă prin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ficțiunii. Și asta pentru că, în cultura română, doctrinele literare, în formele lor cele mai impresionante, nu au apărut aproape niciodată prin partenogeneză. Complexitatea modernismului românesc vine din aceea că ideologii săi se autoconstruiau ca scriitori în același timp în care edificau cadrele de receptare și validare ale culturii moderne. Inevitabil, literatura română modernă a purtat chipul lor și a integrat ca pe un mister constitutiv "contrazicerile" pe care aceștia le-au ascuns sau le-au exhibat, formalizându-le în moduri fastuoase
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de alint imposibilă, greu de acceptat ca fiind verosimilă: "Nu uita pe Nicuța... Pa, bebelușule, pa!...". 163 Camille Paglia, op.cit., p. 14: "Mothers can be fatals for their sons. It is against the mother that men have erected their towering edifice of politics and sky-cult. She is Medusa, in whom Freud sees the castrating and castrates female pubes". 164 Camille Paglia, op.cit., p. 27: "For men, sex is the struggle for identity. [...] Masculinity must fight off effeminacy day by day. Woman
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
te iscodim, / sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie / șintrebăm de tine - Elohim! (L. Blaga); În cer, / Bate ora de bronz și de fier, / Întro stea / Bătu ora de catifea. (T. Arghezi) - asociere de tip cauzal: are rolul de a edifica logica internă a structurii poematice, substituind termenii binomului cauză-efect: La noi sunt... lacrimi multe, multe. (O. Goga) Funcționând ca un principiu de coerență textual, metonimia concretizează în imagini artistice noțiuni abstracte, concentrează expresia, maximalizând planul ideatic. Sinecdoca (gr. synekdoché - cuprindere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în cuvinte de laudă. La rândul său, Sfântul Niceta lua cunoștință de viața liturgică de la Nola, de teologia de acolo; intra în legătură cu numărul mare de credincioși veniți la sărbătoarea Sfântului Felix (ale cărui moaște se aflau în acest orășel); se edifica asupra stilului edilitar și al picturii bisericești; avea prilejul să facă unele comparații și să-și îmbogățească cunoștințele cu idei și lucruri noi. Folosind o expresie metaforizată, putem spune că în acel moment „Răsăritul și Apusul Europei erau împreună”. Pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
recunoscută țărilor românești, ca, de altfel, întregii lumi ortodoxe și a Orientului Mijlociu în genere, necesită corectivul: blândețea se adresa bolnavilor recunoscuți ca atare. Ceilalți, a căror boală era ignorată, erau condamnați la temniță. Folosind aceeași sursă 77, ne vom edifica: "Grosurile, adică vechile închisori, cuprindeau, într-un spațiu mic, umed și întunecos, condamnați și preveniți, fără deosebire; de sănătatea lor nu se îngrijea nimeni și trăiau aproape totdeauna numai din ceea ce căpătau de pomană*. La acest regim, se adăuga, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o înlănțuire de factori diverși. De aceea e greu de a spune în multe cazuri dacă alienația provine mai lesne dintr-o cauză morală decât dintr-o cauză fizică"121. Convins de caracterul științific al psihiatriei, pe care o vedea edificată pe criterii materialiste, Zosin stabilea relațiile acestei discipline cu alte științe. Relațiile menționate de Zosin sunt, în general, cele clasice, admise și astăzi. Ele au devenit mai complexe ca urmare a dezvoltării firești a științei. Este de remarcat însă cum
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stânga", însă nu cea "roșie", cum o catalogase poetul, liderul poporanist având o mare și statornică admirație pentru Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, fapt care l-a așezat în tabăra liberală alături de Ionel I.C. Brătianu. Stere era pe deplin edificat că idealul României Mari venea ca moștenire eminesciană, de îndeplinit de către generația lui. Își încheia răsunătorul său discurs din Cameră, din 16 decembrie 1915, cu aceste cuvinte: "Eu până în ultima clipă nădăjduiesc că voi vedea eu, că vor vedea copiii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
