1,271 matches
-
etalonului-aur". (Kindleberger 1981: 247, 249) O astfel de idee are importante consecințe teoretice. Ea deschide dezbaterea politică în jurul unei distribuții mai echitabile a poverii și a administrării ei - veșnica discuție despre împărțirea sarcinilor. Susan Strange (1982) pune di-rect în legătură emergența literaturii regimurilor cu dezbaterea americană asupra împărțirii sarcinilor. Intenția acestei dezbateri este să arunce vina pe "pasagerii clandestini" pentru declinul în furnizarea bunului public, ori de cîte ori statul hegemonic nu este capabil sau nu mai este interesat să-l
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un paradox de vreme ce este un prefix care denotă posteritatea pentru a defini, ca o formă combinată, epoca în care trăim"144. "The time of the "Posts"", după expresia lui Best și Kellner, pare a fi o caracteristică a vremurilor noastre (emergența termenilor precum postindustrialism, postumanism, postfilosofie, postistorie etc. indicând acest lucru). Prefixul "post-" induce ideea periodizării, etapa precedentă fiind suprapoziționată, deși este epuizată sau încheiată, în timp ce etapa viitoare conține slabe indicii valorizatoare, fiind sub semnul incertitudinii sau, dimpotrivă, perioada care se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din exploatarea semnificațiilor gândite fie altcândva, fie altundeva. Singura întrebare pe care și-o mai poate pune este autoreflexivă și privește condițiile sale de posibilitate. Discursul ei s-a reîntors de la epic la liric, fără ca prin aceasta să-și inverseze emergența, pentru că lirica modernă la care s-a întors este mai mult un joc de limbaj decât un exercițiu inițiatic" (Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Editura Design & Print, Cluj, 2005, p. 102). 309 Jean Baudrillard, La Transparence du Mal. Essai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a mișca sângele prin sistem (dacă ajunge la cord înaintea finalizării ejecției) sau să o amplifice dacă ajunge la cord când valvele aortice sunt închise. Reflecția majoră a undei pulsatile se produce la nivelul aortei în două locuri: sediul de emergență a arterelor renale și bifurcația aortei. Din cauza existenței complianței vasculare impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este doar de 10% din valoarea întâlnită în cazul fluxurilor stabile. 4.1.2 MICROCIRCULATIE. Microcirculația (“circulația terminală”) a fost definită ca
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
prezente puține vase colaterale iar ateroscleroza este puțin prezentă. Tromboza unei stenoze proximale produce un aspect arteriografic similar dar vasele colaterale sunt bine reprezentate iar ateromatoza este prezentă în segmentele adiacente. Stenozele arteriale: apar des la bifurcația arterelor mari, la emergența arterelor; pot fi scurte-întinse-etajate. Trombangeita obliterantă (boala Bürger) Arterele mari sunt normale arteriografic (tabel 5.7). Artere mici prezintă modificări filiforme, contur regulat, subțiere progresivă spre vârf în treimea inferioară a gambei și la nivelul piciorului (obliterări ale segmentelor distale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
imagine de bună calitate (masă lobulară, ocazional cu canale incomplete, țesut “scintilant”) și de a-l diferenția de placa lipidică (“placa moale”). Avantaje Dezavantaje extensie a tratamentelor nechirugicale de dezobstrucție : vizualizarea leziunii asigură un tratament mai bun; unghiul drept de emergență a fascicolului de ultrasunete; studiul posangioplastie a mecanismelor restenozei; doar stenozele destul de largi pentru a fi străbătute de cateter pot fi studiate; analiza cauzei ocluziilor acute; transductorul de 20 MHz are o adâncime a câmpului util de numai 10 mm
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
distanță maximă de 60-80 μm față de cel mai apropiat capilar. Mai multe capilare rezultă dintr-o metarteriolă și sunt colectate de o venulă, în multe țesuturi capilarele având aspect de rețea anastomotică. Peretele muscular al metarteriolei este discontinuu, iar la emergența unui capilar poate exista un inel muscular ce se comportă ca un sfincter precapilar (poartă de intrare). Venulele sunt vase mai largi decât arteriolele, cu perete muscular continuu. In cadrul rețelei capilare există capilare adevărate, care prezintă sfincter precapilar și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
evident, ca un fel de creație ex nihilo, determinând cauzal o realitate de ordin psihic. Din contra: definind sugestia în termenii unui raport spațial, ca "desfășurare pe o suprafață materială", Lovinescu atrăgea de fapt atenția asupra "implicării sensului propriu în emergența sugestiei", pentru că înțelegea fenomenul de decantare a sensului ca pe un proces integrator 234. Integrator e și raportul dintre discurs și psihologia personajului, marcând o relație de interdependență. Clișeul joacă, de fapt, rolul unui catalizator, ce ajută, de pildă, la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cernat, Paul, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura ART, București, 2009. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț, traducere de Gabriel Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Costache, Iulian, Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența unui mit, Editura Polirom, Iași, 2008. Creția, Petru, Testamentul unui eminescolog, Editura Humanitas, București, 1994. Culianu, Ioan Petru, Eros și magie în Renaștere. 1484, traducere de Dan Petrescu, prefață de Mircea Eliade, postfață de Sorin Antohi, Editura Nemira, București, 1994
