4,229 matches
-
archives françaises, Paris, 1996. • Ne referim, mai ales, la volumele Les relations polono-allemandes et polono-soviéthiques au cours de la période 1933-1939. Recueil de documents officiels, Paris, Flammarion, 1940, precum și la acela, deja citat, România-Polonia. Relații diplomatice, I, 1918-1939, București, Editura Univers Enciclopedic, 2003. • Dov Lungu, Romania and the Great Powers, 1933-1940, Durham and London, Duke University Press, 1989, p. 164. • Textul poate fi regăsit în Republique de Pologne, Ministere des Affaires Étrangeres, Les relations polono-allemandes et polono-soviéthiques au cours de la période 1933-1939
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ușor să sprijine guvernul de la București pentru a putea ajunge la o • Andreas Hillgruber, op. cit., p. 68. • Ibidem, p. 68-69. Vezi și Gh. Buzatu, Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, volumul I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, p. 13, și Rebecca Haynes, Politica României față de Germania între 1936 și 1940, traducere de Cristina Aboboaie, Iași, Polirom, 2003, p. 87. • Gheorghe Pașcalău, România și Marea Britanie. Relații politico-diplomatice 1933-1939, București, Editura Albatros, 2001, p. 142-143. Trebuie spus că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care susține că cel în cauză ar fi fost Adrian Dumitrescu, directorul general al industriașului Malaxa. Vezi Rebecca Haynes, op. cit., p. 88-89. Pentru un alt punct de vedere, vezi Livia Dandara, România în vâltoarea anului 1939, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p. 168-170. despre faptul că un ultimatum fusese adresat României cu aproximativ 10 zile înaintea izbucnirii crizei cehoslovace, refuzat însă de către guvernul român. În ciuda dezmințirilor oficiale ale Bucureștilor, faptul că nimic nu părea să-i schimbe opinia lui Tilea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îi determinase pe acești oameni să plece în munți fusese teama de Securitate 12, care îi arestase în masă pe activiștii Mișcării Legionare începând din mai 1948. Atitudinea fugarilor era evident reactivă. Florian Banu și Silviu B. Moldovan, București, Editura Enciclopedică, 2003 (în continuare se va cita: „Bande, bandiți și eroi“...), p. 69-70 (doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr. 36, f. 425-440). • Monica Grigore, op. cit., p. 100 (doc. de la AMJ, DIM, fond „Penal“, dosar 6910, vol. 1, f. 1). • ASRI
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dedică pagini de evocare lui N. I. Herescu și D. Găzdaru), traducerile (din Konstantinos Kavafis, de pildă) și chiar lirica. Între altele, trebuie menționate polemicile pe teme literare cu personalitățile înregimentate politic. O chemare specială a simțit L. față de marile figuri enciclopedice ale culturii române, congenere preocupărilor sale, precum D. Cantemir, B. P. Hasdeu, ca și față de poeții Ovidiu și Eminescu. Într-un proiect de structurare editorială a scrierilor proprii, dedica - în afara volumelor consacrate istoriei și lingvisticii (Dacia fără Roma și Miscellanea
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
simțului istoric, a neglijării proporțiilor și a limbajului bombastic. G. este autorul unui Lexicon de conversație storicesc religionariu, din care a publicat primul tom (literele A-B) în 1847 și care se situează între cele dintâi încercări naționale de dicționar enciclopedic. Compilat după izvoare străine, importanța lui stă în metodă, căci fiecare articol este însoțit de o bibliografie bogată, cu trimiteri exacte la text. În manuscris a rămas o încercare de istorie a literaturii române, cu ample referiri și la istoria
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
italicum” (Roma), „Studii italiene”, „Însemnări ieșene”, „Tempo” (Milano), „Suflet românesc” (Roma), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), „Filología” (Buenos Aires), „Logos” (Buenos Aires), „Revue des études roumaines” (Paris), „Humanidades” (La Plata), „Orbis” (Louvain), „Románica” (Buenos Aires) ș.a. Personalitate de formație enciclopedică, cu preocupări în mai toate domeniile umanisticii, autoritate internațională indiscutabilă în aria filologiei romanice, G. a simțit o continuă atracție față de sferele literaturii, relațiilor interculturale, comparatismului literar și folcloric, izvoarelor istorice și istorico-literare. Beneficiind de extraordinara sa pregătire filologică și
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
rare. I. Studii istorico-filologice (1974). Pe aceeași linie relevă, într-o serie de articole din „Cuget românesc” (1952-1954), Contribuția românilor la progresul cultural al slavilor, evidențiind rolul de factor cultural catalizator al „latinilor orientali”. Preocupat în mod deosebit de marile personalități enciclopedice congenere (Cantemir, Odobescu, Hasdeu), are norocul să descopere vasta corespondență a lui B. P. Hasdeu cu filologul austriac Hugo Schuchardt, pe care o publică inițial în revista „Románica” (1969-1970), apoi într-un volum de sine stătător, Cartas de B. P.
