9,341 matches
-
este că serul nu conține fibrinogen. După ce și-au îndeplinit rolul fiziologic proteinel plasmatice sunt eliminate în tubul digestiv urmând a fi excretate prin materiile fecale, și doar în proporție redusă sunt catabolizate la nivel sangvin și tisular de către unele enzime specifice. Substanțele azotate neproteice din plasmă sunt în cantitate de 35 mg% (exprimate în azot) și provin din prelucrarea alimentele ingerate și din matabolismul proteinelor (uree, acid uric, ammoniac, creatină, creatinină, aminoacizi, plasmakinine, hormoni, glutation, pigmenți biliari). Substanțele organice neazotate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sub 4000000/mm3 corelată și cu scăderea hemoglobinei poartă numele de anemie. Creșterea numărului de hematii peste 6500000/ mm3 definește poliglobulia. Hematiile circulante trăiesc circa 120 de zile, existența lor fiind limitată de faptul că neavând nucleu nu pot sintetiza enzime care să le înlocuiască pe cele consumate. Hematia are forma unui disc biconcav, formă ce asigură o suprafață maximă pentru un volum dat. Constituientul principal al unui eritrocit este hemoglobina, ce fixează reversibil O2 și CO2 și contribuie la menținerea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
După acest mecanism acționează macrofagele în reacțiile alergice. Aceste celule imune conțin interferon, care are rol în apărarea antitumorală. Alături de granulocitele neutrofile au un rol redus în supravegherea imună anticanceroasă, prin fagocitarea unor celule atipice. Macrofagele intervin și în metabolismul enzimelor hidrolitice, esterazelor, lipidelor, degradarea hemoglobinei, reciclarea fierului, cicatrizarea leziunilor, neutralizarea unor metaboliți, nutriția celulară. Rămân în țesuturi 2-3 luni. Macrofagele prezintă o morfofuncționalitate variată în funcție de țesutul în care se găsesc, deosebindu-se: macrofagul din sistemul nervos central (microglia lui Del
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în sângele circulant este de 10 zile, fiind repartizate 2/3 în sânge și 1/3 în splină. Numărul lor este de 250000 ± 50000/mm3 sânge. Conțin proteine (trombostenina - proteina contactilă, fibrinogen și factori procoagulanți captați din sânge), glucide, lipide, enzime oxidative și diferiți ioni. Au rol în hemostaza spontană la nivelul vaselor mici și mijlocii. Participă la formarea trombusului prin: aderarea trombocitelor, reacția de descărcare, agregarea trombocitelor și retracția cheagului. Hemostaza spontană se produce după o leziune vasculară, prin constricția
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
trombina ce transformă fibrinogenul în fibrină. Retracția cheagului se face tot datorită trombocitelor, care conțin o proteină numită trombostenină, procesul având ca rezultat întărirea dopului hemostatic. La câteva zile de la constituire trombusul este distrus, fibrinoliza fiind realizată de către plasmină, o enzimă ce se activează în interiorul coagulului. Plasmina se formează din plasminogen, proteină ce se găsește în plasmă. Această enzimă hidrolizează legăturile chimice ale fibrinei, fibrinogenului și a unor factori ai coagulării. Trombocitele conțin inhibitori ai plasminei, putând întârzia liza coagulului. Trombocitele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
trombostenină, procesul având ca rezultat întărirea dopului hemostatic. La câteva zile de la constituire trombusul este distrus, fibrinoliza fiind realizată de către plasmină, o enzimă ce se activează în interiorul coagulului. Plasmina se formează din plasminogen, proteină ce se găsește în plasmă. Această enzimă hidrolizează legăturile chimice ale fibrinei, fibrinogenului și a unor factori ai coagulării. Trombocitele conțin inhibitori ai plasminei, putând întârzia liza coagulului. Trombocitele mai au și rol în menținerea integrității vaselor microcirculației și îndeplinesc funcții de transport, de apărare antiinfecțioasă, de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin preluarea din sângele circulant a unor cantități considerabile de catecolamine, serotonină, histamină, heparină și chiar toxine endogene este prevenită acumularea lor în organism. Participarea plachetelor sangvine la provocarea și întreținerea reacției infalmatorii se datorează eliberării de histamină, serotonină și enzime hidrolitice prin distrugerea acestora odată cu țesutul afectat. Trombocitele intervin în apărarea antiinfecțioasă prin includerea antigenelor din sângele circulant în agregatele plachetare (procesul de conglutinare). 2.5. Modificările morfologice și biochimice sangvine produse de efort a) Modificări sangvine imediate Efortul fizic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
