1,246 matches
-
Petre Topa, care a demisionat, a fost numit dr. I. Simionescu, chirurg primar. În România Medicală din iunie 1940, dr. Topa publica - în calitatea sa de subsecretar de stat la Ministerul Sănătății Publice și Ocrotirilor Sociale, un articol în care elogia „primul deceniu al restaurației” domnia regelui Carol al II-lea. El a sprijinit dictatura regală, înscriindu-se în Frontul Renașterii Naționale și participând la viața politică în calitate de Secretar general al Ministerului Sănătății, ministru fiind prof. dr. N. Hortolomei. O ultimă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
trecuți prin sabie ceva turbăcioși din ceata lui Ucigă-l Toaca de către împărații geți Decius, Dioclețian și Galeriu, dar pentru fapte de tîlhărie, instigare la revoltă împotriva armatei sau tentativă de asasinat a împă- ratului care era și pontifex maximus. Elogiind asemenea fapte criminale avem încă odată imaginea odioasă a iudeo-satanismului, tot așa cum cunoaștem mult mai bine pe trădătorii bolșevici care ne-au vîndut ca pe vite pentru robia Satanei. Cum am arătat mai înainte, cei care primeau semnul ,,fiarei”, adică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
creator sau activ ar fi fost tare încurcați să citeze în sprijinul aserțiunii lor un singur caz concret..."; apreciază defavorabil prestația liberală ("marea și multipla operă național-liberală de falsificare a istoriei României moderne"), se declară partizan al despotismului luminat și elogiază (fără argumente) viața parlamentară antebelică pe cînd "cele două adunări române puteau servi ca model de corp constituit civilizat, de cea mai ireproșabilă ținută..." Se arată nemulțumit (O contribuție heraldică la istoria Brâncovenilor 1935) că limba națională nu are "o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
participării”), precum în Delirul de Marin Preda sau în Fețele tăcerii de Augustin Buzura, pledează pentru complexitatea etică a personajului, pentru realismul polemic, în fond antidogmatic, pentru literatura de valoare autentică adresată tineretului și copiilor. În calitate de cronicar literar, preferă să elogieze decât să respingă o carte, act pe care îl face, de obicei, cu reținere. Studiul monografic Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană (2001) îi oferă analistei posibilitatea de a releva în chipul cel mai plauzibil virtuțile unei creații prozastice exemplare. Examinând întreaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
scrisori ale clienților și nominalizările lor la panoul de onoare sunt afișate în sala de așteptare pentru clienți. Angajații nu numai că sunt stimulați de această recunoaștere, dar încearcă să exceleze în serviciul de relații cu clienții, pentru a fi elogiați iar și iar, în timp ce clienții înțeleg că, atunci când beneficiază de un serviciu deosebit, trebuie să scrie o scrisoare ce va fi apreciată și prețuită. +++ Epilog Principiul motivațional al lui „ceea ce e răsplătit se va repeta” constituie forța din spatele creării propriului
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
societății, în vreme ce intelectualii, adică cei care doar vântură idei, sunt un soi de paraziți tolerați au contribuția lor la strigătul „Noi muncim, nu gândim !” țâșnit în 1990 din masele agitate. A nu intra la facultate, chezășie a reușitei în viață elogiate sistematic, va fi însemnat ceva în subconștientul celor care au urlat : „Moarte intelectualilor !”. Propaganda antioccidentală, prezentarea vesticilor ca hoți și ucigași care vor să fure tot timpul ceva de la noi, se poate traduce într-o altă lozincă a primilor ani
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1967). A. rămâne în aria sentimentalului, fără a-și implica personajele în vreo stare tensională motivată politic. Romanul Cei buni mor cei dintâi (1998) este o evocare de bun nivel artistic a revoluției din decembrie 1989. În câteva reportaje A. elogiază omul simplu, faptele obișnuite, cotidiene, fără a cădea în banalitate. SCRIERI: Anii adolescenței, București, 1962; Trenul albastru, București, 1965; Vară târzie, București, 1967; O complicată stare de fericire, București, 1967; Vraja sau transformarea miraculoasă a lucrurilor, București, 1971; Primiți puțină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
opțiunea politică euroatlantică a președintelui Iliescu. România este deci în situația de a adopta o poziție: președintele Iliescu, sfătuit, presat de Washington și de ambasada Statelor Unite la București, își schimbă atitudinea, denunțând în 1995 politica de antisemitism practicată de Antonescu, elogiindu-i în același timp calitățile militare în timpul Primului Război Mondial. Emil Constantinescu, în timpul mandatului său, vorbește, de mai multe ori la Muzeul Holocaustului, în primul rând pentru a asuma și denunța "responsabilitatea statului pentru persecuția propriilor cetățeni"10. În decurs de câțiva
