3,968 matches
-
și, de o natură mult mai puțin sensuală decât porumbița lui, pe care acum era convins c-o iubește, el trecu prin strada întunecoasă cu pasul lui ușor, asemenea pasului unui cal de rasă, la care se cunoaște, ca să zic, elastica greutate, el auzi în urmă-i un pas sever... regulat, ca [al] unui soldat, și recunoscu că-i a lui Castelmare... Luna [se] apleca pe râu... se-ntunecase mai tare pe stradă... el simți că Castelmare își grăbește pasul. El
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de amantul ei și-i părea că-i Eva-n paradis, singură cu durerea ei dulce în noaptea înstelată... Ea veni lângă lac și văzu cărarea de prund pe sub apă... Ea -ncepu să treacă și apa zugrăvea săltând încet volburi elastice împrejurul gleznelor ei de argint... Ea se uita l-acea dumbravă încîntată... o dorință de fericire îi cuprinse sânul ei... era atât de-nsetată de amor... ca * copilul cel tânăr și fresc *... buzele {EminescuOpVII 152} ei erau uscate de dorința
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de strada strâmtă, aerul nopții îl trezise și, de-o natură mult mai puțin senzuală decât ea, el rămăsese numai cu convingerea cumcă o iubește, El trecu prin strada întunecoasă cu pasul lui ușor, la care se cunoștea, ca să zic, elastica greutate, precum se simte la pasul unui cal de rasă; când auzi în urmă-i un pas sever, regulat ca al unui soldat, și recunoscu că-i a lui Castelmare. El se opri și se-ntoarse spre partea dinspre care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
al nopții îl trezise și, de o natură mult mai puțin sensuală decât porumbița lui [ea], el rămăsese numai cu convingerea teoretică cumcă o iubește. El trecu prin strada întunecoasă, cu pasul lui ușor, la care se cunoștea, ca să zic, elastica greutate precum se simte la pasul unui cal de rasă; când auzi în urmă-i un pas sever, regulat ca al unui soldat, și recunoscu că-i al lui Castelmare. El se opri și se-ntoarse spre partea dinspre care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
anume făcută ca să vadă adevărul? - De ce? Pentru că tocmai această făptură normală nu este una ș-aceeași totdeuna vor fi mici deosebiri; unde însă deosebirile sunt mari, avem altă lume. Dar să urmez. Nu știu dacă cineva s-a visat vrodată elastic... că poate crește, se poate îmfla, se poate contrage... Dacă pe-un asemenea om nu l-ar trezi nimene din somn, el ar trăi o viață întreagă c-o lume reală și pipăită, căci în somn se pipăie așa de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu oamenii ei costumați, cu lumina de lampe, cu pânzările zugrăvite, cu tot, în capul lui... Un teatru întreg la care sufletul lui, ghemuit într-un colț al salei, e singurul spectator. Nu știu dacă cineva s-a visat vodată elastic... că poate crește, se poate îmfla, se poate contrage... Dacă pe un asemenea om nu l-ar trezi nimeni din somn, el ar trăi o viață întreagă c-o lume reală și pipăită, căci în somn se pipăie așa de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
familiilor», guvernul maghiar este de acord să aprobe vize În acest scop”. Comentând cele spuse de colegul său maghiar, diplomatul român ajunge la concluzia că „se pare că ei șungurii - L.Rț au cazuri mult mai puține și sunt mai elastici În această chestiune”6. O convorbire similară avea să poarte diplomatul român și cu șeful legației xe "Poloniei"Poloniei la xe "Tel Aviv"Tel Aviv. Deși nu recunoaște că xe "Polonia"Polonia a dat „liber” emigrării evreilor, cifrele de aliya pe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
umane sunt limitate în capacitate. Intensitatea satisfacției unui bun scade pe măsură ce crește cantitatea consumată din bunul respectiv. Desigur, pentru nevoile fiziologice limita sațietății este mai rigidă, spre deosebire de nevoile de ordin superior pentru care limita superioară a satisfacerii lor este mai elastică. De exemplu, pentru un om însetat, un pahar cu apă poate nu este suficient (intensitatea nevoii totuși scade în urma consumului), un litru este, fără îndoială, de ajuns, iar zece litri sunt chiar inutili. Nu același lucru se întâmplă cu nevoia
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
umane sunt limitate în capacitate. Intensitatea satisfacției unui bun scade pe măsură ce crește cantitatea consumată din bunul respectiv. Desigur, pentru nevoile fiziologice limita sațietății este mai rigidă, spre deosebire de nevoile de ordin superior pentru care limita superioară a satisfacerii lor este mai elastică. De exemplu, pentru un om însetat, un pahar cu apă poate nu este suficient (intensitatea nevoii totuși scade în urma consumului), un litru este, fără îndoială, de ajuns, iar zece litri sunt chiar inutili. Nu același lucru se întâmplă cu nevoia
