2,028 matches
-
zburătoare din genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zil zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de a aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia d de ultrasunete este întreruptă. Laringele este dotat cu musculatură specifică
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
clasă sau de la o clasă paralelă), uneori satisfacția este intensificată („a făcut mai bine decât mine?” sau a făcut ca mine?”). III. Principiile de modificare a atitudinilor și „construcția” mesajului a) Contribuția emițătorului la modificările atitudinale Dacă receptorul (elevul) percepe emițătorul (profesorul) ca fiind sursă credibilă și atractivă totul se va repercuta asupra atitudinii receptorului. Dar, atractivitatea nu se referă doar la aspectul exterior al emițătorului. Similaritatea și familiaritatea sunt factori care au un impact major asupra felului în care este
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
atractivă totul se va repercuta asupra atitudinii receptorului. Dar, atractivitatea nu se referă doar la aspectul exterior al emițătorului. Similaritatea și familiaritatea sunt factori care au un impact major asupra felului în care este perceput receptorul. Pe parcursul evenimentului de comunicare emițătorul acționează solitar. Motivația receptorului este influențată considerabil de relația dintre emițător și receptor. b) Contribuția mesajului la modificările atitudinale Mesajele persuasive precum și cele motivatoare, tehnicile lor de elaborare pot fi învățate de la persoanele care alcătuiesc mesajele din spoturile publicitare. Mesajul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
se referă doar la aspectul exterior al emițătorului. Similaritatea și familiaritatea sunt factori care au un impact major asupra felului în care este perceput receptorul. Pe parcursul evenimentului de comunicare emițătorul acționează solitar. Motivația receptorului este influențată considerabil de relația dintre emițător și receptor. b) Contribuția mesajului la modificările atitudinale Mesajele persuasive precum și cele motivatoare, tehnicile lor de elaborare pot fi învățate de la persoanele care alcătuiesc mesajele din spoturile publicitare. Mesajul este astfel elaborat încît asigură corespunderea dintre ceea ce se comunică și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
cel de decriptare. Aceștia mai poartă numele de algoritmi simetrici. Cheia trebuie păstrată foarte bine și trebuie să fie cunoscută doar de emițător și receptor. Există un dezavantaj al algoritmilor cu chei simetrice, acela că trebuie un canal securizat între emițător și receptor pentru transmisia cheii înainte de a se începe procesul de criptare propriu zis. În figura 1.7. este descris procesul de criptare cu chei simetrice. Figura 1.7. Criptarea cu chei simetrice 17 1.3.1.2. Criptarea cu
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
secretă. Figura 1.8-a. Criptarea cu chei asimetrice 18 Figura 1.8-b. Sistemul de criptare cu chei publice (asimetrice)19 În cazul unei comunicații folosind criptarea asimetrică , fiecare entitate va deține câte o pereche de chei (publică și privată). Emițătorul poate cripta mesajul cu cheia publică a receptorului, astfel încât doar acesta să poată decripta mesajul cu cheia sa privată. În cazul unui răspuns, receptorul va utiliza cheia publică a emițătorului astfel încât decriptarea să se poată face de către emițător cu cheia
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
și privată). Emițătorul poate cripta mesajul cu cheia publică a receptorului, astfel încât doar acesta să poată decripta mesajul cu cheia sa privată. În cazul unui răspuns, receptorul va utiliza cheia publică a emițătorului astfel încât decriptarea să se poată face de către emițător cu cheia sa privată. Cheile algoritmilor asimetrice sunt obținute pe baza unei formule matematice din algebra numerelor mari, din valoarea unei chei neputându-se detecta cheia pereche. În figurile 1.8-a și 1.8-b. este prezentată criptarea cu chei
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
direct. În figura 1.11. sunt prezentate câteva dintre elementele pașaportului biometric. 1.3.3. Mecanisme steganografice Fabien A. P. Petitcolas, Ross J. Anderson și Markus G. Kuhn (1999) văd steganografia ca știința de a ascunde mesaje secrete astfel încât nimeni, în afară de emițător și receptor, să nu poată suspecta existența unui astfel de mesaj securitate prin obscuritate. Protecția informațiilor și steganografia sunt folosite în lupta cu plagiatorii, în domeniul drepturilor de autor. Ascunderea informațiilor este procesul de a encoda o stego-data care înseamnă
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
