2,955 matches
-
rîndul său, J.J. Rousseau spunea că cea mai nobilă atitudine a omului ar fi aceea de a se consacra umanității: „Oameni, fiți umani, este prima noastră datorie”. * „Dragostea e făuritoare de bănuieli.” (Silvio Pellico) Pentru că, prin natura ei, dragostea este egoistă: nu dorește să-și Împartă fericirea cu nimeni altcineva!... * „Pasiunea nu este pasiune adevărată fără sentimentul vinovăției.” (G.B. Shaw) Pentru că specific „pasiunii” este să dea frîu liber speranțelor. De aceea, B. Pascal a spus: „CÎnd pasiunea ne incită să facem
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Dostoievski) Și mai explicit este Epictet: „Să nu se creadă iubit nimeni, din cei ce n-au iubit pe nimeni”. Dragostea ne unește În suferință. * „Durerea unui singur om face cît durerea lumii.” (A. de S.-Exupéry) SÎnt și „dureri” egoiste, Însă scriitorul francez se gîndea, firește la acea durere devenită atitudine, cînd cel În cauză este capabil să se ridice - cum frumos spune W. Shakespeare - „de la suferința sa la suferința tuturor”. * „În lupta eternă dintre sentiment și rațiune, sentimentul n-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de compromitere a „virtuții”. Tudor Vianu ne prezintă cîteva, dintre cele mai frecvente: „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos”. * „Orice viciu are Întotdeauna scuza sa.” (P. Syrus) „Viciul” Încearcă să-și justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Lucian Blaga). * „Nu am aflat adevărul decît prin trădători.” (Napoleon Bonaparte) Pentru că În lumea umană sînt, de regulă, două categorii de adevăruri: unul general, impersonal, și altul individual, subiectiv - mult mai puternic decît primul - legat de interese și scopuri personale egoiste. * „Dreptatea și vina nu se pot despărți niciodată atît de exact Încît fiecare parte să aibă numai din una sau din alta.” (Al. Manzoni) Nu se pot despărți, deoarece orice lucru se definește, se știe, unul prin celălalt. Mai mult
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a meritului; și despre mulți n-am fi aflat niciodată nimic, dacă adversarilor lor eminenți nu le-ar fi păsat de ei”. * „Dacă vasul nu e curat, tot ce torni În el se oțetește.” (Horațiu) Un caracter duplicitar, o gîndire egoistă sau infatuată vor răstălmăci Întotdeauna adevărul faptelor petrecute. * „Poartă-te cu omul acela care-i mai prejos decît tine așa cum ai vrea să se poarte cu tine acela care-i mai presus.” (L.A. Seneca) DÎnd fiecăruia ce i se cuvine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
s-au lăsat Înșelați de alții! * „CÎnd ochiul este curat, Întregul trup este curat.” (Reflecțiune creștină) Desigur, este vorba de ochiul sufletesc: cînd acesta exprimă prezența unei conștiințe curate, spiritualizate, atunci „trupul” iese de sub robia preocupărilor și a orgoliilor strict egoiste, sau materialiste. * „Nu-i de-ajuns să te Învinuești pentru a-ți șterge vina.” (A. Camus) Din păcate, unii se limitează la acest lucru, fără să mai simtă nevoia de a trece și la realizarea unor acte reparatorii! * „Conștiința valorează
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la viața Înconjurătoare.” (Lucian Blaga) Psihopatul este, de fapt, un „caracteropat”, deoarece lumea valorilor lui este cu totul alta, decît cea a comunității În care trăiește, de unde și structurarea atitudinilor sale față de semeni și față de existență Într-un sens strict egoist/individualist. Dacă astăzi conduita psihopatică este atît de răspîndită În lumea umană, această situație se datorează faptului că acum concurența acerbă suprasolicită tendințele egoiste din om. * „O celulă autonomă Într-un organism este un Început de cancer.” (Lucian Blaga) La
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care trăiește, de unde și structurarea atitudinilor sale față de semeni și față de existență Într-un sens strict egoist/individualist. Dacă astăzi conduita psihopatică este atît de răspîndită În lumea umană, această situație se datorează faptului că acum concurența acerbă suprasolicită tendințele egoiste din om. * „O celulă autonomă Într-un organism este un Început de cancer.” (Lucian Blaga) La fel se Întîmplă și În „organismul social”: dacă o instituție a statului (ex: justiția) devine coruptă În funcționalitatea ei, atunci Întregul angrenaj social se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a vindecat În mod neașteptat” (Cf. Jurnalul Național, ediție de colecție: Maria Tănase, 2 iulie, 2007). Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic „Fiecăruia Îi place să găsească la altul propriul său caracter.” (Pliniu cel Bătrîn) Filonul egoist al firii noastre reiese și din următoarea observație a lui La Rochefoucauld: „Noi nu găsim oameni cu bun-simț decît pe aceia care sînt de părerea noastră”. * „A citi Înseamnă a gîndi cu un cap străin În locul celui propriu.” (A. Schopenhauer
