KorAP: Find »[drukola/base=emoțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...532 >

13,290 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407) și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, manifestate de copil în momentul adopției (β = 0,343). Alți factori care influențează negativ relația afectivă a mamei cu copilul adoptat, deși într-o măsură mult mai mică, sunt

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca și în cazul relației afective, o are confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,425) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama (β = 0,403

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ca atare și experiențele din istoricul social și de plasament influențează relația mamei cu copilul, ci mai degrabă influența este dată de modul în care ele se repercutează asupra stării de sănătate a copilului și mai ales asupra stării sale emoționale și comportamentale. De altfel, factorul care are impactul negativ cel mai puternic asupra formării și interacțiunii membrilor familiei este comportamentul copilului. Acest rezultat este în deplină concordanță cu rezultatele cercetărilor internaționale 343. Dezvoltarea fizică și problemele medicale nu influențează negativ

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de coping adoptate constatăm o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei pe plan cognitiv și emoțional. Decizia de a adopta. Adopția unui copil nu este o alegere ușoară. De altfel, majoritatea adoptatorilor au amânat această decizie o lungă perioadă de timp, cuprinsă între 2 și 6 ani. Declarația lor sună în general la fel: "Am tot

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
lungă de timp, adoptatorii au timp să pregătească momentul plasamentului. O singură respondentă ne-a expus problemele cauzate de plasamentul pe neașteptate, într-o perioadă scurtă de timp de la atestare, a unui copil care, prin tulburările de nutriție și problemele emoționale a făcut acomodarea foarte dificilă: eram total nepregătită... nu aveam nimic din ce-i trebuie unui copil. Cea mai importantă resursă pentru părinții adoptatori în acest momentul o reprezintă familia extinsă și prietenii. Adoptarea instantanee a status-rolului parental. Sintagma este

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului. După această perioadă, pe măsură ce copilul crește și-și lărgește sfera de interacțiune socială, fiind integrați în medii educaționale, preocuparea pentru dezvoltarea abilităților intelectuale și a particularităților atitudinal-comportamentale devine centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori excesivă, față de părinții adoptatori, ceea ce conferă mamelor adoptatoare un sentiment pozitiv, de împlinire. O respondentă spunea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au o percepție favorabilă față de acești, considerându-i bine adaptați, dezvoltând o relație normală de atașament în raport cu familiile adoptive. Cu toate acestea, părerile cu privire la comportamentul școlar sau social sunt împărțite. De semnalat faptul că, jumătate dintre respondenți consideră că, problemele emoționale și de sănătate sunt semnificativ mai mari pentru copiii adoptați internațional. De semnalat că, s-au înregistrat diferențe în răspunsuri în funcție de sex, educație și rasă. Astfel persoanele de sex masculin, persoanele mai puțin educate, respectiv persoanele de culoare s-au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
că, părinții adoptatori sunt dispuși să investească, chiar mai mult, în copilul adoptat decât părinții biologici. Explicația investiției superioare într-un copil adoptat, o regăsim în studiile lui Miall 384. Potrivit acesteia, angajamentul de a adopta induce automat un răspuns emoțional puternic și o responsabilitate crescută față de copilul adoptat 385. 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Respondenții redau o imagine pozitivă și asupra copiilor adoptați, deși identificăm și aici anumite opinii ambivalente. Majoritatea consideră că, acești copii obțin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital sunt, în ordinea importanței lor următorii: comportamentul copilului, integrarea socială, tulburările emoționale și nevoia de servicii. Vârsta copilului și istoricul de plasament au un efect indirect asupra relației, fiind mediați de comportamentul copilului și starea emoțională. Este important de precizat că, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu influențează negativ interacțiunea membrilor familiei

