1,429 matches
-
Paris, înainte de a acționa, timp de două săptămâni. Revoluția municipală s-a extins, burghezia jucând un rol major în izbucnirea acesteia. În unele orașe, vechile consilii și-au lărgit doar componentă și au continuat să funcționeze că înainte. La Bordeaux, electorii stării a treia au preluat conducerea după exemplul Parisului. În orașele Lille, Rouen și Lyon, vechile corporații municipale au fost înlăturate cu forță. În aproape fiecare oraș a fost formată o garda națională că și la Paris, având menirea să
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
asupra evreilor în septembrie 1791. Organizarea bisericii era adaptată în cadrul administrativ al conducerii politice locale. Diocezele coincideau cu departamentele, numărul episcopiilor scăzând de la 135 la 83. Clericii urmau să nu mai fie numiți, ci aleși, astfel, episcopii erau aleși de electorii departamentali, preoții de către cei districtuali. Papa nu mai putea confirma noii episcopi. Toți clericii erau obligați să locuiască în dioceza sau parohia lor. Cei mai mulți clerici s-au opus principiului electiv, dar majoritatea episcopilor au fost în favoarea găsirii unei căi de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
1762, Leopold Mozart obține de la arhiepiscopul Sigismund von Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru „a arăta lumii acest miracol”. Turneul a durat în realitate 9 ani. Prima apariție are loc la München, unde Wolfgang cântă la clavecin în fața prințului elector de Bavaria, după care familia Mozart pleacă la Viena, tânărul Wolfgang concertând în fața familiei imperiale. Urmează un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris și Versailles. Rămâne un an la Londra, apoi se întoarce în Austria, trecând prin Franța, Elveția
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
tratându-l ca angajat și interzicându-i să părăsească orașul Salzburg. Nemaiputând suporta aceste conveniențe sociale, Wolfgang și-a dat demisia în 1777 și a plecat, însoțit de mama sa, la München, unde a solicitat un angajament la curtea principelui elector Maximilian al III-lea. Acesta însă îl refuză. După o altă tentativă nereușită la Mannheim, se hotărăște să-și încerce soarta la Paris, unde - în timpul turneului din 1763 - avusese mult succes. Publicul parizian nu-și mai amintea însă de copilul
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
în 1829. Ultima mare lucrare religioasă este Missa în si minor, cunoscută și sub numele de Missa Înaltă. Primele ei părți au fost scrise în 1733 și ultimele în anul 1738. Creată pentru cultul catolic, ea a fost dedicată principelui elector de Saxa, Frederic August. Bach apelează la imnurile missei, apte a reda trăirile umane cu deosebită pregnanță. Mai variată ca expresivitate, în această lucrare folosește un material melodic mai divers. Alături de cântecul gregorian (de ex. "Credo"), apar teme cu ritm
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
fondării orașului. Cele două orașe au dezvoltat de-a lungul timpului relații economice și sociale. În 1307, ele au format o alianță cu o politică externă comună, administrația lor internă rămânând încă separată. În 1415, Frederick I a devenit principe elector al Margrafiatului Brandenburgului, pe care l-a condus până în 1440. În timpul secolului al XV-lea, succesorii săi vor face din Berlin-Cölln capitala margrafiatului, iar membrii ulteriori ai familiei Hohenzollern au condus Berlinul până în 1918, mai întâi ca electori ai Brandenburgului
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
devenit principe elector al Margrafiatului Brandenburgului, pe care l-a condus până în 1440. În timpul secolului al XV-lea, succesorii săi vor face din Berlin-Cölln capitala margrafiatului, iar membrii ulteriori ai familiei Hohenzollern au condus Berlinul până în 1918, mai întâi ca electori ai Brandenburgului, apoi ca regi ai Prusiei, iar din 1871 până în 1918 ca împărați germani. În 1443, Frederick II al Brandenburgului a început construcția noului palat regal în Berlin-Cölln. Protestele cetățenilor orașului împotriva clădirii au culminat în 1448, cu „Revolta
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
în 1448, cu „Revolta Berlinului”. Acest protest n-a avut succes, iar cetățenii orașului au pierdut multe din privilegiile lor politice și economice. După ce palatul regal a fost terminat în 1451, a intrat treptat în uz. Din 1470, cu noul elector Albrecht III Ahile, Berlin-Cölln a devenit noua reședință monarhică. În mod oficial, din 1486, când Johann Cicero a venit la putere, palatul din Berlin-Cölln a devenit reședința permanentă a electorilor Brandenburgului, membri ai dinastiei Hohenzollern. În orice caz, Berlin-Cölln, a
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
