3,571 matches
-
problemele cu conotație națională ale românilor basarabeni. Dintre aceștia s-au evidențiat, În mod special, N. Zubcu Codreanu, Z. Ralli-Arbore, V. Crăsescu, A. Frunză, C. Stere, P. Cazacu, Gh. Usinevici, dr. Bușilă ș.a. Salvându-se de persecuțiile țariste, ei au emigrat În România, unde, alături de B.P. Hasdeu, D. Moruzi și alți basarabeni, au depus eforturi susținute pentru eliberarea Basarabiei. În 1879, la Iași, a Început să fie editat ziarul Basarabia, care, pe lângă tematica socială și socialistă, aborda și problematica legată de
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
București, M. Giers, considera că, prin emiterea acestui manifest, Comitetul Central al „Ligii Culturale a Românilor Basarabeni” urmărea un scop politic bine determinat: sub pretextul salvării românilor de nedreptățile suportate de ei În Basarabia, documentul Îndemna Îndeosebi tineretul studios să emigreze În România, promițându-i acestuia protecție <ref id="23">23 Ibidem, f. 5. </ref>. La 11 februarie 1905, Giers a transmis un exemplar al acestui document ministrului Afacerilor Externe al României, generalul Iacob Lahovari, indicând că „e În interesul guvernului
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
intrate” în noul lor mediu socio-cultural, cât și pentru autohtoni, care se vor simți incomodați de cei nou-veniți. Aceste „întâlniri” cu caracter de „interculturalitate” va fi sursa unor ciocniri, conflicte sau situații de ostilitate deschisă. Care sunt raporturile persoanelor care emigrează cu noul lor mediu socio-cultural? Aceste raporturi decurg din modalitatea în care emigrantul percepe țara gazdă în raport cu țara sa de origine și de modalitatea în care este perceput emigrantul în țara gazdă de către autohtoni. Orice emigrant „așteaptă” de la țara gazdă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne aflăm în fața unor fenomene de „ciocnire interculturală”. Un „conflict” de regulă interior pe care persoana emigrantului este obligată să-l rezolve, să-l compenseze. Orice emigrație este expresia unei stări de nevroză a Eului. Dorința sau nevoia de a emigra este legată de o absență a identității și de căutarea acesteia. Persoanele care nu au o identitate originară, sau cei care refuză identitatea modelului lor socio-cultural, o proiectează într-un alt mediu cultural: un „mediu al speranțelor” și al „iluziilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Școlar „Electronica” din București. Obține titlul de doctor în filologie în 1974, cu teza Mituri romantice în poezia românească a secolului al XIX-lea. Din 1978 este secretar pentru România al Comitetului Internațional „Byron”. Pensionară a Uniunii Scriitorilor din 1982, emigrează în 1990 în Israel. După ce, în 1960, sub semnătura Cristina Lucian, debutase cu versuri la „Flacăra”, va mai colabora cu studii și articole de istorie literară, eseuri și versuri în „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Steaua
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
cunoaște experiențele detenției, dar capătă și câteva certitudini, cea mai marcantă fiind generată de destrămarea iluziei că onorabilitatea în spațiul casnic sau în cel public ar trebui menținută cu prețul oricărei umilințe. Drept urmare, Maria refuză compromisul de a accepta să emigreze la ieșirea din închisoare cu soțul care nu îi fusese aproape nici la rău, nici la bine, doar pentru a închide „gura lumii”, își acceptă destinul, oricât de marcat de nedreptate ar fi. Următorul roman, Miss Eva (1997; Premiul Filialei
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
care au discutat distribuția și consumul socialist. Din acest motiv, am ales să ne concentrăm pe două nișe ce erau specifice acestei localități, și anume micul trafic de graniță în Ungaria și rețelele transnaționale, care-i includeau pe germanii ce emigraseră în fosta RFG. În a treia parte a lucrării discutăm chiar practicile de consum specifice penuriei, mai degrabă decât modalitățile în care bunurile erau distribuite informal. Întrebarea principală a studiului este ce putem afla despre consum în general privind la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de față se referă totuși la alte două modalități de procurare a bunurilor de către locuitorii Sântanei. Prima modalitate este micul trafic sau traficul de frontieră cu Ungaria. A doua modalitate constă în cadourile, marfa și valuta pe care nemții ce emigraseră în Germania le trimiteau sau le aduceau cu ei pentru membrii de familie sau prietenii care rămăseseră în Sântana. Toate ocaziile enunțate mai sus erau similare în cel puțin o privință, și anume, faptul că, pentru a se folosi de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pachete” și „electronice” Cealaltă nișă pe care o vom descrie în capitolul de față era susținută de populația germană, care reprezenta un