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
pe individ, obligându-l de multe ori să devină irațional, să opereze cu un comportament (catalogat de noi ca fiind corect) impus, străin, pe care nu-l poate înțelege și chiar accepta. Opinam că ar fi mai eficientă abordarea mai elastică a problemei „greșelii” fără a continua să o mai considerăm o „pacoste” , o nenorocire, ba din contra, „un cadou” care trebuie primit cu înțelepciune pentru al dărui, la rândul nostru, în forma reală, corectă și educativă tânărului. Nu trebuie să
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
evenimente disparate. Este reabilitat, cu alte cuvinte, în virtutea valorii sale cognitive, publice și comunitare, în contrast cu scepticismul și solipsismul postulate de teoria structuralistă (...) Cu toate acestea, eclectismul lui Frye, ca și ecumenismul lui Ricoeur, conduc la sinteze - adeseori slabe, oricum foarte elastice - între poetică și etică, mai ales atunci când identifică, fără ezitare, recunoașterea internă cu cea externă 89. Oricum ar fi, meritul cel mai însemnat al tezei enunțate de Frye în Anatomia criticii constă în faptul că, deși pornește de la distincția între
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
uriaș camion TIR staționează cu capota lăsată în jos și șoferul meșterește ceva la firele portocalii care ies din motorul negru. Șoseaua e galben strălucitoare. Totul mă emoționează, pentru că totul există cu aceeași intensitate. Iar dacă văd niște biluțe cu elastic, de prins părul, pierdute de vreo școlăriță pe trotuar, și ele mi se par poetice, esențiale, de neînlocuit pentru înțelegerea uriașei lumi. Ba chiar mi se pare că descrierea lor este mai umană decât proiectarea pe retină (care e pagina
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
celălalt partener; În schimb, răspunsul pro-social atrage după sine reciprocarea, instituind astfel o relație de durată Între parteneri care și-au dovedit credibilitatea. Din punct de vedere legal, părțile Își mențin autonomia, dar contractul este mediat prin mecanisme de contractare elastice. Analiza pe care am Întreprins-o În sectorul confecțiilor (vezi cap. VIII) a evidențiat existența unor astfel de relații bazate pe „contracte cadru” Între firmele contractante În sistem lohn și partenerii lor de afaceri. În acest caz, o firmă producătoare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contractează capacitatea de producție a altei firme, la un anumit nivel, pe o perioadă de timp În general Îndelungată. De multe ori, relația include parteneri internaționali, În care firma producătoare era europeană sau americană, iar cea contractoare românească. Relația este elastică, cadrul este ajustabil și prevede mecanisme de adaptare, de tranfer de informații și resurse Între cele două firme care aproximează foarte bine modelul implicării În rețele propus de Uzzi (1996, 1997); gradul de integrare este ridicat În multe cazuri, Însă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care au stabilit deja un registru comun de desfășurare a relațiilor de cooperare. Ele vizează În primul rând menținerea cooperării, Între anumite limite acceptabile, mai degrabă decât impunerea contractuală strictă. Cu toate acestea, spune Williamson, contractul neoclasic nu este perfect elastic. Pe măsură ce exonerarea este garantată În mod rutinier, aceasta poate induce stimulente negative de limitare a performanței (contractorul se va obișnui ca, În condițiile unui contract „elastic” și a unor exonerări repetate de la litera contractului, performanța sa mai slabă să nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
decât impunerea contractuală strictă. Cu toate acestea, spune Williamson, contractul neoclasic nu este perfect elastic. Pe măsură ce exonerarea este garantată În mod rutinier, aceasta poate induce stimulente negative de limitare a performanței (contractorul se va obișnui ca, În condițiile unui contract „elastic” și a unor exonerări repetate de la litera contractului, performanța sa mai slabă să nu conducă necesar partenerul către opțiunea „abandonului”). Astfel, reducerea oportunismului prin implicarea schimburilor În relații de durată induce reducerea stimulentelor pentru performanță. Costul de oportunitate față de cea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai ridicate devenind ineficientă (nivelul de cooperare scade, echilibrul dintre contractori se rupe, unul va tinde să exploateze relația de Încredere, iar celălalt va tinde astfel să iasă din relație). În astfel de cazuri se caută mecanisme Încă și mai elastice și mai adaptative și care, printr-un control sporit, să prevină Încurajarea contractorilor pentru performanță suboptimală. În cercetarea sa asupra industriei