60,631 matches
-
la asigurarea și evaluarea calității în învățământul superior; c să respecte politicile de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie profesională aprobat de senatul universitar (Încă o dată remarcăm utilizarea expresiei pleonastice „deontologie profesională”; d să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituțional; e să asigure transparența tuturor deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare; f să respecte libertatea academică a personalului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
evaluarea calității în învățământul superior; c să respecte politicile de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie profesională aprobat de senatul universitar (Încă o dată remarcăm utilizarea expresiei pleonastice „deontologie profesională”; d să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituțional; e să asigure transparența tuturor deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare; f să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
alin. (4 lit. a, programe de licență și master în universitățile prevăzute la alin. (4 lit. b și programe de doctorat, master și licență în universitățile prevăzute la alin. (4 lit. c. Art. 194 (1 Pentru promovarea calității și creșterea eficienței sistemului de învățământ superior, pentru creșterea vizibilității internaționale și pentru concentrarea resurselor, universitățile de stat și particulare pot: a să se constituie în consorții universitare, potrivit legii; b să fuzioneze într-o singură instituție de învățământ superior cu personalitate juridică
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
propunerea rectorului, sancționarea personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii și a legislației în vigoare; n îndeplinește alte atribuții, conform Cartei universitare. (3 Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice. (4 Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii succesive de maximum două ori. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin Carta
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
propune metodologia de finanțare a universităților și stabilește costul mediu per student echivalent pe cicluri și domenii de studii; b verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă, realizarea proiectelor de dezvoltare instituțională și eficiența gestionării fondurilor publice de către universități și face propuneri pentru finanțarea complementară a universităților pe bază de proiecte instituționale; c prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului un raport privind starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
atribuții elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică și coordonarea sistemului de biblioteci din învățământul superior. (Pentru considerente deja exprimate, se impune completarea textului, după cum urmează: „... Universitare, denumit în continuare, în cuprinsul prezentei legi, CNBU, are...” Art. 220 (1 Pentru monitorizarea eficienței manageriale, a echității și a relevanței învățământului superior pentru piața muncii, se stabilește, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior, corelat cu sistemele de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
combina și utiliza adecvat cunoștințe, abilități și alte achiziții constând în valori și atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiții de eficacitate și eficiență. 15. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
un semn de plictiseală ori ramolisment. Bine că n-am sforăit, Își spuse ea, când decise că nu avea motive de Îngrijorare. Domnul Húsvágó vorbea cu pasiunea persuasivă a unui veritabil negustor de antene parabolice, de a căror existență și eficiență ea avea de multă vreme cunoștință. Comerțul cu ele Înflorise În zona Aradului și a Timișoarei Încă Înainte de Revoluție. Dacă nu ar fi fost atât de scumpe, și-ar fi cumpărat, poate, și ea, una. Acum Însă e cam târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
A acționat pentru realizarea bunelor oficii ale Prea-Fericitului Diodoros, Patriarhul Ierusalimului, pe lângă Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, în vederea canonizării domnitorilor români Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu. Întâlnirea ambasadorului Radu Homescu cu Patriarhul Bartolomeu I, la Ierusalim, avea să confirme eficiența acestor demersuri. Organizarea vizitei oficiale în Israel a domnului Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților (5-10 martie 1994), precum și a vizitelor miniștrilor deținători ai portofoliilor agriculturii (septembrie 1991 și mai 1993), transporturilor (ianuarie 1994 și mai 1995), educației (martie 1992 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și electrocasnice, rulmenți, mașini-unelte și altele. În acea perioadă, au fost realizate linii de asamblare a tractoarelor românești în Ghana și Zimbabwe, precum și o linie de asamblare a televizoarelor românești în Zimbabwe. A pus în practică și a folosit cu eficiență acordurile, protocoalele comerciale și înțelegerile financiar-bancare ale României cu alte state, atât pentru promovarea exporturilor de mărfuri românești, cât și pentru realizarea importurilor de materii prime și produse necesare economiei românești. Astfel, din Ghana s-au importat bușteni exotici pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