face în mod regulat mișcare, numărul eritrocitelor este mai crescut cu 200000-300000/mm3, iar al leucocitelor și trombocitelor cu aproximativ 20%. Rezerva alcalină este crescută, ca o adaptare la acidifierea sângelui în timpul efortului fizic, în cantitate mai mare fiind și enzimele cu rol în catabolizarea deșeurilor metabolice. 3. Fiziologia aparatului cardio-vascular Aparatul cardio-vascular este alcătuit din cord, artere, capilare și vene și are funcția de a deplasa sângele de la nivel tisular (acolo unde se fac schimburile de gaze respiratorii, sunt cedate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
legături fosfat macroergice duce la eliberarea energiei stocate. 4.2.1. Metabolismul protidic Proteinele sunt constituienți principali ai materiei vii, îndeplinind următoarele roluri: rol plastic, fiecare țesut fiind dealtfel caracterizat de un anumit tip de proteină structurală intră în structura enzimelor, a unor hormoni (hormonul adrenocorticotrop, vasopresina, insulina) și a unor mediatori chimici (adrenalină, noradrenalină, histamină, serotonină) rol în reglarea pH-ului (au caracter amfoter, adică se comportă ca baze în mediu acid și ca acizi în mediu bazic) rol în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
histidina sunt aminoacizi pentru care este necesar un aport suplimentar în perioada de creștere a organismului, deoarece necestitățile depășesc ritmul de sinteză hepatică, din acest motiv numindu-se aminoacizi relativ esențiali. Aminoacizii rezultați din scindarea hidrolitică a proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice din tubul digestiv se absorb prin mecanisme de transport active și ajung cea mai mare parte în circulația portală, fiind metabolizați la nivel hepatic în proporție de 80%. Lizina, arginina și histidina sunt metabolizate exclusiv în ficat. Acest organ
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de 65% din energia necesară organismului. Oxidarea unui gram de glucide eliberează 4,1 cal intervin în metabolizarea lipidelor rol plastic, prin sinteza unor constituienți tisulari sau ai membranelor celulare rol funcțional, intrând în structura acizilor nucleici și a unor enzime Glucidele provin exclusiv din aportul exogen și sunt reprezentate de polizaharide (amidon, glicogen, celuloză), dizaharide (zaharoză, maltoză, lactoză) și monozaharide (hexoze-glucoză, fructoză, galactoză și pentoze cuprinse în structura acizilor nucleici sau a altor substanțe complexe). Glucidele complexe, cu excepția celulozei, sunt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mici din structura mucoasei bucale. Este secretată în cantitate de 1 - 2 l pe zi. Compoziția salivei: apă 99,4% substanțe anorganice 0,2% (Cl-, Na+, K+, bicarbonați, fosfați) substanțe organice 0,4% (uree, acid uric, aminoacizi, creatină, colesterol, mucină, enzime: ptialină, maltază, lizozim) Reacția salivei este slab acidă (pH 6-7). Rolurile digestive ale salivei: contribuie la umectarea, diluarea, lubrefierea alimentelor și formarea bolului alimentar are rol de solvent pentru alimente intervine în digestia chimică, prin enzimele conținute: ptialina sau amilaza