confecțiilor din New York, B. Uzzi (1997) arată că implicarea schimburilor În relații de durată Într-o rețea structurată de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să producă astfel „rupturi” de Încredere: partenerii care au investit mai mult În relații reciproce vor avea de suferit mai mult de pe urma non-reciprocării celorlalți. Organizarea internă sau ierarhia este, În concepția lui Williamson, o formă de organizare Încă și mai elastică și mai adaptativă decât forma de organizare hibridă, În cazul perturbărilor accentuate ce rezultă din situația de dependență a partenerilor. Această formă de organizare Înlocuiește Codul comercial neoclasic cu cel de muncă. Relațiile de muncă se bazează pe autoritate, pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
al jucătorilor dintr-un cazino care, deși nu sunt „interni” organizației respective, consimt, ca regulă a jocului și condiție de participare, că, În orice dispută, decizia managerului este finală și nu poate fi contestată. O astfel de regulă este foarte „elastică”, Învestind, prin contract, managerul cu autoritate supremă În interiorul organizației și este specifică unui mediu tranzacțional În care potențialul de conflict este ridicat, dar În care interesul participanților este să continue relația de cooperare cu costuri tranzacționale cât mai mici. Corporațiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mi i-ai dat... — Eu ? De ce să-ți fi dat banii mei ? — Ca să-i număr... — Și i-ai numărat ? — I-am numărat. Sunt cinșpe lei... Dacă i-ai numărat, dă-mi-i înapoi... Jenică îi adună cu palma, apoi legă elasticul la gura pungii. — I-ai pus pe toți ? întrebă bătrânul, zgâindu-se cu fața lui strâmbă. Nu ți-a scăpat vreo firfirică ? — N-ai fi văzut ? Bătrânul înghiți în sec, punându-și punga înapoi. — Bine că m-am dumirit la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
jumătate. Părul se sufoca sub culoarea roșie, evident, nu a lui. Gâtul era scurt, de parcă ar fi vrut să se ascundă, cu albeața lui cu tot, dar nu avea unde, căci umerii erau dezgoliți. Bluza, dintr-un material lucios și elastic, cobora de la jumătatea umerilor, strângând sânii și împingându-i să stea bombați. În strădania ei, bluza nu reușea să-i acopere șoldurile și pântecul, care se buclau peste fusta neagră, prea strânsă pe coapse și terminată, la jumătatea pulpelor, într-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
șterge deosebirea dintre așteptările partenerului și cerințele noastre sau dintre așteptările noastre și cerințele partenerului; • să fim flexibili; • să nu ne abatem de la scop, ci de la mijloace. Să menținem intenția sau dorința noastră cu bătaie lungă, în schimb să fim elastici în privința modalității de a ne atinge scopurile 19. Etapele negocierii sunt: pregătirea negocierii, desfășurarea negocierii, încheierea negocierii. Pregătirea negocierii. Este momentul în care ne asigurăm că celălalt are voința reală de a participa la negociere. Dacă lucrurile nu stau așa
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
practici nu sunt identice într-o gospodărie care alocă 400 și una care alocă 1 000 de euro pe an acestui scop. Dar cea de-a doua are în vedere nivelul relativ (coeficientul bugetar), care este surprinzător de independent (nu elastic) de salariu, după cum o indică cifrele de mai jos: Tabelul 1. Volumul și partea cheltuielilor culturale în funcție de venitul gospodăriilor în 1995 Nivelul veniturilor (mii de franci) <70 70-100 100-150 150-200 200-300 > 300 Cheltuieli culturale (în mii de franci) 2 699
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să-și mute ființa din loc, cu zid cu tot. Zidul acesta, resimțit în negativul lui, ca zid al plângerii, nu este tentat în sensul depășirii lui. În sfârșit, există condiția lumii europene care a avut o vreme sensul limitei elastice, al limitei care nu limitează; dar lumea aceasta a terminat prin a se anglo-saxoniza. "Anglo-saxonizarea" înseamnă lipsa totală de limită. Anglo-saxonii nu cunosc limita, sânt "punctuali", reduc totul la libertatea lor de inși. Ei nu au zid, și de aceea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
câțiva ani, cu ocazia conferinței unui heideggeriolog german în fața unui amfiteatru plin de studenți, delatorul de pe vremuri, care, micuț și estropiat, își purta pe culoarele vaste ale facultății, alături de secretul prost păzit, pantalonii veșnic prea scurți, lăsând să se vadă elasticul sleit al unor șosete intrate pe jumătate în pantofi, m-a lăudat ca pe unul dintre "heideggeriologii de seamă ai culturii noastre" sau ceva în genul ăsta. Lucrul mi s-a părut firesc. Din recuzita lichelei face parte ambiguitatea întreținută
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]