1,135 matches
-
este determinat ca „substanță transcendentă”, ce precede existența și o transcende, dar se manifestă în lucrurile existente. Mircea Florian, care a studiat în Germania împreună cu neokantianul Rehmke, a elaborat în perioada interbelică o filosofie a informației pure, încercând să învingă epistemologia bazată pe dihotomia subiect-obiect. Rezultatele sale sunt publicate în volumul "Reconstrucție filosofică" (1943). „Ioneștii” s-au grupat în jurul profesorului și/sau prietenului lor, Nae Ionescu (1890-1940). El a obținut doctoratul în filosofie în Germania, cu un studiu despre „logistică”, adică
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ziar, prin care a promovat idei puternic conservatoare, viziuni reacționare și s-a alăturat rapid extremei drepte. După moartea sa, unii dintre studenții și asociații săi (Noica, Amzăr, Eliade, Onicescu, Vulcănescu) au publicat variatele sale prelegeri despre logică, istoria logicii, epistemologie (adică teoria cunoașterii) și istoria metafizicii. Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică. Gândirea lui Nae Ionescu ar putea fi descrisă ca o filosofie existențială a autenticității creștine, numită „trăirism”, o versiune autohtonă a existențialismului, influențată
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a treia stări, dincolo de materie și energie. În anii 1940, matematicianul Octav Onicescu a condus un
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de asemenea pe Noica pentru absolutizarea dialecticii tetradice și își propune propria versiune, cea a dialecticii pentadice. El susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau pentadică. Filosofia sa continuă epistemologia facultăților, discreditată de mult timp, pe care o complică vorbind de cinci facultăți de gândire. Așadar, avem: intelectul, intelectul rațional, rațiunea, rațiunea speculativă și speculația. Categoriile de filosofie sistematică determinate de Surdu, sunt de asemenea cinci: Transcendența/Subzistența, Ființa, Existența
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
două părți, una conceptual obiectivă, iar cealaltă subiectivă, estetică, persuasivă. De curând, Corneliu Mircea pare mai apropiat de filosofia mistică. Urmând exemplele lui Anton Dumitriu, Grigore Moisil sau Octav Onicescu, diferiți profesori de la Universitatea din București s-au orientat spre epistemologie și filosofia științei, datorită naturii tehnice a acestora, lipistă de control și amestec ideologic. După cădrea comunismului, ei și-au continuat preocupările, dar de asemenea au scris pe multe alte subiecte. Protagoniștii acestei școli sunt Mircea Flonta (n. 1932), Ilie
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
și cea a lui Wittgenstein (de asemenea, a tradus câteva cărți de-ale lui și a publicat o carte despre filosofia sa). Ilie Pârvu este un epistemolog, filosof al științei, metafizician și comentator al lui Kant. A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
o carte despre filosofia sa). Ilie Pârvu este un epistemolog, filosof al științei, metafizician și comentator al lui Kant. A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în materialul teosofic al lui Blavatsky și al unor materiale contemporane de nișă mai recente, la Bailey găsim aceeași ierarhie cosmogonică ocultă: fizic, eteric, astral, mental, cauzal, nivelurile mai înalte nelocuite de existență". Olav Hammer, în cartea "Cunoaștere revendicată: Strategiile epistemologiei de la Teosofie la New Age", subliniază similaritățile teosofice ale lui Bailey ca și lipsa diferențelor dintre ele: Într-o extindere largă, învățăturile lui Bailey nu sunt decât reafirmări și dezvoltări ale " Doctrinei Secrete". Bailey a moștenit de la Blavatsky și Leadbeater
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