se lasă, Dar cât de bine și de cald e-acasă, Când unul altuia ne suntem țară Pe de altă parte, abundă întrebări generalizatoare (Cine suntem?) și răspunsuri (O suită de interviuri, selecție datată 2001 și intitulată Cine sunt eu? edifică multiplu). În postură de poetă a condiției umane în integralitate, o Ana Blandiana cogitativă se abandonează relativismului universal; lirismul cedează pasul lucidității. Ia naștere o stilizare aforistică, uneori frizând paradoxul: Nici un răspuns nu se naște / Decât când nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
criză. Creditul ipotecar pentru locuințe e tot echivalentul unui schimb de ostatici din feudalism, doar că ostaticii sunt locuințele. Dar tragediile se trăiesc tot în plan uman. Speranțele autorului se leagă tot de instituțiile ce reprezintă capitalismul financiar, Sunt instituții edificate de oameni, iar acolo unde nu funcționează, nu înțeleg de ce nu pot fi schimbate. Problema este că ele funcționează bine, dar pentru foarte puțini. Așa numita "democratizare financiară" nu este decît propagandă... În loc de concluzii Să ne întoarcem de unde am plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
factori politici și culturali cu care s-au aflat într-o relație direct proporțională. Deși urmașii lui Romulus stăpâniseră pentru scurtă vreme Dacia, influența masivă a latinei asupra limbii noastre s-a datorat fundamentului cultural avansat pe care s-a edificat construcția imperială romană. În schimb, suzeranitatea otomană exercitată, timp de veacuri, asupra țărilor române a implicat doar un împrumut de neologisme din limba turcă și greacă. Paradoxal, stăpânirea Casei de Habsburg și cea a dinastiei Romanovilor au avut un efect
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mult de o mie de librării au rămas deschise toată noaptea pentru lansarea aceleiași cărți. Un imens teritoriu a fost deschis pentru strategiile marketingului, și acesta nu e altul decât timpul nopții. Invadând spațiul nocturn, economia hipercomercială abolește orice răgaz, edifică un oraș deschis în permanență consumului, instituie comercializarea nelimitată a schimburilor, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Departe de a ruina sistemul dorinței și al consumului 29, societatea de hiperconsum contribuie, nu fără succes, la a-l
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
locale, pofta de cheltuieli să fie deculpabilizată, morala economisirii să fie devalorizată, produsele curente să fie depreciate, au trebuit inculcate noi moduri de trai, lichidându-se habitudinile sociale care opuneau rezistență consumului de piață. Lumea consumului de masă a fost edificată prin renunțarea la comportamentele tradiționale, prin ruinarea normelor puritane, prin abandonarea culturilor țărănești și muncitorești. În secolul al XIX-lea, marile magazine au inventat „shoppingul” ca nouă ocupație distractivă și au creat în sânul claselor burgheze nevoia irezistibilă de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
obiecte, contra risipei bogățiilor. O întreagă generație a denunțat domnia pasivității și a condiționării generalizate, în numele libertății totale, al creativității, al voluptății pasionale. În mod evident, această fază și-a trăit traiul, spiritul revoluționar nerezistând farmacelor Edenului consumerist. S-a edificat o cultură nouă care substituie visurilor de discontinuitate istorică un cult al înfloririi persoanei, al calității vieții, al sănătății perpetue. Înseamnă aceasta dispariția oricărei opoziții față de lumea mărfii, triumful unei omeniri total integrate, fără discordanțe și fără antagonisme? Nici vorbă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
supralicitarea timpului și a vitezei, de dezvoltarea exorbitantă a pieței și a ofertei. Ironia timpului: cu cât valorile sensibile sunt mai preamărite, cu atât suntem martorii unui dezmăț al digitalului, al vitezei și al instantaneității. În faza III, bunăstarea se edifică sub semnul sintezei hipermoderne a logicilor cantitative și a logicilor hiperbolice triumfătoare. Designul polisenzorialtc " Designul polisenzorial" Universul obiectelor și al formelor ilustrează, la rându-i, aceeași nouă vârstă a bunăstării. A trecut vremea când futuriștii vedeau în mașini și în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Putting People First - o sintagmă elaborată de către sociologul de origine română Mihail Cernea, creatorul sociologiei dezvoltării ca ramură a sociologiei și inițiatorul programelor de cercetare sociologică și antropologică în cadrul proiectelor de dezvoltare ale Băncii Mondiale (Cobianu-Băcanu, 2001). Sociologia dezvoltării își edifică structura teoretică având la bază și conceptul de dezvoltare comunitară. Dezvoltarea comunitară este un proces ce are drept scop crearea condițiilor de progres economic și social pentru întreaga comunitate, la inițiativa comunității și cu participarea activă a acesteia. Cu alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