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este și Palacio Valdes: „Viața nu ne-a fost dată pentru a fi fericiți, ci pentru a merita să fim”. Însă din ce moment am putea spune că merităm să fim fericiți? Credem că nu În condițiile trăirii unei fericiri egoiste, ci, dimpotrivă, cînd ai conștiința că ai putut deveni un participant la o operă de umanizare și Înălțare. * „E firesc să-și atribuie prea mult cine nu se compară cu nimeni.” (Quintilian)Însă chiar și În condițiile realizării unor comparații
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai bogate. Fără acest frumos sentiment omenesc, inima nu are viață; atunci Îi lipsește aerul, suferă și piere.” (H. de Balzac) În mod paradoxal, puterea noastră descrește În singurătate și, dimpotrivă, sporește prin Împărtășire: te umanizezi nu printr-o căință egoistă, ci printr-una Împărtășită cu alții. Altfel spus, cea mai frumoasă expresie a „umanității” este nevoia omului de „om”: „Bucuria omului e omul. Între ei se Înfiripă prietenia, care umple cel mai Întins deșert al sufletului nostru. A iubi și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și Începi să te Împlinești.” (A. de S:-Exupéry) Desigur, te Îmbogățești În plan sufletesc atunci cînd dăruiești, pentru că astfel Îți dezvolți tot mai mult disponibilitatea de a ajuta. * „Nu există decît un mod de a fi ceva mai puțin egoist decît ceilalți: acela de a-ți mărturisi egoismul.” (J. Renard) La fel și În atitudinea noastră față de „rău”: rușinîndu-ne de nedreptatea de moment pe care am comis-o față de cineva, ne micșorăm disponibilitatea de a o repeta În viitor. * „Mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o vezi așa cum este ea În realitate”. * „Omul nu este o insulă de sine stătătoare. Fiecare e o fărîmă din continentul uman.” (J. Donne) La ideea de umanitate (sau de umanism) nu se ridică decît cel care-și Învinge tentația egoistă de a fi doar el fericit: „Depindem atît de mult unii de ceilalți, Încît nimic nu-i aparține pe deplin fiecăruia din noi, orice bucurie ne este comună, ca și orice durere” (J. Green); „Omul se naște pentru a fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a desemna dorința de a obține bani și alte foloase materiale, și mai puțin cu referire la valori sufletești, spirituale etc.); conotații structurale: interesul este considerat ca fiind determinat de poziția noastră obiectivă în societate, într‑o relație etc.; conotații egoiste: interesul este deseori folosit ca sinonim al interesului propriu, adesea în opoziție cu interesul celorlalți. În ceea ce privește utilizarea termenului de interes, acesta are particularitatea de a apărea frecvent atunci când discutăm interesele celorlalți, pe care le ghicim în funcție de informațiile pe care le
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atunci când sunt disponibile informații despre poziția sa în structura socială. Interesul nu descrie preferințele și nevoile particulare ale unei persoane concrete, ci ceea ce observatorii pot deduce cu privire la acestea, date fiind informațiile disponibile. Conceptul are în special o conotație economică și egoistă, deoarece aceste orientări au un grad mare de generalitate și sunt, prin urmare, mai ușor predictibile. Analog, putem defini i.p ca mulțimea deciziilor care ce ar putea fi considerate, rezonabil vorbind, ca fiind în interesul unei colectivități, luând în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
categorii sociale decât grupurile-țintă. Diferențele de interese între inițiator și agent sunt deseori considerate inevitabile, conform ipotezei homo oeconomicus a actorilor sociali care caută să își maximizeze propriile beneficii. Totuși, „conflictele inițiator‑agent vor apărea chiar și în absența comportamentului egoist, datorită informațiilor asimetrice sau a interpretărilor diferite în legătură cu cursul cel mai potrivit al acțiunii” (Munro, 1999, p. 5). Succesul acțiunilor întreprinse de inițiator nu depinde doar de competența sa, ci și de factori externi incontrolabili. De exemplu, un avocat nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de sistem în țările foste comuniste ca „tranziții” la democrație și economia de piață. Teoriile liberale, științele economice neoclasice și studiile neoliberale despre democrație au în comun o concepție asupra actorilor sociali ca agenți autonomi, raționali și motivați de interese egoiste (Pop, 2002). Efectul la nivelul societății al acțiunilor acestor actori, despre care se presupune că operează în condiții de competiție și acces neîngrădit la informația utilă, ar fi piețele eficiente, iar în câmp politic un regim democratic. Argumentând că actorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și istoriei lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici, în speță realiștii), natura umană a rămas aceeași dintotdeauna - fundamental slabă, egoistă, conflictuală, failibilă, dominată de dorința de putere, iar posibilitatea ameliorării ei este o utopie, istoria nefiind decât o demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic precum cel internațional, lipsit de autoritate, ierarhie și ordine, natura umană se manifestă liber