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilul adoptat și partenerul marital sunt, în ordinea importanței lor următorii: comportamentul copilului, integrarea socială, tulburările emoționale și nevoia de servicii. Vârsta copilului și istoricul de plasament au un efect indirect asupra relației, fiind mediați de comportamentul copilului și starea emoțională. Este important de precizat că, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu influențează negativ interacțiunea membrilor familiei, deși se asociază cu o nevoie mai mare de servicii. De asemenea ținem să precizăm că, accesibilitatea serviciilor sociale și accesarea acestora nu prezintă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acomodare, adaptarea la status-rolul de părinte, costurile financiare și lipsa informațiilor au constituit factorii principali de stres. În perioada de adaptare, pe lângă factorii deja invocați anterior și care fac referire la starea de sănătate a copilului, comportamentul și starea lui emoțională, se mai pot adăuga integrarea în școală a copilului și planificarea momentului în care copilului i se spune că este adoptat. Toate familiile adoptive sunt deficitare pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Toate familiile adoptive sunt deficitare pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În afara lipsei de comunicare și a resemnării privind problemele de natură emoțională și comportamentală, în general părinții adoptatori recurg la strategii de coping adecvate rezolvării problemelor. Suportul îl primesc în general din partea apropiaților: partener, familie extinsă și prieteni. Suportul formal este solicitat și acceptat cu precădere pe dimensiune medicală. În unele cazuri

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care contribuie la creșterea copilului, informațiile esențiale despre evoluția acestuia, iar asistenții sociali, psihologii și medicii trebuie să pună la dispoziția adoptatorilor toate informațiile disponibile despre copil. Numai așa părinții adoptatori vor fi capabili să interpreteze corect, atitudinile, comportamentele, starea emoțională și sănătatea copilului și să-i înțeleagă nevoile. Ultimul demers de cercetare ne-a adus informații despre percepția socială asupra adopției, asupra copiilor adoptați și a părinților adoptatori. Adopția, din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i se oferă șansa

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nu; 1 da Copil care a beneficiat numai de protecție în centru de plasament Dihotomică, 0 nu; 1 da Copil care a beneficiat de forme multiple de plasament Dihotomică, 0 nu; 1 da Dezvoltarea copilului și starea de sănătate Tulburări emoțional Index construit din 2 itemi cu răspunsuri dihotomice (0-nu; 1-da). a. Manifestat anxietate, b. Este greu de consolat când se supără; recodificat în variabilă dihotomică 0,717 Tulburări comportamentale Index sumativ construit din 12 itemi cu răspunsuri dihotomice (0-nu; 1-da

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
construit din 2 itemi, măsurați de asemenea pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Itemi: Îmi dau seama când are nevoie de ceva, Înțeleg cu ușurință stările lui emoționale 0,735 Implicare activă și suport Index sumativ construit din 7 itemi, măsurați de asemenea pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Itemi: Îl ajut când are nevoie

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pozitiv Anexa II. Coeficienți de asociere Suficiența informațiilor și particularitățile copilului adoptat Suficiența informațiilor despre copilul adoptat despre părinții biologici ai copilului adoptat despre dificultățile întâmpinate de copii și părinți adoptatori în general Tulburări de comportament -,540* -,212 -,569** Tulburări emoționale -,224 -,250 -,194 Tulburări senzoriale ,166 ,074 ,039 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,573** -,625** -,511* Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -,454* -,134 -,487* Conduita copilului în raport cu mama ,597** ,547** ,598** Vârsta copilului în momentul adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fost în plasament în CP -,180 -,038 -,387* Copilul a fost în plasament la AMP și CP -,456* -,432* -,279 ** p < 0.01, * p < 0.05 Corectitudinea informațiilor și particularitățile copilului adoptat Corectitudinea informațiilor primite Tulburări de comportament -,487* Tulburări emoționale ,161 Tulburări senzoriale ,186 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,283 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -,576** Conduita copilului în raport cu mama -,334 Vârsta copilului în momentul adopției ,078 Copilul nu a beneficiat de protecție specială ,093 Copilul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la AMP și CP ,245 ** p < 0.01, * p < 0.05 Particularitățile copilului adoptat asociate cu încrederea și suportul formal și informal Încredere Suport în resurse informale în resurse formale informal formal Tulburări de comportament ,131 -,174 -,146 -,476* Tulburări emoționale ,208 ,175 -,056 ,087 Tulburări senzoriale ,127 ,115 ,081 ,204 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,139 ,051 -,173 -,066 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale ,094 -,160 -,199 -,057 Conduita copilului în raport cu mama -,030 ,106 ,141 ,273

