1,414 matches
-
iar încrederea în Primăria Bârlad a rămas în faza d e speranță. Cererea cititorilor însă mi‐a dat aripi și din pipernicita mea pensie de bugetar am mai rupt o sumă și pentru ediția de față. S‐ o citiți sănătoși, edili ai municipiului Bârlad ! Față de ediția trecută, volumul de față duce to tuși către 200 de publicații. Cartea este o împlinire a dorului și a dragostei pentru localitatea în care, tânăr fiind, mi‐am desfătat urechile și sufletul ascultând melodia și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai adăugăm în lista pe ministrul liberal al Justiției din 1896-1897, Ștefan Șendrea 30 ori pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (1850-1908), care fusese și primar al urbei oltene 31, respectiv de Brăila, Anastase Simu (1854-1935)32 ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905 Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu rezerve, pe Emil Vulpe și Mihail Rodocalat 33). Despre Anastase Simu, ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ai urbelor de provincie etc.). Din această categorie îi amintim aici pe conservatorii Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de la Brăila, pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905, Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cu toate oalele și cratițele pe care le am să strîng apa cînd plouă. Și mai am și în pod multe cărți pe care n-am mai avut unde să le pun “, a afirmat Costache Buraga. Deși este cunoscut de edilii județului și de cei care ar trebui să fie interesați de ce există în muzeu, nimeni nu l-a ajutat pe moș Buraga. ,, Ei au venit la mine să-mi ceară să le dau ce n-au descoperit ei pînă acum
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
La numai două săptămâni de la cutremur, arhitectul patriei noastre socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, consfătuindu-se cu specialiștii, cu arhitecții, proiectanții și urbaniștii, dădea contururi noi greu lovitei noastre Capitale. (ă) S-a indicat atunci, În dialogul tovarășului Nicolae Ceaușescu cu edilii, să se treacă la edificarea unui nou centru politic-administrativ al țării, la reconstrucția unor principale artere ale Bucureștiului, precum și la realizarea unui important număr de edificii social-culturale și monumente de artă, care să confere capitalei României socialiste calități și valori
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
înțelegere cu regimul de la Vichy, începînd cu 1940. Unii dintre ei au fost influențați de H. de Man, printre aceștia și Marcel Déat, fără îndoială cel mai cunoscut: ei nu reprezintă totuși majoritatea acestui curent. Pentru numeroși aleși, în special edilii municipali, rămînerea la post sub regimul de la Vichy, mai poate încă servi la apărarea unei populații într-un moment deosebit de dificil, ceea ce nu ezită să facă André Morizet sau Henri Sellier. În asemenea cazuri este dificil să facem distincție între
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
trece un fir de apă. Ajung să cred că am trăit un vis încapsulat în altul, o rămășiță a copilăriei (zona în care fusese construit blocul unde ne mutasem se numea "Broscărie", amintind faptul că terenul fusese cândva inundabil însă edilii din anii 60 au rebotezat locul, că nu suna frumos). Așa încât pică și scena cu Elpi ascultând conversația viețuitoarelor amfibii și consemnând-o pentru poster(ior)itate. E vremea să trec la texte autentice. Master X revine la timona textului
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
înaintate acelui Minister, "cu scop de îmbunătățire, rămân zădărnicite", incluzând chiar și pe acelea ce urmăreau consolidarea vechilor imobile, amenințate cu degradarea sau chiar cu ruinarea, potrivit opiniei specialiștilor în domeniu. Noul demers al montanistului, aflat acum în ipostaza de edil, coincidea însă cu ultimele luni de domnie a lui Ghica Vodă, deplin câștigat, sub raport politic și ideologic, de falanga unionistă și de fruntașii marcanți ai partidei naționale din Iași9, încât preocupările sale edilitar-gospodărești de până atunci, volens-nolens, vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Theodor Hodoroabă, profesor de limba germană la Liceul Mihail Kogălniceanu<footnote id=”7”>Nicolae Ionescu; „Istoria Liceului <<Mihail Kogălniceanu>> Vaslui”.</footnote>. Conform unui document pe care l-am găsit în arhive, Hodoroabă se declarase (cel puțin la începutul carierei de edil-șef) „apolitic”. Credem că puținii comuniști existenți atunci în oraș au înghițit în sec de mai multe ori vizavi de această numire dar și-au prezervat crunta răzbunare pentru mai târziu. Așa a și fost. La începutul anilor ’50 profesorul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