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sacră; b. religioasă; f. patriotică; c. filozofică; g. ocazională; d. personală. IMNUL - este o specie a genului liric; - fiind un cântec de slavă, este însoțit de muzică; - exprimă sentimente, diferite stări sufletești, afective, emoții puternice, impresii, etc.; - preamărește / proslăvește / glorifică / elogiează: a. patria; b. fapte, eveniomente de importanță națională; c. eroi; d. personalități; e. o colectivitate; f. măreția naturii; g. măreția universului; h. gândirea omului; i. rațiunea; j. judecata; k. virtutea. - este un simbol (!! muzical) al unei țări, eveniment, formații, formațiuni
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
formei e doar un pretext de sugrumare a expresiei eului. Or, particularitatea e tocmai exprimarea liberă a afectivității; poetul e un epicureu, un hedonist chiar, care glosează pe tema odei horațiene către Taliarh, încearcă să fixeze clipa în anluminura versului, elogiază fericirile periplului mundan: „Citește-mi din Horațiu iar și iarăși / poemul despre Taliarh, cu sobe / în care plâng păduri - cu vinuri vechi / ajunse ca oleiul, în cecuburi. Și-am să te-ascult încet, nespus de-ncet / când timpul vine calm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Istorie Națională în Academia Mihăileană din 1843 a rostit discursul manifest al romantismului istoriografic. Punctul de inflexiune în care este detectabilă detașarea de paradigma Școlii Ardelene constă în condamnarea "romanomaniei", instalată în cultura română ca teză istoriografică sacrosanctă. Deși îl elogiază pe Petru Maior, pe care, într-un limbaj specific unei evanghelii a naționalismului, îl asemuiește cu "un Mois [care] a deșteptat duhul național, mort de mai mult de un veac", repudiază identificarea românilor cu romanii. Respinsă ca o "manie ridicolă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoria Principatului României (a se citi Manual de istoria Principatului Țării Românești), figura centrală este Mihai Viteazul. La Albineț, în Manualul de istoria Principatului Moldaviei, persoana care domină întregul spectru de figuri istorice este Ștefan cel Mare, pe care îl elogiază conferindu-i singularitate eroică: "Pământul patriei noastre nici mai înainte, nici după aceia n'au mai avut un asemine barbat" (Albineț, 1845, p. 133). În timp ce la Moldovan, în manualul său de Istori'a Ardealului, eroul absolut devine Iancu de Hunedoara
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol I, memoria națională devine contemporană, iar regalitatea, una din resursele identitare ale românității. Elogiind succesele recente ale politicii românești, Tocilescu enumeră pietrele unghiulare ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia, constituțiunea, independența și regatul, într-un cuvênt națiunea" (Tocilescu, 1889, p. 293). Anticipativ, ideea dinastică este inserată ca definitorie pentru națiunea română. După cum se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a lui Carol al II-lea a fost o ultimă, disperată încercare de a păstra țara noastră în Europa" (p. 4). Binaritatea, chiar maniheismul "înăuntrul Europei" - "în afara Europei" este aplicat peste cazul României cu atâta ferocitate încât dictatura carlistă este elogiată ca tentativă (damnată totuși eșecului) de salvare a europenismului românesc. Însă în ce Europă ar fi rămas România carlistă? Ne temem că este vorba despre "Europa germană" a cărui prefigurare din ce în ce mai clară îl teroriza pe Thomas Mann care visa în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
433 Romanele sau povestirile de dragoste cavalerești constituie o literatură „profeministă” 434 . Așadar alegerea pe care o face Alison nu este întâmplătoare, ci dimpotrivă, strategică, combătând părerile misogine medievale, ale lui Teofrast sau Ieronim spre exemplu, cu un gen care elogiază suveranitaea femeii în plan emoțional. Sensul povestirii târgoveței este unul didactic, moralizator: violul a transformat-o pe tânără într-o bătrână, a urâțit-o, a pervertit-o, inocența a fost pierdută, însă va fi în final recâștigată, atunci când femeia va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Însă un interes sporit pentru ortografie și punctuație. La olimpiadele școlare și la examenele de admitere apar frecvent exerciții ce vizează ortografia și punctuația. Dacă e să apreciem presa comunistă pentru ceva (mai cu seamă presa centrală), atunci aceasta merită elogiată pentru atenția și grija acordată punctuației (dincolo de folosirea limbii de lemn, practicarea minciunii, a dezinformării și manipulării). Dacă am citi integral numere din Scânteia, de la frontispiciu până la caseta redacțională, vom constata că textele sunt impecabile sub aspectul punctuației. Cauzele acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