1451, a intrat treptat în uz. Din 1470, cu noul elector Albrecht III Ahile, Berlin-Cölln a devenit noua reședință monarhică. În mod oficial, din 1486, când Johann Cicero a venit la putere, palatul din Berlin-Cölln a devenit reședința permanentă a electorilor Brandenburgului, membri ai dinastiei Hohenzollern. În orice caz, Berlin-Cölln, a trebuit să renunțe la statutul său de oraș hanseatic liber. În 1539, electorii și orașul au devenit în mod oficial luterani. Războiul de Treizeci de Ani dintre 1618 și 1648
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
din 1486, când Johann Cicero a venit la putere, palatul din Berlin-Cölln a devenit reședința permanentă a electorilor Brandenburgului, membri ai dinastiei Hohenzollern. În orice caz, Berlin-Cölln, a trebuit să renunțe la statutul său de oraș hanseatic liber. În 1539, electorii și orașul au devenit în mod oficial luterani. Războiul de Treizeci de Ani dintre 1618 și 1648 a devastat Berlinul. O treime din casele sale au fost avariate sau distruse, iar orașul a pierdut jumătate din populație. Frederic Wilhelm, cunoscut
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
au devenit în mod oficial luterani. Războiul de Treizeci de Ani dintre 1618 și 1648 a devastat Berlinul. O treime din casele sale au fost avariate sau distruse, iar orașul a pierdut jumătate din populație. Frederic Wilhelm, cunoscut ca „mare Elector”, care și-a succedat tatăl, George Wilhelm în funcția de Elector în 1640, a inițiat o politică promovare a imigrației și a toleranței religioase. Prin Edictul de la Potsdam din 1685, Frederic William a oferit azil hughenoților francezi. La Berlin s-
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
dintre 1618 și 1648 a devastat Berlinul. O treime din casele sale au fost avariate sau distruse, iar orașul a pierdut jumătate din populație. Frederic Wilhelm, cunoscut ca „mare Elector”, care și-a succedat tatăl, George Wilhelm în funcția de Elector în 1640, a inițiat o politică promovare a imigrației și a toleranței religioase. Prin Edictul de la Potsdam din 1685, Frederic William a oferit azil hughenoților francezi. La Berlin s-au stabilit cca. 15.000 de hughenoți. Așezarea acestora la Berlin
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
erau francezi, datorită imigrației hughenote. Mulți alți imigranți au venit din Boemia, Polonia și Salzburg. Din 1618, Margrafiatul Brandenburg s-a aflat în uniune personală cu Ducatul Prusia. Oricum, în 1701, statul dual a format Regatul Prusiei, iar Frederick III, Elector de Brandenburg, s-a încoronat pe sine ca regele Frederic I al Prusiei. Berlin a devenit capitala noului regat. Aceasta a fost încercare reușită de a centraliza capitala într-un stat foarte întins și a fost pentru prima dată când
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
fiscală, au umbrit mult aspectul religios al «vicarului lui Christos». Nici măcar reîntoarcerea papei la Roma n-a putut evita o criză îndelungată, scandalos denunțată de coprezența a doi, uneori chiar a trei papi, care erau aleși în conclave în care electorii acționau în baza unor motivații opuse între ele (apartenența la un Stat sau /și un principat). În 1414-1418, Conciliul din Konstanz părea că reușește să impună doctrina autorității supreme a Conciliului ecumenic (ca reprezentanță a întregii Biserici) față de episcopul Romei
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
comun a adversarilor politici, abandonând interesele de grup și rivalitățile dintre personalități, ei au arătat o mai mare dorință de colaborare cu ocazia alegerilor organizate la începutul lui mai de Lascăr Catargiu. Numai că, ingerințele administrative, dar și nemulțumirea unor electori față de radicali și fracționiști îndeosebi, care prin atitudinea lor puseseră în pericol precarul edificiu politic instituit în 1866, asigurau un succes consistent coaliției grupărilor conservatoare, marcându-se astfel un moment important în viața politică românească, prin depășirea instabilității guvernamentale și
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
chiar pe străzi răsunând de nemulțumiri exprimate la adresa guvernului conservator, care devenea cu atât mai criticabil cu cât recurgea la forță spre a asigura liniștea publică. În ciuda unei intense activități politice, a unei acțiuni combative, deschisă direct nu numai spre electorii din colegii ci și spre masele populare, liberalii coalizați nu reușeau să-și asigure o preponderență în corpurile legiuitoare, rămânând în opoziție. Deveniți mai preocupați de necesitatea închegării unei puternice formațiuni politice, de desăvârșire a procesului de raliere, la 24
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