4.1. Definire, rol și organizare .................................................. .................................................. .................... 317 4.2. Relația comitetului de audit cu ceilalți „actori” din organizație .................................................. .............. 318 4.3. Carta comitetului de audit .................................................. .................................................. ................... 322 4.4. Asigurarea supravegherii organizațiilor prin intermediul comitetelor de audit ......................................... 326 4.4.1. Îmbunătățirea eficienței comitetelor de audit .................................................. ............................... 326 4.4.2. Roluri și responsabilități în cadrul organizației .................................................. ............................ 329 4.4.3. Supravegherea procesului de raportare financiară .................................................. ..................... 337 4.4.4. Supravegherea funcției de audit .................................................. .................................................. 340 4.4.5. Procesul de comunicare a comitetului de audit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
importanța acesteia pentru organizație. Practica confirmă necesitatea intensificării eforturilor de acceptare a guvernanței corporative, deoarece s-a observat că organizațiile care se dedică implementării principiilor acesteia au reușit chiar să ajungă să maximizeze profiturile. O bună guvernanță corporativă asigură îmbunătățirea eficienței economice și stabilirea unui climat de investiții interactiv. Printre cele mai importante beneficii ale implementării unor standarde înalte de administrare a companiilor se numără: utilizarea eficientă a resurselor, scăderea costului capitalului, creșterea încrederii investitorilor datorită diminuării sensibile a atitudinii discreționare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
acționarilor companiei. În celelalte sectoare de activitate, managementul de conducere s-ar putea să nu fie organizat într un consiliu, dar va fi responsabil pentru acțiunile sale în fața unui consiliu de administrație de la un nivel ierarhic superior. Însă, pentru asigurarea eficienței în îndeplinirea sarcinilor vor trebui constituite comitetecheie cum ar fi: comitetul de audit, comitetul de numire, comitetul de remunerație, în subordinea consiliului de administrație. În teoria agentului/agenției, managerii în activitatea de conducere acționează ca agenți ai consiliului de administrație
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Adrian Cadbury, președintele companiei Cadbury, care s-a aflat la baza Codului Bursei londoneze. 21 www.ccir.ro. Capitolul 1. Guvernanța 33 Codul Cadbury stabilea pentru prima oară regulile de bază ale administrării unei companii pentru a se obține creșterea eficienței, concomitent cu un comportament nediscriminatoriu față de acționari. În timp, aproape toate companiile transnaționale și-au definit propriile coduri de bune practici, devenind din ce în ce mai transparente față de acționari, în mare parte datorită creșterii activismului acestora, dar și pentru că, fiind listate la bursă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fără sancțiuni, singura sancțiune fiind dezaprobarea și posibilitatea retragerii investitorilor și acționarilor. Raportul Cadbury din 1992, unul dintre cele mai cunoscute și acceptate documente pe plan internațional, descrie guvernanța corporativă astfel: „Economia unei țări depinde de modul de conducere și eficiența companiilor sale. Astfel, eficacitatea cu care consiliile lor de administrație își îndeplinesc responsabilitățile determină poziția competitivă a Marii Britanii. Aceste consilii trebuie să fie libere să-și conducă, în mod pozitiv, companiile, dar să-și exercite această libertate într-un cadru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu elementele presante pentru democrațiile care iau naștere și în care conceptul de companii înregistrate poate fi slab dezvoltat. Principiile globale 38 ale guvernanței corporative elaborate de OECD sunt următoarele: P1. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să promoveze transparența și eficiența piețelor, concordanța cu regulile și legile, precum și cu segregarea responsabilităților între diferitele conduceri, reglementări și autorități. P2. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să protejeze și să faciliteze exercițiul drepturilor acționarilor. P3. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să asigure tratamentul echitabil
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
transparența financiară și diseminarea informațiilor, care reunește: a. calitatea și conținutul informațiilor considerate publice; b. programarea și accesul la diseminarea informațiilor; c. independența și poziția auditorilor companiei. D. structura și procesul de conducere, în legătură cu care sunt analizate: a. structura și eficiența conducerii; b. rolul și componența conducerii; c. rolul și gradul de independență a directorilor executivi; d. retribuția administratorilor și a conducerii, metodele de evaluare și succesiune. 48 Standard and Poor’s, Corporate Governance Scores - Criteria, Methodology and Definitions. Guvernanța corporativă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
