12,690 matches
-
De aceea, poate, în ulterioarele ediții Xenopol, s-a renunțat la prefață. Viitorul mare istoric (fost prieten, la Junimea din Iași, cu Eminescu) enunța și observații critice asupra textului ediției Maiorescu și, mai ales, asupra poeziilor din sumar alese de editor dintre manuscrise aflate în posesia sa. Xenopol se lăuda, și el, că a publicat textele după manuscrise deținute de el, ceea ce, apoi, nu s-a verificat întocmai. Și, important, ediția se intitula, tot polemic, Poezii complecte. Dar nu se înregistrează
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
complecte. Dar nu se înregistrează, consultînd-o atent și comparativ, decît cîteva completări, nu toate semnificative, iar textul era doldora de greșeli de tipar. Și nici nu se adopta, cum voia să spună prefața, un criteriu cronologic pentru organizarea sumarului. Apoi editorul, eliminînd prefața, a abandonat-o în grija editorilor (frații Șaraga) care au desfigurat-o rău de tot. Apoi, în 1894, intervine Matei Eminovici (semna tot Eminescu) care, printr-o notă inserată în Monitorul Oficial, își aroga dreptul exclusiv de a
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
comparativ, decît cîteva completări, nu toate semnificative, iar textul era doldora de greșeli de tipar. Și nici nu se adopta, cum voia să spună prefața, un criteriu cronologic pentru organizarea sumarului. Apoi editorul, eliminînd prefața, a abandonat-o în grija editorilor (frații Șaraga) care au desfigurat-o rău de tot. Apoi, în 1894, intervine Matei Eminovici (semna tot Eminescu) care, printr-o notă inserată în Monitorul Oficial, își aroga dreptul exclusiv de a edita opera fratelui său. Ediția sa din 1895
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
treilea deceniu al veacului care s-a încheiat, apare cu o mare stăruință. Prima de acest fel e cea din 1924 a lui Gh. Bogdan-Duică. E o ediție cuprinzînd numai lirica (104 piese), ordonată cronologic (dar defectuos și absurd). Țelul editorului e să restituie textul perfect după manuscrise. De fapt, realizează performanța de a propune texte în forme vechi și nici măcar consecvent. Ediția a fost și a rămas una cel puțin bizară. În 1929 avem de înregistrat ediția G. Murnu cu
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
manuscriselor a fost lăsată pe seama lui Topârceanu iar criticul ieșean, se știe, a fost principial potrivnic postumelor, cum reiese din studiul său din 1908 Postumele lui Eminescu. Lucrînd efectiv după manuscrise, Octav Botez publică, în 1933, ediția Poesii, socotită de editor una "cu adevărat științifică". Volumul, apărut la Ed. Cultura Națională, are 550 pagini, dintre care 285 poezii iar restul note, variante și lămuriri. Sînt publicate puține postume (șase cu totul) iar ordonarea materiei e, are dreptate autorul cărții pe care
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Volumul, apărut la Ed. Cultura Națională, are 550 pagini, dintre care 285 poezii iar restul note, variante și lămuriri. Sînt publicate puține postume (șase cu totul) iar ordonarea materiei e, are dreptate autorul cărții pe care o comentez, amendabilă. Strădania editorului G. Botez e însă de a restitui limba originară a poetului, comparînd textul poeziilor din Convorbiri, din ediția Maiorescu și din manuscrise. De aici s-au produs numeroase inadvertențe, determinînd obiecțiile îndreptățite ale specialiștilor. De menționat, în această ediție, corpul
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
parte fiecare piesă din sumar. Totuși Perpessicius considera că ediția Botez propune un text aproape ilizibil iar aparatul critic e un laborator anarhic. Dar, crede dl Pericle Martinescu și are dreptate, e un moment important în editarea liricii eminesciene pentru că editorul a cercetat minuțios cele 43 caiete Eminescu de la B.A.R. (Inițial, ediția trebuia să poarte și semnătura lui Ibrăileanu, dar criticul ieșean îmbolnăvindu-se grav totul a fost înfăptuit de G. Botez). Ediția M. Dragomirescu din 1937, foarte personală
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
în acest an la Editura de Stat sumarul ediției are eliminată Doina). Și lucrurile s-au petrecut tot așa. Noroc că din 1939 apare ediția critică Perpessicius (în 1943 al doilea volum) care continuă cît îl lasă puterile ochilor pe editor (în 1952 apare al patrulea volum). De semnalat este faptul că în 1963 D-tru Murărașu publică în colecția "Scriitori Români" a E.P.L. ediția sa, în trei volume, din lirica eminesciană, ordonată (antume sau postume) pe criterii strict cronologice care corectează
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
