1,266 matches
-
XX, țările care au avut un sistem majoritar uninominal, precum țările scandinave și Germania, nu s-au deplasat deloc spre un sistem bipartidist; în aceeași perioadă, în Belgia, sistemul bipartidist a durat jumătate de secol și a fost întrerupt de emergența socialiștilor înainte de introducerea RP. În sfârșit, aserțiunea lui Duverger se bazează parțial pe afirmația ulterioară că RP duce la sciziuni în interiorul partidelor, o evoluție a cărei dovadă este rar întâlnită și neconcludentă. Acest lucru s-a întâmplat într-adevăr în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
păcat că nu mai puteți scoate "Dialog"-ul. Puține reviste au o asemenea condiție grafică, iar calitatea textelor este întotdeauna indiscutabilă. Îl voi "ruga" pe D.R. (Popescu n. red.) să-mi publice cîteva poeme în răspăr. Unul se cheamă așa: "Emergență?! sau Poem împotriva împotriva generației mele poetice". Vreau să public numai în revistele oamenilor care mai au curaj și nu preferă monotonia stearpă a frumuseților de o zi-două. D-l Daniel D. (Dimitriu n. red.) nici nu trebuie să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
arheologia, sunt mai importante decât miezul propriu-zis al arealului căutat. La rândul său, în virtutea educației sale strict europene, Wikander este un filolog al textelor religioase iraniene și, dincolo de ele, al intangibilelor instituții arhaice iraniene și indo-iraniene: comunitățile războinice indo-iraniene anterioare emergenței istorice a zoroastrismului, cu minima morfologie religioasă a organizării lor, cu panteonul și structura cultelor lor. După gestul inaugural și dezinteresat al lui Anquetil Duperron, prestigiul religiilor Iranului antic urma să evolueze crescător, mai ales dincolo de laboratoarele științifice, comparabil cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lași în seama văzului și a imaginației. Izolată la marginea Peninsulei Iberice, considerată o periferie a Europei, Portugalia, aidoma Spaniei, își regăsește dimensiunea visului de altădată în continentul latino-american. România - surata lor orientală - nu a avut, din păcate, șansa unei emergențe imperiale. De aceea, este pregătită să piardă și ceea ce nu a luat de la alții. VASILE GÂRNEȚ: După Atlanticul admirat de noi de pe stâncile lustruite de valuri, la „Gura Infernului” - loc de pelerinaj obligatoriu pentru toți vizitatorii sosiți la Cascais (am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
îndoială, transcris după o poveste arabă, cu două mii cinci sute de ani în urmă, de către un necunoscut botezat prin grija noastră "autor sacerdotal". O chestiune de cuvinte, care nu rezistă prea mult unei examinări serioase a datelor și a locurilor. Emergența a posteriori a unei "figuri narative", sau a unui personaj tutelar a fost o problemă de fabricare ad-hoc. Străbunul putativ al anecdoticii a fost prezentat ca fiind originar din Ur, în Chaldeea un centru prestigios, deosebit de valoros și, ajungând tocmai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Nici Iulian Costache nu-și propune să realizeze, iată, după mai bine de o jumătate de secol de la acea încercare, mai mult decât o "parcurgere a dosarului receptării", traversând epoci și survolând mentalități: Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența uni mit. (Editura Cartea Românească, București, 2008). E "un exercițiu de recuperare a istoriei receptării" și în cadrul acesteia, descifrarea "imaginii unui autor canonic", pentru a putea efectua astfel o "lectură a operei eminesciene într-o anumită companie paradigmatică", totul având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de benefică ar fi, este totuși bazată pe menținerea unui echilibru; iar orice echilibru e fragil, mai ales dacă e dinamic, adică urmărește o evoluție. Prin faptul că biocenoza presupune participarea a cel puțin doi parteneri, e valabil și principiul emergenței, adică cantitatea de informație Înglobată de biocenoză nu este doar suma informațiilor partenerilor ci, Încă ceva. Acest ceva este punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o familie Împreună cu partea ei din instituția ori fabrica În care-și câștigă existența, din apațiul locativ și de interes civic, evident și cu partea sa de Bahlui. Evident, reconstituirea efectului global din suma efectelor celulelor fundamentale e supusă principiului emergenței, adică efectul global real e mai mare decât rezultatul unei simple sumări; diferența e constituită din efectul ambiental al unor factori integratori ce nu pot fi cuantificați. Revenind la oile noastre, să facem o comparație necesară Între o viață tradițională