-te sau explică” în favoarea adoptării unui set de reguli uniforme de guvernanță corporativă impus de SUA. În același timp, IIA din Marea Britanie și Irlanda propune raportarea obligatorie asupra sistemului de control intern, iar consiliilor de directori li se cere evaluarea eficienței controlului intern din cadrul organizației. De asemenea, IIA din Marea Britanie și Irlanda consideră necesar ca toate companiile de stat să și organizeze și să-și mențină un compartiment de 55 Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda, Guvernanța corporativă și managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la riscurile și provocările ce apar ca urmare a schimbărilor rapide din domeniul de reglementare, financiar, al pieței, care pun presiune pe organizație. În practică, guvernanța corporativă eficace este influențată de toate elementele prezentate anterior, dar care singure nu asigură eficiența și cărora li se mai adaugă cultura organizațională diversificată de la o entitate la alta. În același timp, modelul guvernanței corporative eficace își propune găsirea unui echilibru în cadrul organizației între toate aceste elemente, atât de eterogene, prin realizarea unor verificări și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de performanță. O funcție de audit intern oferă o evaluare managementului, din perspectivă critică, dar obiectivă, pentru asigurarea atingerii țintelor fixate. Auditul intern încearcă să înțeleagă modul de derulare a activităților organizației, să identifice riscurile și să valideze controalele interne și eficiența acestora pentru diminuarea riscurilor. Prin analizele și evaluările lor, auditorii interni confirmă aderența la politicile și standardele impuse organizației și reprezintă „ochii și urechile” managementului executiv, comitetului de audit și ale Consiliului de administrație. În același timp, auditul intern trebuie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
structurile organizatorice, metodele și procedurile; - obiectivele generale stabilite pentru controlul intern 8 se referă la: realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor instituțiilor publice, stabilite în concordanță cu propria lor misiune, în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență; protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor din cauza erorii, risipei, abuzului sau fraudei; respectarea legii, a reglementărilor și deciziilor conducerii; dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și difuzare a datelor și informațiilor financiare și de conducere, precum și a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
activitatea funcțional-independentă și obiectivă, care dă asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfecționând activitățile entității publice; ajută (asistă) entitatea publică să-și îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, ce evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare (guvernanței corporative) . La baza definirii conceptului de control intern au stat mai multe concepte ale unor organisme de profil recunoscute internațional, pe care le
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că obiectivele managementului sunt îndeplinite; controlul intern 14 este un proces implementat de managementul organizației, care intenționează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor grupate în următoarele categorii: eficacitatea și eficiența funcționării; fiabilitatea informațiilor financiare; respectarea legilor și a regulamentelor; 11 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
2. Controlul intern 111 111 controlul intern 15 este ansamblul elementelor unei organizații (inclusiv resursele, sistemele, procesele, cultura, structura și sarcinile) care, în mod colectiv, îi ajută pe oameni să realizeze obiectivele organizației, grupate în trei mari categorii: eficacitatea și eficiența funcționării; fiabilitatea informației interne și externe; respectarea legilor, regulamentelor și politicilor interne. Cadrul normativ pentru reorganizarea controlului intern propus de legislația românească se referă la Codul controlului intern, care cuprinde standardele de management și control intern la entitățile publice 16
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
absolută. O asigurare rezonabilă este mai mult decât minimum și se raportează întotdeauna la obiectivele entității. Conducerea și Consiliul de administrație al entității așteaptă de la controlul intern asigurări rezonabile bazate pe evaluarea riscurilor, prin concentrarea pe principii ale performanței (economicitate, eficiență și eficacitate). Constatările controlului intern trebuie sa contribuie la îmbunătățirea activităților, dar aceasta să nu se materializeze numai prin recomandarea adăugării de noi activități de control, chiar dacă există riscuri, deoarece acestea presupun costuri suplimentare. Astfel, trebuie să apreciem dacă costul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]