românesc și-l asumă votîndu-l pe Vadim și pe ai lui. Tot soiul de indivizi certați cu legea, bătăuși notorii, văzuți la televiziune în repetate rînduri ca incitatori la violență, au obținut imunitate pe 26 noiembrie, printre ei și un editor al unui hebdomadar de scandal care a publicat mai demult liste cu politicienii și oamenii de cultură români de origine evreiască, lucru neîntîmplat nicăieri în Europa de astăzi și care numai în România a putut trece nesancționat. îmi vine să
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
conducerea ziarului. Și a doua conotație se referea la propensiunea sa spre distrugerea adversarilor, reali sau închipuiți, popindu-i sistematic și fără istov. În memoriile scrise în 1940-1944, își închipuie o viață curată de porumbel și constant suitoare, pe care editorul său, dl Ioan Opriș, o validează ca atare, prezentîndu-l drept un justițiar, care ar fi muncit onest și cu cuget curat. Sînt convins că dl Ioan Opriș n-a citit măcar un an din colecția Universului de vreme ce îi poate da
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
de o noră, exercitînd și asupra lui tentativă de asasinat. A consemnat, se pare, averea în devize pe care o luase cu sine. N-am citit, mărturisesc, cu interes aceste memorii contrafăcute ale lui Stelian Popescu, iar opiniile favorabile ale editorului, dl Ioan Opriș m-au îndurerat, ca orice demers critic lipsit de elementară obiectivitate. Stelian Popescu, Amintiri. Îngrijire de ediție, prefață și note de Ioan Opriș. Editura Albatros, 2000.
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
C. Rogozanu S-a scris despre Catalogul mișcărilor mele zilnice, primul volum din jurnalul lui Radu Petrescu, dar parcă nu îndeajuns. Impactul nu a fost pe măsura așteptărilor (editorilor și specialiștilor) și una dintre cauze (cel puțin) poate fi intuită: este un jurnal atipic în avalanșa de memorialistică de după '90. De ce? Răspunsul este simplu: nu conține dezvăluiri istorice extraordinare, nu aflăm fețe nevăzute ale lumii literare sau politice, nu
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
șansa unei lovituri comerciale, agentul și asociata lui, Sonia, reușesc să-l convingă pe un scriitor nepublicat, destul de sărac cu duhul și legat de valorile morale ale artei literare, să se dea drept autorul acelei cărți, apoi vînd romanul unui editor american incult și veros, interesat exclusiv de bani. Încurcăturile și scandalurile iscate de turneul în S.U.A al moralului scriitor aspirant, pe nume Peter Piper, precum și de paternitatea cărții, alături de alte incidente tragi-comice (incendii, șantaj, detectivistică literară) creează o
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
alături de alte incidente tragi-comice (incendii, șantaj, detectivistică literară) creează o atmosferă de un dinamism galopant și un umor nebun. În fragmentul de față Peter Piper, presupusul autor al romanului Păstrați-vă voi, bărbați, pentru fecioară, ajunge în New York, unde Hutchmeyer, editorul american, îl trimite pe omul său de încredere, MacMordie, să-l întîmpine pe britanic cu mare scandal, sperînd că astfel va stimula vînzarea cărții la care Piper se dă drept autor. N-a fost nici o idilă în scena cu care
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
în categoria postumelor, numai din considerentul că versurile au circulat în forma manuscrisă a revistei și nu au fost consacrate, în timpul vieții autorului, de o formă tipărită. E însă o situație foarte specială care ar fi solicitat o altă apreciere. Editorul are dreptate să considere că "textele neincluse în această ediție sunt doar exerciții școlărești, foarte modeste și mai puțin semnificative pentru evoluția ulterioară a creației lui Coșbuc" (p. 613), dar în acest fel se pierde ocazia de a epuiza o
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
din Năsăud, unde a activat Coșbuc din prima clasă (1876-1877), și la calitatea de președinte a poetului, dobândită în clasa a opta de liceu, în 1883. Cele mai multe poeme transcrise de C. Catalano datează din anii 1880-1884, după mențiunea pusă de editor în finalul textelor, dar nu sunt deconspirate meticulos și sursele. Ar fi fost necesară o notă asupra ediției, unde să se precizeze regulile de transcriere a textelor, căci Coșbuc scrisese cu ortografia etimologizantă specifică ardelenilor. Multe greșeli de corectură, transformate
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