locotenența domnească, este condus de Ion Ghica, cel care îl sprijinise, chiar dacă parțial, pe Bălcescu la revoluția de la 1848. C.A. Rosetti deține în cabinet ministerul cultelor. Heliade are o poziție echivocă, la început fiind împotriva domnitorului străin, după aceea elogiindu-l. Toate aceste aspecte sunt edificatoare pentru atitudinile scriitorilor și oamenilor de cultură în momentele de cumpănă ale epocii de după revoluție, până în preajma realizării statului național. Copilăria și adolescența lui Caragiale se desfășoară pe acest fundal general. Într-unul din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Zorile”, „Dimineața”, „Cuvântul liber”, dar și periodice naționaliste sau partide de aceeași orientare. Printre „combatanți” revine cu insistență numele lui Ovidiu Papadima. Bolșevismului, marxismului, masoneriei, liberalismului burghez și spiritului democratic li se opune „naționalismul integral” de tip legionar, fascist, antisemit, elogiat în articole incendiare. În 1937 Nichifor Crainic semnează programul statului etnocratic, ce se dorește a fi o nouă constituție bazată pe „întâietate românească” sub raport politic, cultural, social, economic. Acestor orientări le corespund numeroasele articole ale lui Nichifor Crainic, Vintilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
discursuri ale lui Ion Antonescu. În același timp, se tipăresc Elogiul satului românesc, discurs de recepție la Academia Română rostit de Lucian Blaga, articolul Evreii noștri al lui N. Iorga și Despre evreii români și streini de Mihai Eminescu, poetul fiind elogiat de Vintilă Horia și de Nichifor Crainic pentru „naționalismul” și „rasismul” său și într-un număr festiv (25/1936). Sunt, de asemenea, apreciați în articole omagiale domnitorul Constantin Brâncoveanu, Vasile Conta, Ion Pillat, I. Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
și de afirmațiile lui Gorbaciov cu privire la non-intervenția Tratatului de la Varșovia în situația radicalizării mișcărilor democratice în țările comuniste, Honecker a părăsit și lucrările Tratatului. Mai mult chiar, când în august 1989 se aniversa construirea Zidului, conducătorii est-germani continuau să-și elogieze realizările și "puterea economică în creștere". Propaganda fără limită îl determina pe Honecker să afirme că socialismul "nu poate fi oprit din drumul său nici de încăpățânarea, și nici de prostia omenească". 3. O singură Germanie Realitatea reclama măsuri urgente
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al 16-lea, au retrogradat. A fost un debut fast pentru micul suporter ieșean înfocat, pentru care următorii ani au fost, cum e firesc, ani în care, în fața blocului, ne jucam de-a "motoreta" Incze, Romilă, Simionaș, Ciocârlan, Naste, sau elogiam eroica serie de portari Vasile Iordache, Costaș sau Bucu, nume pe care azi nu le mai regăsești decât în istoria clubului de pe www.politehnicaiasi.ro. Nu e, firește, nimic rău sau reprobabil să-ți iubești echipa orașului și astfel se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe rugăciune și pe caritate. Era mereu într-o atitudine de profundă devoțiune față de Dumnezeu și de mare încredere față de toți. Avea mereu un cuvânt bun pentru fiecare și de multe ori, prin gesturi ascunse, ușura suferința multora. Asemenea văduvei elogiate de Domnul Isus în ajunul patimii sale, străbunica mea dăruia mereu «tot ceea ce avea pentru a-și duce traiul», drămăluind mica sa pensie între nevoile proprii - de altfel, minime - nevoile celor săraci - în special cei din familie și vecinii mai
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
intelectual oficial de la București. Cu dublă față: una pentru șefi, alta pentru salvarea obrazului în țară și, mai ales, în străinătate. Mult mai onestă a fost și este atitudinea, să spunem, a unui Geo Bogza, care a avut curajul să elogieze deschis, cu tâlc, în vară, în România literară, personalitatea marelui chimist român Nenițescu, acela care a refuzat, în trecut, doctoratul unei... foarte cunoscute chimiste (...). (1982, 1990) 7. O utopie politică Literatura română s-a îmbogățit de curând cu prima utopie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de creatoare. Noi nu ne putem permite «spirit critică, noi ne putem permite numai genii creatoare. Drama este că aceste... genii creatoare n-au prea răspuns la apel. Discreția și modestia lor sunt, în orice caz, cu totul remarcabile, de elogiat și de invidiat. în sfârșit, ultima fază, cea mai caracteristică și dramatică dintre toate: distrugerea vechii Românii și înlocuirea sa radicală, și în intenție definitivă, cu România socialistă, produsul artificial al dictaturii comuniste și statului totalitar stalinist-ceaușist. Fractură profundă, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o definesc și o apără. Formule aparent simple, chiar elementare, dar cu urmări fundamentale. O nouă Românie și nu numai culturală, pe care o visăm, numai în acest mod este, va fi, cândva, posibilă. O cultură medie Nu poate fi elogiată îndeajuns valoarea culturii medii, dar de cel mai înalt nivel posibil. Ea singură, nu geniile, face tăria indestructibilă a marilor culturi occidentale. După cum, în marile literaturi apusene, înalta lor calitate și valoare este dată nu de câteva vârfuri, ci de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]