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
României” (care apăruse în 1882), se află, în martie 1890, la seria a doua și la anul al X-lea de apariție. Din ianuarie 1904 devine „România”, apoi „Revista România”. Dacă la apariție se subintitula „Revistă științifico-literară”, mai târziu devine „enciclopedică”. Redactorii responsabili până la 1890 au fost C.N. Chabudeanu pentru partea științifică, și Corneliu Botez pentru partea literară, D. Teleor, G. Russe-Admirescu, I.I. Florescu, Scarlat Orăscu, Al.I. Șonțu, I.A. Bassarabescu, Gr. Mărunțeanu, G. Bașturescu, Aristid I. Gârleanu fiind redactori
GENERAŢIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
din București (1959). Între anii 1950 și 1990 desfășoară o bogată activitate editorială, parcurgând toate treptele ierarhiei: secretar, apoi consilier al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1964-1968), redactor (din 1970) și șef de secție la Editura Științifică și Enciclopedică, director cu delegație la Editura Meridiane. A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural (1967) și i s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1980) și Premiul „Perpessicius” (1981). Debutează în presa literară cu o schiță umoristică în revista „Tânărul scriitor” (1955
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
literare în cultura italiană, București, 1962; Intelectualul și epoca sa, București, 1966; Blaise Pascal, București, 1969; Istoria literaturii italiene, București, 1969; Literatura italiană. Dicționar cronologic (în colaborare cu Doina Condrea-Derer și Andreea Vanci), București, 1974; Varia italica, București, 1975; Dicționar enciclopedic al literaturii italiene, București, 1982. Traduceri: Giordano Bruno, Despre cauză, principii și unitate, introd. trad., București, 1941; Marsilio Ficino, Asupra iubirii sau Banchetul lui Platon, introd. trad., București, 1942; Palmiro Togliatti, Gramsci, București, 1950; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, introd. trad
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic lexicon de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic lexicon de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a Margaretei Faifer și un volum de teatru al
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
că „este vremea priorității imediatului politic [...], nu încă timpul răbdător al lecturii”, redacția își propune să îmbine „temele literaturii cu cele ale actualității civice, manifestându-se drept un combatant decis în favoarea idealului democratic”. Profilul, prin tradiție, literar, și caracterul cultural enciclopedic vor fi menținute: pe lângă beletristică, critică și eseistică literară, traduceri, fiecare număr cuprinde rubrici de teatru, film, muzică, arte plastice, filatelie, sport, precum și articole pe teme economice. În dorința de reașezare a valorilor după noi repere, politica editorială urmărește participarea
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
O completare a acestui program sumar este făcută într-o scrisoare din 9 aprilie 1865, pe care Vulcan o adresa lui G. Barițiu, ale cărui inițiative sociale și publicistice îi vor servi întotdeauna ca model. Revista, scrie Vulcan, va fi „enciclopedică și beletristică”. Trei zile mai târziu, la 12 aprilie, el primește aprobarea autorităților, și la 1 mai 1865 apare numărul de probă, însoțit, cum se obișnuia, de o listă de prenumeranți. O lună mai târziu Vulcan scoate primul număr, în
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
muzică (De musica): aceste două opere trebuiau să facă parte dintr-o tratare mai amplă a celor șapte arte liberale cu titlul Discipline diverse (Disciplinarum libri); acest grup de tratate urmau să trimită și prin titlul lor la analoaga operă enciclopedică a eruditului roman Varron. Bibliografie esențială (acest criteriu, efectuarea unei selecții, chiar dacă restrânse, va fi respectat de noi întotdeauna când vom examina diversele probleme referitoare la Augustin). Ediții. Amintim întâi de toate marea ediție îngrijită de călugării benedictini ai congregației
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
obiectul unei polemici cu păgânii (mai ales cu Porfiriu), iar celelalte (nr. 132, 136, 137) sunt adresate unui păgân nobil și cultivat, Volusian, care adusese mai multe critici creștinismului. Însă el reia toate aceste chestiuni, în acea manieră sistematică și enciclopedică ce-i este atât de caracteristică, mai cu seamă prin scrierea unei opere impresionante, Despre cetatea lui Dumnezeu (De civitate Dei). Aceasta era anunțată, în esență, la sfârșitul acelei opere exegetice pe care Augustin o ducea la bun sfârșit în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai mare măsură decât în alte opere ale epsicopului din Hippona. Cu toate acestea, ne putem întreba dacă nu este scrierea cea mai importantă a lui Augustin, o expresie mai semnificativă a geniului său chiar în raport cu Confesiunile. Dintr-un impuls enciclopedic, scriitorul vrea să folosească toată știința vremii pentru a rezolva toate chestiunile cu care cultura păgână îl face să se confrunte; este o atitudine comună pentru literații din Antichitatea târzie, în cazul cărora, totuși, intenția este complet diferită, pentru că enciclopedismul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