părintelui profesor Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum Canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960 (aceasta am folosit-o și la prezenta notă); pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă P. G., atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a culturii noastre. (...) Ediția prezentă urmărește, în limitele posibilităților și ale exigențelor, să cuprindă opera lui Coșbuc, reconstituind, în esență, drumurile creației" (p. LVII). După cum se va dovedi, ediția Coșbuc, începută într-o notă de oarecare modestie, va depăși posibilitățile editorului. Ritmul ei de apariție a fost foarte lent: în 1966, volumul I cuprinde Balade și idile, inclusiv secțiunea de Cântece I-XLV, cu note și variante extinse (p. 199-385); în 1972, volumul II include Fire de tort, Ziarul unui pierde-vară
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
restituirilor s-a mutat, ca atracție, mult mai aproape de noi, spre sfârșitul perioadei interbelice și la începutul perioadei contemporane. Putem conta pe adevărate revelații în restituirile lui Mircea Popa din volumul Ochiul lui Dumnezeu? Fără îndoială că nu! Și nici editorul nu-și supralicitează descoperirile sau redescoperirile. Se raportează la evidențele bibliografice ale lui Gavril Scridon din Opere alese, volumul III, unde se estima (la p. 522) că au rămas pe dinafara ediției aproximativ o sută de poezii din diverse perioade
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
și Virgil Ierunca revărsându-se asupra-i (...) cei doi trasează linia și cei de la București o pun în practică (...) totul se petrece ca și cum un fir direct leagă conducerea Uniunii de respectivul post de radio (...). Ajungem să ne întrebăm, cine este editorul ŤRomâniei literareť? Partidul Comunist sau ŤEuropa liberăť"? Al. Andrițoiu dezvoltă și el teza conivenței dintre "Europa liberă" și "denigratorii" din țară ("La ŤEuropa liberăť sunt denigrați scriitorii ce sunt denigrați și criticați și în țară, sunt acuzați de naționalism, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
schimbă în viața plantelor, care influențează secret viața și visele oamenilor, neștiutori de proiectele din stele." Oamenii sînt, așadar, niște inocenți bănuitori. Și suspiciunile lor vin, cel mai adesea, din vise. S-ar putea chema, acest jurnal, scris în urma soțului, editorul René Coeckelberghs care, murind, a lăsat în loc iubire cît pentru toate viețile, în urma lui Lionel, socrul și "tatăl spiritual", în urma tinereții, în fond, cu angoasele și luptele ei, requiem for a dream. E căutarea frisonantă a unui vis niciodată redobîndit
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
filmului. Aici povestea nu e nouă. De ani de zile se tot vorbește și se scrie degeaba despre regizorii abonați la subvenții de stat pentru a-și face filmele, în vreme ce alții sunt ținuți pe tușă. Nu mai vorbesc de nemulțumirile editorilor și autorilor, provocate de felul în care a fost subvenționată cartea în România, pe relații clientelare obraznic binecuvîntate de fostul ministru al Culturii. Mona Muscă are o șansă de a rămîne în istoria culturii române. Dacă va avea curajul să
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
ele dinainte, pentru că erau repere sigure ale domeniului: sintetizînd direcții și idei fundamentale de cercetare (ca și cartea ei de sintaxă a oralității, Subordonarea în frază în româna vorbită, 1980), au fost adesea citate și comentate. Reunirea lor în volum (editorii anunță cel puțin un al doilea) e o idee excelentă, pe de o parte pentru că le face mai ușor accesibile, pe de alta pentru că oferă o imagine clară a coerenței și valorii unei gîndiri lingvistice autentice și de mare originalitate
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
Gabriela Ursachi Reputat lingvist și întîiul mare editor român modern, Alexandru Rosetti (20 oct. 1895 - 27 febr. 1990) face o convingătoare figură de Mecena în interbelic, dar și după, fiind tipul de "profesor maternal", un fel de "Cloșca cu puii de aur" - după cum îl percep afectiv mai toți
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
atît monumentalelor ediții Eminescu și Caragiale, cît și altor scrieri de valoare din afara spațiului literar: Istoria românilor de Constantin C. Giurescu sau Biblia tradusă de Gala Galaction. Pentru atîția alții, printre care T. Arghezi, Camil Petrescu ori Mihail Sebastian, sinonimia "editor - prieten" definește firescul. O poveste aparte o are editarea Istoriei literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu, în condițiile înăspririi regimului antonescian. Travaliul celor doi, autor și editor, răzbate și din epistolarul lor, prelungit, de altfel
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]