în timpul povestirii elevii trebuie să asocieze ideile expuse cu imaginea reală a obiectului despre care se vorbește. Există tendința ca expunerii sistematice să i se acorde un spațiu prea lung în cadrul lecției. Acest mod de predare transformă învățătorul într-un emițător de cunoștințe, iar pe elev într-un receptor pasiv. Această situație este contraindicată. De aceea, orice învățător trebuie să-și selecteze foarte atent materialul de expus și să nu se lase furat de frumusețile de neasemuit ale cunoștințelor geografice. Didactica
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
caracteristici variabile unor constante cu care vine din limbajul curent 159. Calitatea sa de termen contextual este întărită și de faptul că receptarea corectă a sensului numelui și depistarea referentului presupun o trimitere înapoi, la o situație cunoscută atât de emițător, cât și de receptor, la cunoștințele comune ale interlocutorilor 160. Pornind de la afirmațiile lui Carmen Vlad și ale Emmei Tămâian referitoare la relațiile numelui propriu cu elementele textului literar, autoarea evidențiază calitatea de "semn relevant al unui întreg, care este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un raport de intercondiționare reciprocă: noțiunile se constituie prin cuvinte, judecățile se formulează prin propoziții, iar raționamentele se desfășoară la nivelul organizării textului, prin raporturi sintactice. Funcția de exprimare a gândirii este corelată cu caracterul social al limbii. Prin limbă, emițătorul încadrează propriile sale păreri, în normele de analiză socială a realității, iar gândirea se fixează într-o formă materială, perceptibilă. I.1.1. Funcția denotativă În lingvistică, funcțiile limbii se stabilesc fie în raport cu natura limbajului, fie în funcție de scopul acestuia sau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
materială, perceptibilă. I.1.1. Funcția denotativă În lingvistică, funcțiile limbii se stabilesc fie în raport cu natura limbajului, fie în funcție de scopul acestuia sau de actul vorbirii. Așa cum s-a mai spus, actul lingvistic presupune coexistența a trei componente fundamentale: subiectul vorbitor (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și conținutul comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sau de actul vorbirii. Așa cum s-a mai spus, actul lingvistic presupune coexistența a trei componente fundamentale: subiectul vorbitor (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și conținutul comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul, contextul și contactul, codul - R. Jackobson stabilește șase funcții ale limbii. Funcția referențială, numită și denotativă/informațională/cognitivă (raportată la context) este identică funcției de reprezentare din teoria lui K. Bühler. Sfera de manifestare este realitaea extralingvistică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
științifică își fundamentează substanța pe această funcție, în condițiile în care sfera de interes nu o reprezintă atitudinea, reacțiile destinatarului sau structura mesajului, ci sistemul gândirii. I.1.2. Funcția expresivă Funcția expresivă (numită și emotivă sau interjecțională), centrată pe emițător este legată mai mult sau mai puțin conștient de latura "individualității intelectuale", de dimensiunea afectivă a emițătorului în confruntarea cu realitatea non-verbală. Procesul gândirii nu trebuie absolutizat în viața spirituală a omului, atunci când vorbim de unicitatea lui intelectuală. Limba depășește
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Procesul gândirii nu trebuie absolutizat în viața spirituală a omului, atunci când vorbim de unicitatea lui intelectuală. Limba depășește simpla sferă de exprimare și formulare a gândirii, din nevoia ființei de a-și exprima propriile sentimente și trăiri. Prin funcția expresivă, emițătorul exprimă conștient sau inconștient, voluntar sau involuntar, propria sa atitudine față de conținutul mesajului pe care îl transmite, față de realitatea (ontologică, materială, obiectivă subiectivă) cu care intră în dialog. Funcția expresivă este absolută în interjecții și elemente interjecționale, fără a se
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor(i). Omniprezentă în interogații cu valoare incidentă, funcția fatică este, în sens general, o structură sintactică, prin care emițătorul verifică dacă se mai află în contact cu receptorul. În acest sens, enunțul poate cuprinde fraze care atrag atenția destinatarului atât "în comunicarea directă, cât și în comunicarea mediată" (DSL, 2005: 225). Ca funcție auxiliară este "legată" într-o anumită