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale domeniului relațiilor internaționale, ce structurează înțelegerea evenimentelor, conceperea și desfășurarea politicii externe, configurarea conflictelor internaționale o mare parte a secolului XX. În mod fundamental, acesta are la bază o serie de considerații filosofice asupra naturii umane: omul este rău, egoist și supus unei înclinații naturale către căutarea puterii, a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. Urmează, pe cale de consecință, că și societățile și instituțiile create
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de la început, de două mari direcții de gândire filosofică, deja dezvoltate de gânditori clasici precum Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Jean-Jacques Rousseau sau Macchiavelli. Aceste două mari tradiții filosofice dominante sunt: realismul și liberalismul. Realismul susține că omul este rău, și egoist. Natura însăși sau condițiile în care trăiește omul îl fac pe acesta rău. Natura sa este inevitabil și fundamental înclinată spre căutarea puterii în raport cu ceilalți, a dominației sale asupra celorlalți. O astfel de viziune conduce către un război al tuturor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care, într-un mediu internațional anarhic, conduc la tensiuni în relațiile internaționale și, în cele din urmă, la conflict armat. Războiul este inevitabil deoarece nu există nici un alt mijloc viabil de a rezolva interesele conflictuale ale statelor - actori raționali și egoiști - într-un sistem internațional anarhic. Iar asta face din idealismul wilsonian o cale neviabilă de construcție a politicii externe și a celei internaționale în general, întrucât pacea nu poate fi instaurată prin concepte morale și legislative care sunt aplicabile și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și statal rezultat în urma distrugerilor războiului. Ca atare, în această configurație este foarte ușor să afirmi o armonie naturală de interese, deși războiul care abia se încheiase o dezmințea în mod fundamental. Statele Unite infirmau în anii ’20-’30 interesul național egoist ca bază a politicii lor externe și susțineau un interes în sens umanitar și altruist, pentru întreaga lume, pentru democrație și libertate, afirmând cooperarea între națiunile „iubitoare de pace”. Însă acest obiectiv este fundamental benefic politicii externe americane - deși extindea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
posibil în condiții concrete de timp și spațiu. Viziunea lui Morgenthau asupra realismului politic este mult mai complexă decât cea a lui Carr, complexitatea sa fiind dată de cele trei niveluri ale construcției filosofice: Nivelul individual - natura umană este viciată, egoistă prin naștere, îndreptată către lupta pentru putere, caracterizată de o dorință nesățioasă de dominație (acel animus dominandi) și neschimbătoare. Acesta este omul „politic”. Însă el nu constituie decât o parte a omului „real”, care, în realitate este un composit de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
construcția teoretică a lui Morgenthau, deoarece mediul internațional este format strict din relațiile între statele-națiune în anumite condiții. Astfel că statul are o serie de interese pe care și le definește în termeni de putere, într-un mod rațional și egoist, și pe care le urmărește în vederea maximizării puterii și securității proprii. Aceste interese pot fi uneori conflictuale, ceea ce poate determina declanșarea de conflicte armate. Spre exemplu, în 1916, SUA declara război Germaniei pe baza faptului că politica sa era una
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teza realistă potrivit căreia prezența hegemonului este esențială pentru asigurarea conformării participanților. Keohane nu este la fel de optimist în ceea ce privește formarea regimurilor: aici, prezența unui hegemon care să impună termenii cooperării facilitează mult instituționalizarea acesteia sub forma unui regim. Actorii raționali și egoiști pot ajunge la concluzia că instituirea unui regim într-o arie tematică dată este profitabilă, însă în practică există dificultăți considerabile. Din acest motiv, în loc să încerce crearea unor regimuri noi, este rațional ca statele să caute modificarea și adaptarea celor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]