2008. ● "Mucenicia lui Tănase Todoran", în ,Lumea Credinței”, Nr. 8 (61), An VI, august, 2008. ● "Un an de la canonizarea Sf. Atanasie Todoran din Bichigiu", în ,Renașterea”, Nr. 5, An XX (serie nouă) , mai, 2009. ● "Modernitate și secularizare sau despre contemporaneitatea epistemologiilor lui Descartes și Bacon în societatea actuală", în ,Arhiva Someșană”, seria a III-a, nr IX/2010, Cluj-Napoca, 2011. Apariții în antologii de proză și poezie precum și într-o serie de reviste culturale: ● "Drumul oaselor", în ,Metamorfoze”, Nr. 101, Iunie-Iulie
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
decide prin naștere, ci prin abilități și educație. Chiar și așa, consideră că societatea ar trebui să se bazeze pe sclavagism. Aristotel, că discipol al școlii platonice de filosofie, în afară de etică și politică, a studiat logică, estetică, filosofia științei și epistemologia. A considerat că cea mai importantă disciplină filosofică este metafizică-ceea ce este dincolo de natură. Metafizică examina principile de baza, cauzele și structurile existenței în general. Aristotel vedea omul că pe o ființă politică, o entitate socială capabilă să-și găsească
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Blackboard sau WebCT. Cu toate acestea, aceste funcționalități nu sunt perfecte. Martin Dougiamas, care are studii superioare în informatică și educație, a scris prima versiune Moodle. Dougiamas a început să examineze în timpul doctoratului utilizarea aplicațiilor open-source pentru a suporta o epistemologie constructivistă și socială a predării și a învățării în cadrul comunităților online. Deși este dificil de arătat exact cum constructivismul social face Moodle-ul diferit de alte platforme e-learning, acesta a fost citat ca un factor important de către utilizatorii Moodle. Alți utilizatorii
Moodle () [Corola-website/Science/321955_a_323284]
-
ce s-ar suprapune Bibliei. Pe de o parte, Biserica lasă tradiția deschisă pentru dezvoltare dogmatică constantă, pentru inteligența (synesis-intellectus) spirituală și plenară a revelației (Col. 1,9; 2, 2), pentru reflexia teologică și contribuția acesteia în ce privește metodele de cunoaștere (epistemologia) și vocabularul teologic. Evoluția dogmaticii nu ar trebui înăbușită, pentru că se consideră că nu orice accent nou este o inovație. Receptarea tradiției prin enculturație sau contextualizare face parte din definiția acesteia. Pe de altă parte, conștiința Bisericii care se cristalizează
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
s-a constatat că acest tip de probleme nu sunt de natură pur matematică, ci mai degrabă de limbaj și de structură a matematicii. Astfel se naște o disciplină logico-matematică, numită "metamatematică", acesta reprezentând cel mai mare progres din domeniul epistemologiei datorat paradoxului lui Russell. Printre fondatorii acestui nou domeniu se pot enumera: David Hilbert (prin "programul lui Hilbert", 1920 - 1922), Kurt Gödel (prin "teorema de incompletitudine", 1931) și Willard Van Orman Quine (prin "teoria stratificării"). Anton Dumitriu, "Istoria Logicii" vol
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
br> Universitatea Vohsho, Suedia;<br> Universitatea de Stat „A. I. Herzen” (Rusia, Sankt Peterburg);<br> Universitatea Pedagogică de Stat din Moscova (Rusia).<br> Filosofia muzicii/artei,<br> Psihologia muzicii/artei,<br> Pedagogia muzicii/artei,<br> Teoria artei/Estetica,<br> Muzicologia,<br> Epistemologia.<br> Filosofia muzicii Psihologia muzicii Pedagogia muzicii Muzicologie Colaborator științific și reprezentant în Europa de Est al Institutului Musicosophia (Germania).<br> Membru-corespondent al Academiei Internaționale de Științe Pedagogice (Moscova) (Международная Академия Наук Педагогического Образования).<br> Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din
Ion Gagim () [Corola-website/Science/324837_a_326166]
-
Pedagogice (Moscova) (Международная Академия Наук Педагогического Образования).<br> Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova. Cursuri universitare conceptualizate, elaborate și predate de autor: Filosofia muzicii, Psihologia muzicii, Introducere în muzicologia dinamică, Teoria și metodologia educației muzicale, Audiții muzicale comentate, Epistemologie, Semantica muzicală.