numeroși ofițeri superiori ai armatei române sau juriști de prestigiu și aici merită să-l amintim pe Eduard Motăș care în anii primului război mondial a ocupat demnitatea de primar al orașului Vaslui. Meritele sale incontestabile i-au determinat pe edilii de-atunci ai Vasluiului să dea numele acestuia unei străzi, încă din timpul vieții dar, după 1948, a fost redenumită strada Frunzelor. Odată cu prima mare reformă administrativ-teritorială promovată de Alexandru Ioan Cuza, satul Oșești a devenit în 1865 comună ceea ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Am reușit să săpăm puțuri în Bustea pentru alimentarea orașului cu apă”. După cum vom vedea în acest modest studiu, lucrările de modernizare a străzilor vor fi finalizate de noul primar, generalul de divizie Ion Rășcanu, care a fost ales ca edil al Vasluiului în 1938 și menținut în funcție (datorită faptului că fusese militar de c. Ion Rășcanu și locuitorii Vasluiului Pentru a nu fi acuzat de părtini sau de tăinuire a adevărului, am căutat lă cu f ntrop în în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
21 octombrie 1942 și 22 august 1944. Pe perioada cât a activat la București Ion Rășcanu a mai primit și sarcina de inspector pentru județul Vaslui, așa că nu a pierdut contactul cu cei cărora le fusese timp de 4 ani edil. Folosindu-se de noua funcție, acesta a trimis numeroase chestionare noului prefect de Vaslui, C. I. Rășcanu (fără nici o legătură de rudenie) la care voia răspunsuri cât mai detaliate. Există prin dosarele de arhivă zeci de astfel de chestionare care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
inventate de comuniști, pentru a fi declarat cineva chiabur trebuia să dețină cel puțin 10 ha. de teren, însă în acele vremuri arbitrariul era parte integrantă a politicii oficiale. c. Propunere Nu este pentru prima dată când semnalăm politicienilor și edililor vasluieni faptul că memoria unor adevărați eroi ai locurilor noastre sau ai țării trebuie cinstită așa cum se cuvine. Avem în orașul nostru mai multe străzi cu denumiri fade, impersonale, de genul: Salcâmilor, Castanilor, Crizantemelor, Frunzelor și multe altele care ar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vulcanic, s-a făcut repede remarcată de către săteni, c fapt, ideea a venit femeilor din Buda și Rafaila care 188 loschi, învățătoa am încercat să aflăm mai l alegerii ei în funcția de rgice și temperamentului a fiind un posibil edil. De i-au tot bătut la cap pe Margarita Zavloschi bărbații lor până ce i-au convins s-o voteze. Luiza Zavloschi a candidat ca independent și de altfel nici n-avea cum să reprezinte un partid oarecare, deoarece, după cum știm
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
planuri supervizate și aprobate de Ion Antonescu însuși, toți funcționarii publici, jandarmii, polițiștii, preoții, ș.a. urmau a pleca în zonele de evacuare prestabilite. Potrivit cercetărilor noastre arhivistice, ultimii oameni ce trebuiau să părăsească Bârladul, erau angajații primăriei în frunte cu edilul-șef I. Mihăilescu. După plecarea precipitată a acestora, orașul a fost găsit fără oficiali de către primele elemente, de avangardă, ale sovieticilor care au intrat în urbe atât dinspre Vaslui cât și dinspre Puiești sau Murgeni. Așa cum au procedat și în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Camerei de Industrie și Comerț care împreună cu delegații comercianților au găsit unele soluții de moment pentru normalizarea vieții economice. Magazinele sunt deschise”. Probabil, în urma vreunui ordin venit „de sus”, Primăria Bârlad a trecut și la recenzarea populației. Asupra acestei teme, edilul a scris că: „...s’a efectuat recensământul întregei populații, operație care continuă încă cu cei ce se reîntorc. Până în prezent au fost recenzate circa 15.000 de persoane”. La secțiunea „asistență socială”, primarul luase următoarele măsuri: „...din inițiativa Primăriei s
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în casieria instituției nu mai era nici măcar banala sumă de un ban! m. „La Bârlad se impun măsuri serioase de aprovizionare, de ajutorare și de refacere” Va fi angajat, oare, Primăria Bârlad premilitari și evrei? După strigătul de ajutor al edilului-șef Bontaș dar și al subprefectului de Tutova Gheorghe Dănăilă, trimis Ministerului de Interne cu adresa comună nr.1014/16 octombrie 1944, se poate spune în mod categoric că prioritățile imediate ale orașului și județului erau altele. Din fericire, documentul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și mișcător început, dar nu era cel trebuincios bârlădenilor. Continuarea este și mai și: „...astfel, 2500-3000 de căruțe, plecate din direcțiuni și dela distanțe care variază până la 50 km., aprovizionează zilnic Bucureștiul fără nici o dificultate”. Până aici, cu certitudine că edilul orașului și prefectul județului Tutova au citit de mai multe ori pasajele ordinului deoarece în documentul original toate frazele sunt subliniate cu creionul. Mai departe, veneau sfaturile de care cei doi funcționari nu aveau, desigur, nevoie: „...față de rezultatele satisfăcătoare ale