contexte bine determinate. Competența nu se traduce automat în performanță, acest proces fiind filtrat fie de cauze interne (voință, procese afective etc.), fie de cauze externe (presiuni, accidente, mediu nefavorabil, adversități etc.). Și dacă variabilele menționate mai sus nu se edifică pe deplin în perioada programului de formare? Și dacă aceste conduite apar mai târziu și profesorii nu le mai evaluează? Și dacă „premianții de azi” nu vor fi acceptați „premianți” mai târziu? Și dacă viața nu mai valorizează ceea ce școala
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
elevii „gânguresc” spusele acestora. Profesorul devine un „comparator” între două seturi de cunoștințe, gratificând doar ceea ce se potrivește mai bine cu referința indicată. Orice deviație este sancționată, spiritul critic înăbușit, părerea proprie și judecata sunt desființate. Evaluăm nu comparând, ci edificând. Așadar, să recapitulăm: evaluarea trebuie să se facă nu „inginerește”, nervos, ritos, confruntând, desființând, ci „omenește”, cu blândețe, îndrăgind, eliberând, edificând. Temă de reflecție Fiți sinceri și recunoașteți care dintre simptomele de mai sus apar în procesul de evaluare a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
referința indicată. Orice deviație este sancționată, spiritul critic înăbușit, părerea proprie și judecata sunt desființate. Evaluăm nu comparând, ci edificând. Așadar, să recapitulăm: evaluarea trebuie să se facă nu „inginerește”, nervos, ritos, confruntând, desființând, ci „omenește”, cu blândețe, îndrăgind, eliberând, edificând. Temă de reflecție Fiți sinceri și recunoașteți care dintre simptomele de mai sus apar în procesul de evaluare a elevilor dumneavoastră. Realizați o ierarhie a frecvenței acestora. tc "" 5.3. Puterea predicției în educațietc "5.3. Puterea predicției în educație
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
înțelepciunii. De o parte, binefacerile virtuții; de cealaltă, nenorocirile viciului. Într-o opoziție radicală, în stilul celui mai pur maniheism de școală, sunt puse față în față două moduri de existență: unul îi dă trupului toată puterea sa, celălalt se edifică pe celebrarea și pe buna folosire a sufletului. Situație ipotetică ideală - ca și cum în viața de toate zilele lucrurile s-ar prezenta la fel de clar diferențiat! -, acest dispozitiv retoric îndeamnă la reflecție, permite confruntarea unor puncte de vedere, inițiază un proces care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tema bucuriei de a trăi și a purei plăceri de a exista care aduc în scenă și în joc mult mai mult decât plăcerile vulgare, animalice, triviale? În această etică exigentă, voința ocupă locul cel mai important. Prin ea se edifică, pe calea rațiunii, reflecția, analiza, raționamentul, cunoștințele, cultura, judecata, o plăcere demnă de acest nume. Și care nu are nimic de-a face cu cea a porcilor... 4 Patru, adică trei sau șapte. În mod ciudat, nimeni nu vede vreodată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Lucrețiu pesimist -, sunt ignorate cele câteva versuri care contrabalansează această incriminare radicală a patologiei amoroase în favoarea unei celebrări a iubirii sub altă formă, a cuplului ce trăiește o poveste în care se întoarce spatele dezlănțuirilor furioase ale pasiunii pentru a edifica o existență în comun. Paginile vehemente, dar și ironice și lucide ale filosofului consacrate iubirii-pasiune furnizează din câte se pare pretextul pentru legenda fabricată de Ieronim despre un Lucrețiu vrăjit printr-un filtru, ajuns nebun și punându-și capăt zilelor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu indicele dezvoltării comunitare (-0,34) . Dintre cei trei coeficienți de corelație anteriori, pentru primii doi, este posibil să avem valori mai mari, dacă ținem cont de faptul că, mai ales la prima vizită, supervizorul nu poate fi pe deplin edificat și informat cu privire la primele două variabile și probabil consemnează numai cazurile evidente. Pentru faza a doua de implementare a proiectelor SDF II, măsurile luate la nivel administrativ după anul 2003, au micșorat această durată (pentru proiectele MIR, media este 11
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]