Ion Gagim () [Corola-website/Science/324837_a_326166]
-
explica demersurile logice ale gândirii, mai amplu decât toate încercările de logică matematică făcute până acum”. După succese cu astfel de ecouri, în 1984, îi apare o nouă carte: „Multa et multum”, cuprinzătoare a mai multor eseuri legate de Ontologie, Epistemologie și Logică. În 1999, editează „Un eseu despre o ontologie finită”, iar în anul 2000 apare și lucrarea „Algebra tripolară și elemente de Algebră cuadripolară”, ce se bucură de recomandări entuziaste ale academicienilor Solomon Marcus și Constantin Ionescu Gulian. Anul
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
ilustra teza filmului despre fizica cuantică și conștiință. Premiera cinematografică din 2004 a filmului a fost urmată de o versiune extinsă pe DVD în 2006, versiune schimbată substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
descrierea disputa paradigmelor că o mare dezbatere. Această dezbatere se referă la teoria cunoașterii știențifice ca bază de burse de a relațiilor internaționale și este, de asemenea, descris ca o dezbatere între "raționaliști" și "reflectiviști". Această dezbatere se referă la epistemologia baza de burse de relații internaționale și este, de asemenea, descris ca o dezbatere între "raționaliști" și "reflectiviști". dezbaterea a fost începută de către Robert Keohane în dezbaterile Asociația Studilor Internaționale în 1988 și poate fi considerată o dezbatere epistemologica, despre
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]
-
Denumirea generica probleme de tip Gettier se referă la orice experiment mental din epistemologia contemporană care demonstrează că definiția clasică a cunoașterii că opinie adevărată și întemeiata nu oferă condițiile necesare și suficiente pentru că un subiect S să cunoască o propoziție oarecare p. Sintagma propriu-zisă „problema lui Gettier” desemnează exemplele aduse de Edmund L.
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
la aceste întrebări va determina în ce scop va folosi cineva termenul de „filosofie modernă”. Acest articol se va concentra pe istoria filosofiei începând cu Rene Descartes până la începutul secolului 20, terminând cu Ludwig Wittgenstein. Figurile majore ale filosofiei minții, epistemologiei și metafizicii din secolele 17 și 18 sunt împărțite în două grupuri principale. „Raționaliștii”, mai ales cei din Franța și Germania, susțineau că cunoașterea trebuie să înceapă de la anumite „idei înnăscute” în minte. Mari raționaliști au fost Descartes, Baruch Spinoza
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
că cunoașterea vine (numai sau în primul rând) prin experiență senzorială, fiind în contradicție cu raționalismul, care susține că cunoașterea vine (de asemenea) din gândire pură. Atât empirismul, cât și raționalismul sunt teorii individuale ale cunoașterii, în timp ce istorismul este o epistemologie socială. Pe când istorismul recunoaște, de asemenea, rolul experienței, el diferă de empirism prin presupunerea că datele senzoriale nu pot fi înețlese fără luarea în considerare a circumstanțelor istorice și culturale în care sunt făcute observațiile. Empirismul nu trebuie amesecat cu
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
de asemenea, rolul experienței, el diferă de empirism prin presupunerea că datele senzoriale nu pot fi înețlese fără luarea în considerare a circumstanțelor istorice și culturale în care sunt făcute observațiile. Empirismul nu trebuie amesecat cu cercetara empirică deoarece diferitele epistemologii trebuie să fie viziuni concurente despre cum să studiezi cel mai bine, și este aproape un consens printre cercetători că studiile trebuie să fie empirice. Azi, empirismul trebuie să fie înțeles ca unul dintre idealurile concurente în obținerea cunoașterii sau
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
alte cuvinte: empirismul ca concept trebuie înțeles împreună cu alte concepte, care fac împreună posibilă facerea unor deosebiri importante între diferitele ideale ce fundamentează știința contemporană. Empirismul este unul din câteva viziuni concurente ce predomină în studiul cunoașterii umane, cunoscut ca epistemologie. Empirismul accentuează rolul experienței și evidenței, și în special al percepției senzoriale în formarea ideilor, asupra noțiunilor de idei înnăscute sau tradiție în contrast cu, de exemplu, raționalismul, care se bazează pe rațiuni și poate încorpora cunoașterea înnăscută. Filosofia politică este studiul
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
românească”, Geneva-Elveția, 1974 "Le maqam Bayati et le mode dorien, une paralelle", în revistă „Muzică”, București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Termenii a priori („din ceea ce se află înainte”) și a posteriori („din ceea ce vine după”) sunt concepte utilizate în filozofie, mai precis în domeniul epistemologiei, având rolul de a distinge între două tipuri de cunoaștere, propoziții sau judecăți, bazate pe modul în care cunoaștem adevărul lor. Cunoașterea "a priori" este acea cunoaștere independentă de experiență (ex: „Toți celibatarii sunt bărbați necăsătoriți”). Gallen Strawson spunea că
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]