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
olografe din dreapta documentului. Șeful acestui serviciu, a scris următoarele: „...Domnule Primar, nu am avut asemenea cazuri pentru că nu am avut mașini”. De altfel, chiar primarul se plângea în raportul său de activitate că foștii funcționari ai primăriei, în frunte cu edilul-șef Iancu Mihăilescu, plecaseră în mare grabă în refugiu, folosind toate autovehiculele instituției ba, chiar și căruțele salubrității, așa că de la Bârlad rușii nu au avut ce „rechiziționa”. s. „În urma intrării glorioase a Armatei Roșii în orașul nostru (...)” Cu această propoziție
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce mai remarca Weinfeld: „... orașul se afla presărat pe străzi cu cadavre de oameni și animale (subl.ns.), care lăsate pe loc ar fi devenit focare de infecții”. După cum s-a putut remarca, aceleași imagini terifiante le evocaseră atât noul edil-șef, precum și „polițaiul” Buhuși. Ce măsuri organizatorice și profilactice luase acest medic, vom afla în continuare citând din document: „...cu concursul neprecupețit al D-lor medici și farmaciști din oraș, am împărțit orașul în 6 părți și 6 echipe formate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ianuarie 1940, primarul Andriescu citea o reclamație scrisă de șeful pieței, Grigore Butnaru, care, la rândul său se inspirase după o plângere depusă de „Domnul Căpitan Voicu”, dar și după o proprie pățanie. Iată care fusese problema adusă în atenția edilului-șef: „...am onoarea a vă aduce la cunoștință reclamațiunea D-lui Căpitan Voicu din 17 I 1940. D-l Jan Marcu, casap carne de porc refuză să vândă la anumiți clienți spre exemplu subsemnatului. La alți clienți vinde. D-sa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
primarul G. Andriescu dădea un răspuns dezolant: „...am onoarea a vă transmite că în bugetul pe anul financiar 1940/1941 este prevăzută bugetar numai suma de 3.500 lei pentru angajarea de cheltueli ca teatre, șezători, cheltueli culturale etc.”. Politicos, edilul șef încheia astfel: „...dacă împrejurările vor permite, vom răspunde solicitărilor Dvs.”. Chiar în ziua odiosului ultimatum sovietic, pe 27 iunie 1940, la registratura primăriei fusese îndosariată adresa nr.7832/25.06.1940, trimisă de „Judecătoria Rurală Lăpușna, județul Lăpușna”. Șeful
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atunci, colonelul Ulise Sâmboteanu, semnase adresa nr.652/22 aprilie 1940, ce avea să fie înregistrată la primăria hușeană pe data de 1 mai. În esență, colonelul secondat de profesorul Ștefan Dimitrescu (șeful secției comerciale a străjerilor) îl ruga pe edilul șef să ajute la „...opera națională de înzestrare a armatei”, prin distribuirea contra-cost în rândul populației, a „...o serie de cărți poștale ilustrate, reprezentând pe MS Regele și Marele Voevod (Mihai, fiul lui Carol al II-lea, n.n.) precum și diferite
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
septembrie 1940 - 23 ianuarie 1941). La unul din dosarele cercetate am găsit o adresă cu acest înscris terminal, adresă semnată de „Șeful Gărzii de Fier a Județului Fălciu”, D.C. Condurache. Documentul cu nr.81/1 octombrie 1940, fusese trimis noului edil șef al orașului Huși, avocatul Constantin Onu, căruia șeful legionarilor locali îi cerea următoarele: „... avem onoare a vă ruga a aduce la cunoștința funcționarilor Dvs., că acei cari donează sume pentru <<Ajutorul Legionar>>, să le depună la sediul Mișcărei Legionare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
oricui să-și demoleze munca de-o viață mai ales că, după cum vom vedea în continuare, materialele de construcție au fost distribuite sinistraților CONTRA-COST. La cererea expresă a Ministerului de Interne care voia detalii cu privire la stricăciunile suferite de localul primăriei, edilul șef Constantin Onu revenea cu adresa nr.11795/11 decembrie 1940, dispunând a se scrie următoarele: „1) Localul unde funcționau serviciile acestei primării (...) a devenit nelocuibil urmând a fi reconstruit; 2) Cancelariile s’au instalat, cu restul de mobilier ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]