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o descendentă a Bodaricilor. Stră-străbunicii veniseră aici pe la început de secol XIX, cu mult înainte de Pacea de la Adrianopol și înainte ca Brăila să revină Principatului Țara Românească; rădăcinile neamului Tudor-Tudorani-Huliani erau undeva la sud de Dunăre, pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Răsvan Popescu) și telenovela filosofică a lui Marinescu, în care actori mari (Dinică, Vișan, Uritescu, Visu) înoată, ca peștii într-un borcan cu apă, în plasa unui scenariu inept și ieftin. La celălalt capăt al spectrului vedem tot mai clar emergența unui cinema tânăr de cea mai bună factură : cel al unui vechi debutant, precum Nae Caranfil care a deschis un drum, odată cu E pericoloso sporgersi , și cel al unor proaspăt debutanți, precum Mungiu și Muntean. Caranfil și Mungiu sunt mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
există un oarecare radicalism în toate artele, mai puțin poate în arta componistică, unde lucrurile sunt mai așezate, mai nișate și mai specializate în fond, nu poți revoluționa portativul ! Dar în literatură, în teatru, în artele vizuale și în dans, emergența tinerilor a coincis cu o repunere în discuție nu atât a celor care practicau artele respective, cât a tipului de artă pe care-l practicau. Acest fenomen e mai vizibil în film, pentru că, până la urmă, filmul este (totuși !) arta cea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
repunere în discuție nu atât a celor care practicau artele respective, cât a tipului de artă pe care-l practicau. Acest fenomen e mai vizibil în film, pentru că, până la urmă, filmul este (totuși !) arta cea mai populară. Dacă privim această emergență doar ca pe o fatalitate generațională (tinerii care se revoltă întotdeauna împotriva părinților biologici sau simbolici), este just, dar insuficient. De fapt, tinerii se revoltă împotriva minciunii în care s-au complăcut generațiile anterioare ! Această minciună a fost conjugată pe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu ceea ce vrem să vedem noi, criticii (mă rog, unii dintre ei eu, de exemplu), în această formulă. Altfel spus, eu consider că acest moment este extrem (și fără precedent) de important în cinematografia noastră, pentru că el nu înseamnă numai emergența filmului românesc în circuitul mondial, ci și recuperarea (în fine !) a unei conștiințe de realitate care s-a manifestat mai mult episodic (sau accidental) până acum. Vreau să spun prin asta că noi așa cum bine știi nu am avut neorealism
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
du style” „ceea ce adaugă utilizarea stilului”. (trad. mea, A.M.) Aceste locuri comune ale expresivității limbajului la personajele caragialești se înscriu în economia simbolico-strategică a clișajului. Într-un fel, clișajul cir- cumscrie reprezentările sociale vagi, recurențele familiare, ca loc geometric de emergență al ideologiilor. Efectul de clișaj este cel care atrage atenția, cel care străbate timpul și prin care Caragiale este adus în contemporaneitate. Situațiile asemănătoare le redescoperim mai ușor prin clișeele care le caracterizează. În ceea ce-l privește pe Caragiale, întrebuințarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fiind dedicată zilei, luminii, iar cealaltă jumătate nopții, întunericului. Prin tradiție exegeza celtică admite două sărbători calendaristice mari. Lughnasa (dedicată marelui zeu Lugh) la 1 august ca sărbătoare a primei recolte, și Beltain la 1 mai, ca sărbătoare ignică a emergenței vegetației. Calculând totuși între ele nu sunt șase luni ceea ce duce la o asemetrie calendaristică. Prin urmare trebuie făcut calculul pornind de la sărbătoarea Samain la 1 noiembrie, considerată începutul noului an la celți intrarea în noapte. Deci Belain marchează nașterea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dezvoltă ceea ce poate fi numit − consideră Dubois − "complexul lui Prometeu", ale cărui avataruri sau ecouri (supraomul, victoria raselor superioare, repartiția egalitaristă a bunurilor) duc în practică la eșecuri tragice, cum știm, considerate a fi "crizele de nebunie ale modernității" (32-33). Emergența însă a unei mitologii a timpurilor moderne, după perioade tumultuoase de căutări identitare, apare ca o "passation d'héritage" (Dubois 33), în care se regăsesc, adaptate, valorile fundamentale ale păgânismului și ale creștinismului, dar mai ales noțiunea, de origine creștină
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prima perioadă a interfazei, Gl , poate fi considerată încheiată, celula intrând în cea de a doua perioadă a ciclului celular, perioada sintetică. 1.13.1.2. Perioada sintetică (S) Această perioadă este caracterizată de replicarea materialului genetic (a cromozomilor) și emergența mugurală; se extinde pe o durată variabilă (45-150 min.), în funcție de condițiile de creștere. Debutul său este marcat de inițierea replicării ADN-ului, iar sfârșitul de desăvârșirea acestui proces. Paralel cu replicarea și cu o rată corespunzătoare pentru neutralizarea rapidă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cotitură. Pe de o parte, intervine o criză ontologică, adâncind conflictul dintre realitate și poezie, dintre „natură” și „cultură”. Sentimentul trecerii, tema centrală a liricii scrise de T., se acutizează, potențând conștiința ireversibilității emoției și a zădărniciei culturii. Se remarcă emergența unei sensibilități agonice, tipic expresionistă, care se manifestă totuși între limitele unei funciare discreții feminine: „Alege-ți pana și o scufundă/ în vâna gâtului cu floare deasă./ [...] vine toamna și vinete boabe mi-s ochii./ Înnegrește-ți pana în ei