ajutor însemnat în procurarea aparatelor electronice și prin faimoasele „pachete”18 primite din Germania. Nemții din Sântana care emigraseră deja în Germania încercau să-și ajute familiile și prietenii rămași în comună. Existau două modalități de a face acest lucru: fie prin aducerea/expedierea de bunuri directe, fie prin avantajele oferite de accesul la mărcile vest-germane. De multe ori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mulți locuitori cu care am vorbit au sugerat că nemții aveau o situație economică mai bună și pentru că primeau lucruri din Germania. De asemenea, s-a menționat (mai mult implicit) și faptul că interacțiuni constante cu nemții care nu au emigrat au fost menținute și din motive instrumentale. În timp ce nemții din Sântana utilizau pentru ei unele dintre bunurile primite, o bună parte din acestea le erau vândute altor nemți sau locuitorilor români. Ele erau distribuite fie prin rețelele de prieteni, fie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
le făceau mici cadouri prietenilor lor români. Acestea puteau fi pungi cu alune, pixuri, lame de ras sau calendare de perete. În cazurile când vizitatorii din Germania stăteau în casele românilor (nemții erau obligați să-și vândă casa înainte să emigreze) sau dacă ei cereau ajutor în anumite probleme (cel mai adesea, sprijin pentru părinții în vârstă rămași în comună), cadourile erau mai consistente. Existau două modalități prin care nemții îi puteau ajuta pe români să obțină aparate electronice precum televizoare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nevoie de produsul respectiv la aceste magazine și-l cumpărau. După care ultimul îi dădea echivalentul în lei. O altă ocazie de a obține bunuri cu ajutorul nemților - mai aleatoare, însă cu atât mai profitabilă - era situația când familiile de nemți emigrau în Germania. Lor li se permitea să părăsească România doar cu un număr mic de obiecte. Combinat cu faptul că, după ce obțineau viza, încercau să plece cât mai repede în Germania, astfel de situații determinau vânzări de bunuri de consum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
adesea, turiștii aduceau din Ungaria mâncare, dar și haine și cosmetice pentru membrii familiei. În timp ce comerțul în Ungaria era folositor pentru procurarea unor bunuri ce lipseau în România, populația nemțească din Sântana și mai ales aceia dintre ei care au emigrat în Germania - era de mare ajutor pentru locuitorii ce își căutau produse electronice pentru gospodărie (televizoare color, casetofoane, aprate video, frigidere, mașini de spălat etc.). Nemții care rămăseseră în Sântana primeau, de asemenea, și pachete de la rudele lor, ce erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fi publicate. Această întreagă acțiune, cunoscută îndeosebi sub denumirea „afacerea Meditației Transcendentale”, a fost demascată la vremea respectivă de către presa internațională. Un rol important în formarea opiniei publice asupra adevăratelor cauze l-a jucat dr. Vladimir Krasnasselski. Înainte de a emigra în Elveția, ne fusese coleg de institut. El cunoștea prea bine, încă din anii detenției sale, ca prizonier politic, „rădăcinile răului”. Am lucrat timp de aproape 25 de ani la Institutul de cercetări pedagogice și psihologice, trăind în mod nemijlocit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu-și plătea impozitele! Au existat însă și unele excepții care dau de gândit, asociabile unor practici contemporane: unii naziști s-au dus după război la biserică, s-au spovedit și au fost ajutați să-și schimbe „costumația” și să emigreze în America Latină ca misionari! Problema vinovăției este, desigur, legată și de formele de complicitate directă sau indirectă. Revenind la complicitatea și vina originară de care vorbeam, ea conține nuanțe speciale ce justifică nevoia de prelucrare a trecutului și, mai ales
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după două numere, trece ca redactor la „Flacăra”, „România liberă”, „Contemporanul” (1948-1951) și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Înscris în Partidul Comunist în 1946, este exclus în 1949, fiind îndepărtat în 1958 și din Uniunea Scriitorilor. A emigrat în 1964 și, după o ședere la Roma, s-a stabilit la München. Între 1965 și 1980 a fost redactor la Radio Europa Liberă. Începe să scrie de timpuriu, colaborând în 1939 la ziarul „Iașul” și la „Jurnalul literar”. Debutează
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
1967) și al Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-franceză, a Universității bucureștene (1972). Ca student, este redactor la „Universitas” (1968-1969), la revista „Amfiteatru” (1970-1972). Lucrează apoi la Editura Albatros (1972-1974) și la „Tribuna României” (1974-1985). În octombrie 1985 emigrează, stă un an în Franța și apoi pleacă în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se la New York. Din 1986 până în 1989 urmează cursuri de master la Universitatea Columbia, în domeniul cercetării bibliografice a dreptului internațional și comparat, în aceeași perioadă fiind