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pp. 233 ș.u. 110 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 35. O foarte ingenioasă explicație a fenomenului am găsit-o în excelentul studiu al lui Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența unui mit, Editura Polirom, Iași, 2008. Vezi capitolul "Negocierea ofertei identitare: între mască și sosie" (pp. 227-252): "Imaginea lui Eminescu este dublul operei eminesciene. Ea poate să tragă, după cum se raportează față de identitatea operei, fie spre mască, fie spre sosie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
observațiile Ligiei Tudurachi, în op. cit., capitolul "Teroarea și violența citatului", pp. 65-75: "Între amintire și citat relația e la Lovinescu atât de strânsă încât devine exclusivă. Citatul invadează spațiul intim al personajului, copleșindu-l, tinzând să acopere tot spațiul memoriei. Emergența fragmentelor livrești pune stăpânire pe orizontul amintirii, epurându-l pe reziduuri subiective. [...] Paradoxul relației personajelor lovinesciene cu citatul stă în implicarea deopotrivă a unei interiorități și a unei realități exterioare. Personajele nu pot să își mențină o viață sufletească proprie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
trecînd pe la Ludovic cel Sfînt și Ioana d'Arc, Franța nefiind cu adevărat ea însăși decît atunci cînd răspundea vocației sale de soldat al lui Dumnezeu. Pentru alții, istoria Franței era istoria formării unității țării între limitele hexagonului, a lentei emergențe a națiunii franceze și a triumfului idealului de libertate, de egalitate și fraternitate. Dar acestea sînt viziuni deterministe, incomplete și inoperante. Multe dintre paginile acestei istorii de mai bine de două milenii se îndepărtează de viziunea providențialistă asupra Franței ca
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de stînga unită cu UNR) obține 233 de mandate. Cu sprijinul celor 35 de republicani independenți care, în jurul lui Valéry Giscard d'Estaing, au împuternicirea celei de-a V-a Republici, formațiunea gaullistă are majoritatea. Noutate în viața politică franceză: emergența faptului majoritar. Readus după legislative, Georges Pompidou rămîne în funcție pînă în iulie 1968. Această durată nemaiîntîlnită a unui șef de guvern dovedește profunda mutație datorată existenței unei majorități politice coerente. Alegeri prezidențiale și bipolarizare. Peisajul politic este de acum
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
său efect asupra substanței revoluționare a leninismului / 56 2.5. Leninism sistemic / 59 2.6. Leninism post-bolșevic / 61 Capitolul 3. În colimatorul Uniunii Sovietice: România și Europa de Est sub auspiciile leninismului post-revoluționar (1945-1955) / 65 3.1. Procesul sovietizării Europei de Est. Emergența "democrațiilor populare" / 67 3.2. De la monarhie la republică populară. România în intervalul 1945-1947 / 74 3.3. "Lagărul socialist" și configurarea Războiului Rece / 89 3.4. Conflictul sovieto-iugoslav și Republica Populară România / 96 3.5. Panoramarea principalelor dispute intestine din cadrul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a utiliza terminologia propusă în capitolul precedent, a beneficiat, în această inegală luptă, de câteva avantaje palpabile. Din punct de vedere economic, capitalismul era asociat în Europa de Est și în multe state vest-europene cu criza anilor 1929-1933 care a făcut posibilă emergența mișcărilor fasciste, contribuind astfel substanțial la declanșarea celei mai mari conflagrații a secolului XX. Economia sovietică, dirijată de stat, apărea deci ca o alternativă viabilă la detestatul capitalism. În plus, sarcina reconstrucției postbelice a statelor est-europene apărea multora ca fiind
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimului sovietic era una pragmatic-expectativă sau "oportunistă", cum o numește Hoffmann, fiind calchiată pe o "exploatare a ocaziilor favorabile oferite deseori mai degrabă de circumstanțe locale decât create de Moscova" (Hoffmann: 1999, 200-202). 3.1. Procesul sovietizării Europei de Est. Emergența "democrațiilor populare" Acordul Churchill-Stalin nu infirmă ipoteza noastră de lucru, aceea a inexistenței unui plan concret al Moscovei în vederea satelitizării statelor est-europene. Dimpotriva, relevant este că inițiativa acordului i-a aparținut liderului britanic. Stalin doar a acceptat un târg care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în restul "democrațiilor populare". Va reveni pe scena politică în 1956, odată cu turbulențele sociale și politice reprezentând corolarul destalinizării operate de Nikita Sergheevici Hrușciov (Brogan: 1990, 45-55; Taras: 1986, 44-51). Germania de Est, asupra căreia voi insista când voi trata emergența Războiului Rece și maniera în care va impacta configurarea "lagărului socialist", ilustrează, prin artificialitatea caracterului său statal și dependența integrală de directivele centrului moscovit determinarea sovieticilor de a preveni revirimentul Germaniei postbelice, cel puțin în termeni occidentali. Fiind o creație