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
se pot schimba presiunile selective la care acel grup este supus de mediul Înconjurător (Lachapelle et al., 2006). Construirea unei nișe culturale care să slăbească presiunile selective impuse de mediu a fost posibilă prin producerea următoarelor schimbări (Boehm, 2000): 1. emergența unor mecanisme pentru limitarea puterii indivizilor cu un comportament de tip alfa; 2. implementarea unor mecanisme de pedepsire a blatiștilor și a indivizilor cu un comportament de tip alfa; 3. apariția unor valori și reguli care să promoveze cooperarea În interiorul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În cîrcă discursurile nihiliste ale French Theory, printre alții de către Allan Bloom. Din contră, francezul știe bine ce e modernitatea, posteste cel care-i dă dureri de cap. Una dintre explicațiile acestei diferențe de viziune este, scrie eseistul francez, momentul emergenței postmodernismului În America și În Franța: În plină perioadă de creștere acolo, În fin-de-siècle aici. SÎnt de acord, cu condiția unui amendament: oare nu devine postmodernismul o temă a sfîrșitului din momentul În care nazismul a fost Înfrînt cu ajutorul monstruoasei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
relația dintre periculozitatea actelor de criminalitate și asprimea pedepselor) și despre activitatea poliției (suportul popular al acesteia). Sunt analizate influența mass-media în construirea opiniei publice (suprareprezentarea criminalității, inducerea fricii de victimizarea criminală etc.) și particularitățile proceslor cognitive ce intervin în emergența opiniilor (suprageneralizarea, accesibilitatea cognitivă, încrederea în propriile judecăți evaluative). Pentru susținerea enunțurilor teoretice referitoare la criminalitate, justiție și poliție, am evocat rezultatele sondajelor de opinie publică naționale și internaționale (Eurobarometrul de Opinie Publică, 2004, și New Europe Barometer, 2004). Se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cunoaștem bias-urile (erorile) opiniei publice despre criminalitate și sancționarea ei legală. Julian V. Roberts (1992, 116) susține că două ar fi principalele cauze ale bias-urilor în construirea opinei publice despre criminalitate: influența mass-media și particularitățile cogniției sociale. Influența mass-media în emergența opiniei publice Mijloacele de comunicare în masă constituie cea mai importantă sursă de informare despre crime și criminalitate, despre activitatea poliției și justiției. Televiziunile și ziarele se întrec în relatarea cât mai multor acte infracționale violente. În intervalul iunie-noiembrie 1993
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în prezent, în România întâlnim aceeași tendință de suprareprezentare în mass-media a crimelor cu violență. Dacă lucrurile stau așa, nu trebuie să ne mire erorile din opinia publică referitoare la criminalitate. O direcție fructuoasă de cercetare a influenței mass-media în emergența opiniei publice despre criminalitate și sistemul judiciar constă în compararea opiniei persoanelor mari consumatoare de media cu cea a persoanelor slab consumatoare de media. S-a constatat că prima categorie are o percepție mai inexactă despre rata criminalității și despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
introduce termenul de „comunități transnaționale”, pentru a se referi la grupurile de imigranți care stabilesc legături regulate între societățile de origine și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind un fenomen nou, legat de schimbările produse de procesul de globalizare și de răspunsul pe care migranții îl formulează la acesta. În fine, o altă articulare teoretică utilă demersului meu este realizată de Thomas Faist. Acesta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fine, o altă articulare teoretică utilă demersului meu este realizată de Thomas Faist. Acesta nu consideră transnaționalismul un fenomen neapărat nou, ci un fenomen care a căpătat în ultimii ani o dinamică deosebită (Kivisto, 2001). El accentuează rolul rețelelor în emergența transnaționalismului și, în plus, aduce în limbajul despre migrație termenul de spațiu transnațional 6, care reprezintă combinații de legături, poziții în rețele și organizații, și rețele de organizații care se realizează dincolo de granițele mai multor state (Faist, 1999, 40). Avantajul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]