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aminoacizi, creatină, colesterol, mucină, enzime: ptialină, maltază, lizozim) Reacția salivei este slab acidă (pH 6-7). Rolurile digestive ale salivei: contribuie la umectarea, diluarea, lubrefierea alimentelor și formarea bolului alimentar are rol de solvent pentru alimente intervine în digestia chimică, prin enzimele conținute: ptialina sau amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat, rezultând dextrine și maltoză Rolurile extradigestive ale salivei: are proprietăți bactericide prin lizozimul pe care îl conține are rol în excreție, prin salivă eliminându-se uree, acid uric, creatină, plumb, mercur, virusurile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
reprezintă transformările suferite de alimente sub acțiunea sucului gastric, cu participarea motricității gastrice. Sucul gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și 0,4% substanțe organice (enzime). Acidul clorhidric este secretat de către celulele parietale ale glandelor fundice. Rolurile HCl: transformă pepsinogenul, care este o proenzimă, în fermentul activ - pepsina; transformă fierul trivalent în fier bivalent, acesta din urmă putând fi absorbit la nivelul intestinului pregătește amidonul pentru
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
HCl: transformă pepsinogenul, care este o proenzimă, în fermentul activ - pepsina; transformă fierul trivalent în fier bivalent, acesta din urmă putând fi absorbit la nivelul intestinului pregătește amidonul pentru digestie precipită cazeinogenul din lapte are rol antiseptic Cele mai importante enzime gastrice sunt pepsina, labfermentul, gelatinaza, lipaza gastrică. Pepsina. Proenzima (pepsinogenul) este transformată de către HCl în pepsină; pepsina acționează asupra proteinelor din alimentele ingerate și le transformă în polipeptide, în aceste mod devenind solubile și ușor digestibile, are rol în coagularea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ingerate și le transformă în polipeptide, în aceste mod devenind solubile și ușor digestibile, are rol în coagularea laptelui la adult Labfermentul, secretat sub formă de proenzimă de stomacul sugarului, și activat de către HCl, are rol în digetia laptelui Gelatinaza, enzimă care lichefiază gelatina Lipaza gastrică, prezentă doar la copil, hidrolizează grăsimile fin emulsionate din frișcă, ou etc. Lizozimul, cu rol în digestia glucidelor și efect bactericid În compoziția sucului gastric intră și: factorul intrinsec, secretat de glandele fundice, o mucoproteină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
canal principal - canalul lui Wirsung și printr-un canal accesor - canalul lui Santorini. Este alcalin (pH 8), conținând substanțe anorganice și substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de bicarbonat, care participă la neutralizarea chimului gastric. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime: amilaza pancreatică, enzimă mai puternică comparativ cu amilaza salivară, hidolizează amidonul crud sau preparat până la oligozaharide lipaza pancreatică, activată de către sărurile biliare, hidrolizează grasimile în glicerol și acizi grași tripsina, secretată sub formă de tripsinogen și activată de enterokinază (enzimă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lui Wirsung și printr-un canal accesor - canalul lui Santorini. Este alcalin (pH 8), conținând substanțe anorganice și substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de bicarbonat, care participă la neutralizarea chimului gastric. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime: amilaza pancreatică, enzimă mai puternică comparativ cu amilaza salivară, hidolizează amidonul crud sau preparat până la oligozaharide lipaza pancreatică, activată de către sărurile biliare, hidrolizează grasimile în glicerol și acizi grași tripsina, secretată sub formă de tripsinogen și activată de enterokinază (enzimă aflată în sucul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