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a liberalismului economic și a democrației politice, transformarea întregii lumi după chipul și asemănarea sa. Sintetizând argumentele tradiționaliste și pe cele revizioniste, post-revizioniștii susțin cu îndreptățire că sursa conflictului nu aparține exclusiv Moscovei sau Washingtonului, ambele părți purtând răspunderea pentru emergența lui și fiecare adaptându-și strategia în funcție de comportamentul și interpretarea acțiunilor celuilalt (Loth: 1997, 10-15; Nye: 2005, 107-110; Deighton în Woods: 1999, 83; McCauley: 1999, 42-43). În afară de diferendele care apăruseră între aliați încă din timpul războiului (locația celui de al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
exactitate gradul de frustrare a lui Churchill, dar percepțiile și limbajele diferite pe care le foloseau cei trei "mari" au reprezentat cu siguranță una din premisele fundamentale ale declanșării Războiului Rece. În acest sens, un factor principal care a alimentat emergența Războiului Rece a fost, în accepțiunea istoricului britanic Peter Calvocoressi, "teama". Conflictul, "o luptă pentru putere și o cosecință a unor calcule greșite", nu ar fi apărut dacă occidentalii nu s-ar fi alarmat în legătura cu posibila înaintare a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe filieră economică a anticomunistei "doctrine Truman" prin care fuseseră puse bazele politicii de "containment" care echivala cu neprecupețirea nici unui efort în vederea limitării extinderii globale a comunismului planul ar fi reprezentat astfel "un document programatic al expansionismului american" a cărui emergență ar fi oglindit "tendința oligarhiei financiare din S.U.A. de a soluționa dificultățile economice și politice care au apărut în fața imperialismului american după ce-l de-al Doilea Război Mondial" (Haloșa: 1963, 14). Cel mai probabil, Moscova a nutrit rețineri în ceea ce privește angajarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
federative, și Bulgaria; ulterior, Grecia ar fi urmat să se alăture noii entități politice. Stalin a dezavuat explicit proiectul, admonestându-i pe cei doi inițiatori ai săi care au fost chemați de urgență la Moscova pentru a da explicații. Ideea emergenței unui centru de putere autonom în Balcani i-a displăcut "tătucului popoarelor", apărându-i ca o sfidare implicită la adresa supremației sovietice asupra lumii comuniste; pe cale de consecință, prima sa reacție a fost una de combatere agresivă a proiectului (Murașko: 1998
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a avut niciodată sprijinul necondiționat al lui Stalin, în ciuda faptului că se considera superioară și trata oarecum condescendent membrii PMR care fuseseră încarcerați în timpul războiului, lipsiți de "școala" Cominternului. Moscova era cu siguranță conștientă de rivalitate, dar nici în momentul emergenței comunismului din ilegalitate nu s-a alăturat grupării Pauker. Situația română nu a cuprins o relație duală "patron-client", ci mai degrabă una triunghiulară "patron-clienți", chiar dacă grupul "moscovit" fusese convins de contrariu. Mai mult, [...] nici una dintre cele două facțiuni aflate în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tipul comunității politice care este creată" (Jowitt: 1971, 7-8). "Penetrarea" și "integrarea politică" sunt mai degrabă interdependente decât consecutive, deoarece regimul, a cărui coezivitate merită o discuție aparte, este confruntat peremptoriu, chiar și după demantelarea structurilor politice concurențiale, cu posibilitatea emergenței unui nucleu de putere alternativ; invers, ideologia mobilizează "elita politică revoluționară" de-a lungul întregii sale existențe, cu precădere în timpul ascensiunii politice și a eliminării competitorilor. Ideologia reprezintă forța motrică a regimurilor de tip leninist, chiar dacă aceasta este temperată de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
face deci cu rezistența leninismului post-revoluționar est-european în raport cu noua tendință ideologică a centrului moscovit, cu o defazare între metamorfoza leninistă a centrului și reticența comprehensibilă a periferiei, rămasă pe coordonatele vechiului tip de leninism, impus bineînțeles tot de către centru. Odată cu emergența leninismului europenizat, al cărui moment simbolic poate fi considerat Congresul XX al PCUS, periferia est-europeană s-a confruntat cu o serie de turbulențe sociale care au pus în pericol, în Polonia dar în special în Ungaria, stabilitatea și chiar regimurile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
catolicismul a jucat, începând cu epoca modernă, un rol fundamental în viață civilă poloneză) și, nu în ultimul rând, reforme economice, toate puse în slujba "dezvoltării "democrației socialiste"" (Fejtö: 1979, 111). Fapt insolit pentru un regim comunist, Gomułka a permis emergența unui pluralism politic limitat. Au apărut astfel Partidul Democratic, Partidul Unit Țărănesc, împreună cu alte "diferite grupuri politice catolice" (Bromke în London: 1966, 76). În total, segmentul politic non-comunist va atinge un procentaj de 18,3% (Constantin în Cătănuș, Buga: 2006a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]