destinatarului; se trece de la stilul de cancelarie la stilul căutat, cu multe artificii retorice; lui Cassiodor îi place să insereze în text și digresiuni erudite referitoare la politică sau la morală, la științe sau arte, conformându-se astfel acelui ideal enciclopedic care era în curs de consolidare în secolul al șaselea. Variae sunt un document de primă importanță pentru cunoașterea epocii lui Teodoric, chiar dacă au fost supuse unei revizuiri care le-a restrâns mult semnificația ca sursă de informații istorice: într-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Isidor nu sunt dezbateri unde să fie aduse noi argumente sau care să ajungă la noi rezultate, însă izvoarele antice, Ieronim și Augustin în primul rând, sunt foarte mult exploatate de scriitor care vrea să obțină compendii redactate cu spirit enciclopedic, adică vrea să concentreze cât mai multe informații și reflecții într-un spațiu cât mai redus. Oricum, Isidor vrea să reia învățătura lui Origen, chiar dacă îl cunoaște doar din traduceri, pentru că îl consideră cel mai mare dintre exegeții credinței creștine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Române dintr-o broșură mai veche, Ce sunt meseriașii? G. nu e un exaltat, un frenetic, precum atâția din generația lui, ci un liberal moderat, înclinat spre reforme menite să consolideze o democrație burgheză. Cu o informație de-a dreptul enciclopedică, nutrește o mare încredere în știință, sub înrâurirea pozitivismului lui Auguste Comte, dar împărtășește și convingeri deiste. În articolul Ochire asupra științelor, clasifică teologia ca fiind prima între științe. Recunoaște, totuși, în universul material, existența unor legi obiective, ca și
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
gramatică, Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești (tipărită la 1840; un capitol de prozodie conține și o definiție a metaforei, după Quintilian), precum și un „dicsioner”, Condica limbii românești (încheiat în 1832). Este o lucrare de proporții monumentale, cu un caracter enciclopedic. Uriașul material adunat aici e folosit pentru alcătuirea altor masive dicționare, eleno-român și româno-elen. G. este și în folcloristică un precursor, prin culegerea Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești (terminată prin 1845), apreciată și de M. Eminescu. Moralistul, cu
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
Report on Romania’s progress towards accession, (COM 2004/657 final), Bruxelles Constantinescu, N. N., (ed), 1994, Romania’s economic history. From the Beginnings to World War II, Ed. Academiei Române, București Constatiniu, Florin, 1997, O istorie sinceră a poporului roman, Univers Enciclopedic, București Cosandey, David, 1997, Le Secret de L’Occident, Arlea, Paris Dahl, Robert A., 2000, Poliarhiile. Participare și opoziție. Institutul European, Iași Dahrendorf, R, 2001, După 1989. Morală, revoluție și societate civilă, Humanitas, București Daianu, Daniel, 2000, Încotro se îndreaptă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
and Jobs. The Institutional Perspective”. Paper presented at the Eurochambres Congress, Stavanger, 2005 Holmes, Leslie, 1997, Post-Communism, An Introduction, Polity Press Huntington, Samuel P., 1997, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Antet, București Iliescu, Ion, 1994, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București Iliescu, Ion, 1992, Viața politică românească între violență și dialog, Editura Sincron, București IMF, 2002, Globalization: Threat or Opportunity, Washington, D.C. INS, 1996, Anuarul Statistic 1995, București INS, 1998, Anuarul Statistic 1997, București Ionescu, Mihail E, 2002, Romania Westernization
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
An Institutional Theory of Communist Regimes, ICS Press, San Francisco Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?” Incitatus, București Kissinger, Henry (2005), Diplomația, Editura ALL, București Kirițescu, Costin, 1997, Sistemul bănesc al leului și precursorii lui, Editura Enciclopedică, București Kornai, Janos, 1990, The Road to A Free Economy: Shifting from a Socialist System. The Case of Hungary, W.W. Norton, New York Kornai, Janos, 2001, „Ten Years After The Road to A Free Economy”, în Annual World Bank Conference
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]