enzime: amilaza pancreatică, enzimă mai puternică comparativ cu amilaza salivară, hidolizează amidonul crud sau preparat până la oligozaharide lipaza pancreatică, activată de către sărurile biliare, hidrolizează grasimile în glicerol și acizi grași tripsina, secretată sub formă de tripsinogen și activată de enterokinază (enzimă aflată în sucul intestinal și în mucoasa intestinală) prcum și autocatalitic, degradrează proteinele în oligopeptide chimotripsina, sescretată sub formă de chimotripsinogen și activată de tripsină, are aceeași acțiune de scindare a proteinelor carboxipeptidazele, activate tot de tripsină, descompun oligopeptidele până la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lichidului interstițial, iar pH-ul este 7,2-7,6. Conține mucus și bicarbonat, pentru a contracara agresiunea acidă de la nivel gastric. Cea mai mare parte a fermenților intestinali sunt localizaț la nivelul marginii în perie a celulelor mucoasei, numite enterocite.Enzimele sunt eliberate în intestin odată cu descuamarea acestor celule. Principalii fermenți întâliniți la nivelul intestinului sunt: peptidazele intestinale, ce hidrolizează peptidele descompuse de către pepsină și tripsină până la aminoacizi enterokinaza, hidrolizează polipeptidele și activează tripsinogenul fosfataza și nucleozidaza descompun nucleotidele până la stadiul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
utilizarea unei rații bogate în lipide în scopul creșterii produției de energie nu este de dorit, deoarece creează hipercolesterolemie cu toate consecințele ei. Vitaminele și mineralele, deși nu conferă aport energetic, sunt indispensabile proceselor biochimice ale organismului. Alături de hormoni și enzime, vitaminele și mineralele influențează viteza desfășurării reacțiilor biochimice din corpul uman, intrând în categoria agenților ergogeni. Vitaminele se împart după criteriul solubilități în liposolubile, care sunt și termorezistente, și hidrosolubile, care sunt termolabile și deci se distrug prin prepararea alimentelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acestor diferențe constă în existența unor ATP-aze miozinice diferite în cele două tipuri de fibre (izoenzime rapide și respectiv lente). Fibrele lente, de tip I, au capacitate mare de respirație aerobă și corespunzător un număr mare de capilare, mitocondrii și enzime respiratorii; datorită cantității mari de mioglobină se mai numesc și fibre roșii. Tensiunea maximă este atinsă într-un timp mai lung (de exemplu mușchiul solear necesită 100 ms pentru a atinge tensiunea maximă). Fibrele lente sunt capabile să mențină contracția
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mușchiul solear necesită 100 ms pentru a atinge tensiunea maximă). Fibrele lente sunt capabile să mențină contracția mult timp fără apariția oboselii. Fibrele rapide de tip IIb sunt adaptate la respirația anaerobă, au o rezervă mai mare de glicogen și enzime glicolitice, în schimb au mai puține capilare și mioglobină. Din cauza conținutului mai redus de mioglobină se mai numesc și fibre albe. Tensiunea maximă este atinsă într-un timp mai scurt (7,3 ms la mușchii extraoculari), dar rezistența la oboseală
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai mică la adult decât la individul tânăr sau la embrion; dealtfel în cursul dezvoltării cantitatea de acetilcolină din mușchiul striat scade. În primele stadii ale ontogenezei are loc o adaptare a mușchiului striat la eforturi bruște, prin creșterea activității enzimelor care asigură refacerea rapidă a stocului de ATP. Mușchiul striat, pe măsură ce evoluează pe plan ontogenetic, capătă o capacitate din ce în ce mai mare de producție energetică, atât pe cale aerobă cât și pe cale anaerobă, substratul acestui proces constând în creșterea activității atât pentru enzimele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
enzimelor care asigură refacerea rapidă a stocului de ATP. Mușchiul striat, pe măsură ce evoluează pe plan ontogenetic, capătă o capacitate din ce în ce mai mare de producție energetică, atât pe cale aerobă cât și pe cale anaerobă, substratul acestui proces constând în creșterea activității atât pentru enzimele glicolizei, cât și pentru enzimele oxidative. Datele prezentate sugerează faptul că metabolismul fibrei striate are o evoluție ontogenetică caracterizată prin perfecționarea proceselor care furnizează energie aparatului contractil, care la rândul său evoluează spre o reactivitate crescută față de ATP și spre
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]