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
acolo, frecventează scurtă vreme cenaclul literar organizat la cafeneaua Corona de Mircea Eliade și începe să publice versuri, note critice, prezentări literare și eseuri în primele reviste ale exilului românesc anticomunist, precum „Luceafărul” și „Caete de dor”. În iunie 1950 emigrează în Canada, la Windsor, apoi la Toronto. Colaborează cu poeme, pagini de proză și eseuri la „Vers”, „Îndreptar”, „Dacia”, „Înșir’te mărgărite”, „Arc”, „Semne”, „Carpații”, „America” (în „Calendarul” căreia îi apar fragmente din romanul Băiatul drumului), „Cuvântul în exil”, „Buna
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
de muncă forțată de la Peninsulă, Poarta Albă și Galeș. În închisoare, unde rămâne până în 1956, aflat în preajma numeroșilor intelectuali victime ale regimului comunist, devine un adevărat luptător pentru drepturile deținuților politici și, totodată, autor de versuri, difuzate oral. În 1980 emigrează în Franța. Va ajunge, alături de Cicerone Ionițoiu și alții, un luptător pentru cunoașterea în Occident a dramelor poporului român și a victimelor lagărului comunist. Membru fondator al Asociației Deținuților Anticomuniști Români, cu sediul la Paris, participă la manifestările organizate împotriva
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma acută a conflictului lăuntric între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice și în proză, realizat doar în parte și rămas în manuscris
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
din cadrul Universității de Vest (1989-1994). După absolvire este profesor la Iași și Timișoara (1994-1999), redactor-șef adjunct al revistei „Helikon” din Timișoara (1998), redactor la „Timpul” din Iași (2000-2001), redactor și realizator la Studioul de Radio Iași (1999-2001). În 2001 emigrează în Statele Unite ale Americii, unde stă numai un an, lucrând ca vânzător, recepționer marfă etc. Se întoarce în țară și din 2002 este redactor la Editura Polirom. Debutează cu proză, în 1993, la săptămânalul „Jurnalul SF”. Mai colaborează cu proză
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
-se postul ca urmare a reducerii drastice a numărului de studenți, este transferată în învățământul mediu. M. a fost foarte apreciată atât de specialiști, cât și de învățăcei pentru solida pregătire lingvistică, istorico-literară și pentru tactul pedagogic. În 1989 a emigrat în Suedia. Își susține doctoratul cu o teză despre teatrul lui Eugen Ionescu la Universitatea din Stockholm, unde va și preda cursuri de literatură. Debutul editorial, în 1980, i-a surprins pe mulți: în primul rând, pe elevii, pe foștii
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
Medie de Arte Plastice (1960-1964) și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, absolvit în 1970. Din 1979 participă la toate saloanele anuale de pictură, la expoziții de grup, în țară și în străinătate, având și două expoziții personale. În 1984 emigrează în SUA și se stabilește la New York, unde își continuă activitatea de artist plastic. Debutează în 1967, la „Contemporanul”, prezentată de Geo Dumitrescu. Câteva scrieri îi sunt selectate în antologia A Delicate Balance, tipărită la New York în 1995, iar prima
PEDVIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
Nepos, j. Bistrița-Năsăud), poetă. Este fiica lui Ilie Petri, profesor. După absolvirea Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița (1975), urmează cursurile Facultății de Automatică a Institutului Politehnic din București. Lucrează pentru un timp în învățământ, apoi în presă. După 1989 a emigrat în Statele Unite ale Americii. Debutează în volumul colectiv Ascendență (1975), fiind, de asemenea, prezentă în plachetele bistrițene 9 dimineți (1975) și Spații posibile (1979), ca și în Zece poeți tineri (Iași, 1976). Prima carte, Eclipsa, îi apare în 1979. Colaborează
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
primară în satul natal, urmează la Timișoara Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1948-1955), o școală postliceală de chimie (1962-1965) și frecventează doi ani Facultatea de Medicină Veterinară. Lucrează întâi ca operator chimist, iar din 1970 în calitate de corector la revista „Orizont”. În 1982 emigrează în Germania și se stabilește la Düsseldorf. Debutează cu poezie în „Orizont” (1966), iar editorial cu volumul de versuri Lebede ale puterii (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor). Publică în mod constant în „Orizont” și colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Tribuna
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]