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă este funcția fatică "centrată pe menținerea contactului dintre emițător și destinatar" (P. Diaconescu, Stilurile funcționale..., 1974: 233), nu funcția conativă. Cercetarea funcției fatice a constituit obiectul predilect de studiu a numeroși alți lingviști români (P. Diaconescu, 1974; I. Iordan, V. Robu, 1978; D. Irimia, 1999; S. Dumistrăcel, 2006, R.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Solomon Marcus subordona funcției fatice și formele rudimentare de salut, prin care se semnalează "partenerului"de dialog faptul că se menține legătura: Pe curând! La bună vedere! Funcția fatică se află în legătură cu contactul între protagoniștii actului lingvistic, în sensul că emițătorul "invită un destinatar la dialog, verifică menținerea, realizarea comunicării" (D. Irimia, 1999: 31). Analizând impactul funcțiilor limbajului în discursul unui regim totalitar, Dumitru Irimia considera că funcția relevantă în limbajul publicistic este funcția conativă. Ideea Paulei Diaconescu, din 1974, privind
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în condițiile în care informația din mesajul său este precară; poetul "de ocazie atins" de mediocritate bate câmpii cu grație, numai pentru ca relația cu presupușii cititori să poată fi menținută etc. b. Enunțurile canonice și rolul acestora în relația dintre emițător și destinatar. Stelian Dumistrăcel (S. Dumistrăcel, 2006: 130) realizează o clasificare sistematică a tuturor speciilor canonice de "discurs repetat" (E. Coșeriu): I. Enunțuri anonime; II. enunțuri cu autori cunoscuți. Enunțurile anonime sunt clasificate în două categorii: populare și culte. Din
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a operelor literare) de către cititorul presei contemporane, din chiar titlul articolului. În al doilea rând, utilizarea dictoanelor, titlurilor, citatelor și sloganelor se explică prin "intenția de a semnala elemente ale "contractului de lectură", respectiv imaginea pe care și-o formează emițătorul în ceea ce-l privește pe cititor (ca mediu, cultură) și tipul de relație cu acesta, pe care primul vrea s-o impună" (ibidem: 132). Acest procedeu al utilizării enunțurilor canonice în titlu echivalează cu ceea ce retorica antică numea captatio benevolentiae
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
intertextualității aduce cu sine ceea ce Roland Barthes numea "moartea autorului" (R. Barthes, The Death of the Author, 1968), concepție de avangardă pentru perioada poststructuralistă. Cert este faptul că ipoteza intertextualității afectează toate dimensiunile comunicării media/ jurnalistice, de la identitatea autorului (ca emițător), la textul propriu-zis, la receptor/ cititor, în condițiile în care jurnalul/ presa reprezintă o încrucișare de "voci" și roluri codificate. Aserțiunea lui Roland Barthes că "moartea autorului" coincide cu "nașterea cititorului" ar putea constitui unul dintre fundamentele doctrinare ale comunicării
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
referirea...". (Davidson, 1984: 90). Considerăm, în tradiția lui Stelian Dumistrăcel (S. Dumistrăcel, 2006), Antoine Compagnon (A. Compagnon, 1979) că funcțional "citatul pune în circulație un obiect și acest obiect este o valoare" (ibidem: 19) culturală, umană, socio-culturală, de contact între emițător și receptor etc. pe lângă alte roluri pe care le realizează. În "A fi sau a nu fi un eurosceptic" conceptul "eurosceptic" desemnează o valoare general - umană, adusă în prim-planul comunicării de citatul livresc. Este purtător de sensuri și are
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
academia. edu/8264659/Metafora stiintifica extras din Lumi discursive Resemantizarea diferitelor straturi metaforice, metamorfozele conceptuale (produse la nivelul reprezentării) determină "migrația" constructelor metaforice de la o disciplină la alta, acestea "fiind reînvestite cu noi accepții și valori". "Planul interacțiunii cu receptorul" are în vedere contactul "retoric" dintre emițător și receptor. Din această perspectivă "tipurile de conceptualizare și exprimare metaforică se schimbă în timp asemenea modelelor..." (idem). Ioan Milică reține patru clase tematice ale desemnărilor metaforice, identificate în literatura de specialitate: "a) metafore ale animatelor (en. animate-being metaphors); b
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
două sau mai multe astfel de formațiuni legate între ele printr-un program ce va produce transformarea minții inconștiente. Spre deosebire de alte tipuri de discurs ale lumii contemporane, în discursul terapeutic, limbajul își pierde dimensiunea unidimensională. În discursul politic, de exemplu, emițătorul se referă la un subiect unic, pe care "îl comunică" și prin care "se comunică"unui auditoriu. Discursul terapeutic are o dimensiune pronunțat pragmatică și o structură eclectică: 1) poate coincide cu un singur text-metaforă (pe care locutorul-terapeutul o povestește
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]