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
0.05 Nevoia de servicii sociale și particularitățile copilului Servicii medicale pentru copilul adoptat Servicii psihologice și de recuperare pentru copii Servicii de pregătire pre-adopție pentru părinți Servicii de consiliere pentru părinți Tulburări de comportament -,078 ,185 ,479* ,442* Tulburări emoționale ,123 ,559** ,212 ,130 Tulburări senzoriale ,028 ,197 ,285 ,459* Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,197 ,443* -011 ,129 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale ,432* ,285 ,425* ,146 Conduita copilului în raport cu mama -,158 ,260 ,100 ,277

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
plasament în CP -.287 -.418* -.251 -.483* -.443* -.459* -.548** -.421* Copilul a fost în plasament la AMP și CP -.181 -.174 -.458* -.438* -.143 -.554** -.478* -.432* Tulburări de comportament -.457* -.484* -.656** -.760** -.479* -.840** -.839** -.588** Tulburări emoționale -.422* -.606** -.458* -.421* -.419* -.250 -.149 -.250 Tulburări senzoriale -.280 -.423* .134 -.429* -.467* .115 -.295 -.363* Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -.680** -.756** -.600** -.649** -.654** -.552** -.573** -.525** Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

perspectiva drepturilor indivizilor ca persoane, și nu doar ca participanți în diverse grupuri), aceste abordări se referă la alte repere de interes decât situația de a fi părinte singur (în plan privat, fac trimitere la violența domestică, violul conjugal, abuzurile emoționale, iar în plan public, trimit la hărțuirea sexuală, prostituție, trafic de persoane). Problemele familiei monoparentale rămân ca dificultăți nu atât ale familiei lărgite și nici ale comunității în ansamblu, ci ale indivizilor care le întâmpină pur și simplu, adică ale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
timpurie, sunt investiți la vârste mai mici cu sarcini domestice, le este atribuit adesea rolul de parteneri prin care sunt împărțite poverile traiului de fiecare zi și se pot derula conflicte după modelul conjugal. Copilul îndeplinește și rolul de suport emoțional, de substitut al soțului absent. Mamele singure sunt frecvent nemulțumite de viața pe care o duc, se declară suprasolicitate, stresate de grijile pe care le au, devin mai autoritare (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1997, p. 44). Această constatare este făcută

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
începutul vieții de cuplu). Femeile adăpostite în Centrul mamă-copil trădau, prin cuvintele pe care le considerau definitorii personalității lor și felul cum răspundeau la modul în care apropiații lor le sancționaseră că sunt mame (avem în vedere lipsa oricărui sprijin emoțional și material, nerecunoașterea copilului ca fiu/fiică, nepot/nepoată și chiar alungarea de acasă). Caracteristicile 10 puse în evidență prin intermediul testului s-au plasat la nivelul exprimării unor experiențe și a unor atitudini de viață, au oferit date de identitate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
nici măcar toate serviciile necesare ei și nou-născutului. Deci, dacă nu este ajutată, nu poate ajuta. Asistența socială acordată mamelor nou-născuților este foarte importantă. Este un sprijin complex, care implică nu numai elemente de subzistență și servicii aferente, ci și suport emoțional și asistență medicală. În acest sens, politicile publice de factură pronatalistă ar trebui să pună accentul pe grija față de mamă, pe crearea și stimularea contextelor relaționale de sprijin. Premisele după care, odată depășit momentul de criză, de dificultate (care cuprinde

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]