baltic înrudit cu lituanienii și letonii. Vechea Prusie a fost cucerită și germanizată de Cavalerii Teutoni care au înființat aici Statul Teuton. Uniunea Brandenburgului cu Ducatul Prusiei în 1701 a dus la crearea Regatului Prusiei. Pe 18 ianuarie 1701 principele elector Frederick al III-lea de Brandenburg s-a autoproclamat rege, sub numele Frederic I. Astfel Regatul Poloniei a pierdut legăturile cu Ducatul Prusiei. Pentru a nu-l deranja pe Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederic a luat titlul de
Prusia () [Corola-website/Science/298270_a_299599]
-
avocat și profesor la universitatea din localitate. Tot aici își începe studiile, pe care le continuă la Jena și Altdorf. În 1666 obține titlul de doctor în Drept și intră în serviciul lui Johann Phillipp von Schönborn, arhiepiscop și prinț elector în Mainz, pentru care îndeplinește un mare număr de însărcinări politice și diplomatice. În 1673, întreprinde o călătorie la Paris, unde rămâne timp de trei ani și se ocupă în mod intens cu studiul matematicii, științelor naturale și filozofiei. Întors
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
timp de trei ani și se ocupă în mod intens cu studiul matematicii, științelor naturale și filozofiei. Întors în Germania, obține în anul 1676 postul de bibliotecar și consilier privat pe lângă Ernst August, prinț de Braunschweig-Lüneburg și mai târziu prinț elector de Hanovra, apoi pe lângă urmașul lui, Georg Ludwig, care va deveni rege al Marii Britanii cu numele de George I. În această funcție, Leibniz rămâne până la sfârșitul vieții. El se bucura de o deosebită prețuire și era considerat în acel timp
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (ocupând poziția a zecea pe lista electorală a PCRM), dar, ulterior, renunță la mandatul de deputat în favoarea funcției de primar al municipiului Bălți. La alegerile locale din 3 iunie 2007, din cei 36,2% din electorii cu drept de vot ce au participat la alegeri, 69,2% dintre votanți și-au dat sufragiile pentru Vasile Panciuc, sprijinit de PCRM. În decembrie 2007 Vasili Panciuc, este ales noul conducător al Asociației primarilor și colectivităților locale din Moldova
Vasili Panciuc () [Corola-website/Science/298395_a_299724]
-
1831, nu a existat un consens privind culorile cocardei naționale. Soldații polonezi purta cocarde albe, alb-roșii, roș-albastre, alb-albastre sau alb-roș-albastre. Obiceiul a pătruns în Polonia din Saxonia în timpul domniei lui Augustus al II-lea (domnie 1697-1733), rege al Poloniei și elector al Saxoniei. În acea perioadă, cocarda purtată de militarii polonezi a luat, ca și în Saxonia, forma unei panglici albe de mătase înnodate la mijloc. Ulterior, ea a fost înlocuită cu o cocardă circulară pliată spre centru, după modelul cocardei
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
și, în 1517, la universitatea din Wittemberg, unde era profesor, a susținut public Cele 95 de teze ce condamnau vânzarea indulgențelor. Drepturile papalității sunt contestate, ceea ce duce la deschiderea unui proces de condamnare a lui Luther, care beneficia de sprijinul electorului de Saxa, Frederic cel Înțelept. După o mică înțelegere din 1519 cu papalitatea, Luther a continuat să scrie lucrări, ca "Apelul către nobilimea creștină de națiune germană" sau "Captivitatea babiloniană a bisericii" prin care predica deschis împotriva unor practici ale
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
securitate, la dieta de la Worms. În 1521, Luther a refuzat să renunțe la convingerile sale, iar dieta l-a declarat scos în afara legii, ceea ce însemna că putea fi capturat și ucis de oricine. La întoarcere, a fost "răpit" de oamenii electorului de Saxa, care l-au ascuns în castelul de la Wartburg. Luther va scrie acolo multe lucrări cu principii teologice esențiale reformei. În 1522 a tradus "Noul Testament" în germană, după ediția realizată de Erasmus. Reforma a proliferat. Și-au făcut apariția
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
sufragiu universal direct, și din Senat, format actualmente din 331 senatori, număr care va crește la 341 în 2008 și la 346 în 2011. Senatorii sunt aleși pe o durată de 6 ani de către un colegiu electoral format din "marii electori" () (deputați, consilieri generali, consilieri regionali și primari) și este reînnoit cu jumătate la fiecare trei ani.
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
externă era dominată de Osterman, care a menținut relații bune cu Austria. În Războiul pentru succesiune din Polonia (1733-1736) care a început odată cu moartea lui August al II-lea al Poloniei, rușii l-au alungat pe Stanisław Leszczyński, alesul majorității electorilor și l-au înscăunat rege pe August II de Saxonia. Franța a fost atrasă în acest război deoarece Stanisław era socrul regelui Ludovic al XV-lea al Franței. Ana a patronat artele într-o manieră oarecum selectivă. A recrutat prima
Ana a Rusiei () [Corola-website/Science/317670_a_318999]