1,413 matches
-
aura de suferință pentru că există o alta? De unde oare refuzul orgolios al coabitării în suferință? De unde această revendicare, ce nu admite să fie contrariată, de victimă unică? 27 februarie Simt nevoia să revin la anvergura analizei din Stadiile imediate ale Erosului și la finețea distincției pe care o face Kierkegaard între cele "două perioade" ale Evului Mediu. Până la creștinism, problema raportului dintre "carne și spirit" nu se pune cu această acuitate. În afara metaforei sufletului ca atelaj înaripat din Phaidros-ul lui Platon
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vorba de "filozofi", cunoaște o largă răspândire. În imaginarul popular, filozoful trebuie să fie un personaj nebulos, distrat și sfrijit, eliberat de verigile care îndeobște îi țin pe oameni legați de lumea aceasta. El este dincolo de foame, de sete, de eros și, în genere, de orice latură pragmatică a vieții. Doamne ferește să ai, ca filozof, statura unui profesor de sport (de vreme ce Kant avea 1,50 m și semăna cu o maimuțică), să-ți placă mâncarea bună (și totuși lui Toma d
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
afară de noi. Fără invazia vidului esențial, care roade sâmburele firii și năruie iluzia necesară ființării, dragostea ar fi un exercițiu ușor, un pretext plăcut, și nu o reacție misterioasă sau o zvârcolire crepusculară. Nimicul ce ne înconjoară suferă de prezența Erosului, care și el este o înșelăciune, atinsă de existență. Din tot ce se oferă simțirii, iubirea este un minim de vid, la care nu putem renunța fără să deschidem brațele golului firesc, banal și veșnic. Fiind maximum de viață și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ei. Nimic în lume nu o poate înlocui în momentele când iubirea este puternică. Toate celelalte forme de iubire participă la această iubire centrală, deși tendința lor este să devină autonome. Astfel, entuziasmul e privit ca perfect autonom de sfera Erosului, când în realitate rădăcinile lui se adâncesc în substanța cea mai intimă a iubirii, dând naștere însă la o formă cu tendințe de emancipare din sfera eroticului. Este, în natura internă a oricărui om entuziast, o receptivitate cosmică, universală, o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în loc să se orienteze direct spre femeie sau, la femeie, spre bărbat, se revarsă în manifestări, în acțiuni generoase și în receptivitatea universală pe care nu o întîlnim în iubirea realizată în mod natural. Căci entuziastul este un deviat superior al Erosului. Paradoxul lui este de a nu iubi o femeie, de a nu-și epuiza iubirea în cultul reciproc dintre sexe, ci de a o revărsa în acea abandonare dezinteresată, care face din orice entuziast o ființă pură și inaccesibilă. Poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
aceste ființe vizuale n-au creat nimic în pictură, că, dimpotrivă, s-au remarcat puțin în unele științe cu care înclinările feminine nu pot avea nici o afinitate? În esența sa, femeia este o ființă accesibilă numai la valorile vitale ale Erosului și complet inaccesibilă la valorile suprapuse sau deviate ale acestor valori vitale. Îmi place femeia fiindcă alături de ea încetez să gândesc și pot cu deplinătate să realizez, pentru scurt timp, experiența iraționalului. Alături de femeie, uiți că suferi din cauza spiritului, treci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
reflexiv la întîia, pe când la a doua predomină senzația, materialitatea grea și fatală, care dă un caracter atât de organic durerii. Tristețea și durerea nu pot duce decât la moarte, iar nu la iubire, la exaltare erotică. A trăi valorile Erosului înseamnă a trăi nemijlocit, în imediatul vieții, în necesitatea secretă a vieții, care e simțită ca libertate, din cauza naivității esențiale a oricărei experiențe erotice. Dar a fi trist și a suferi înseamnă a nu putea trăi nemijlocit, a nu putea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
într-un vag presentiment. A fi un om de mari singurătăți înseamnă a iubi pe toate femeile. Și a iubi pe toate femeile înseamnă a nu iubi nici una. Cei care fac filozofia vieții nu pot fi decât niște diletanți ai Erosului, căci ei au pus prea multă pasiune în problemele vieții, pentru ca să mai aibă pasiune pentru aspectele ei. Pe culmile disperării, superficialitate în iubire este o superficialitate din adâncime. Am încercat într-o mare tăcere și într-o mare singurătate, în mijlocul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
este însă departe de a fi echivocă, ea înrădăcinîndu-se în temeliile unei culturi. În clasicism și în romantism, Franța și Germania și-au întins o oglindă pentru a se putea adora narcisic. În toate momentele mari de cultură, triumfă un Eros spiritual. Este o oglindire în propriul abis de fecunditate și de iradiere. Cu Schelling, Novalis, Hegel și Schlegel, Germania s-a desfătat în străfundurile sale și și-a pipăit marginile. Romantica germană, mai mult decât oricare alt moment al spiritului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Imposibil/ Toți cei care vorbesc,/ Chiar dacă se izbesc/ De munte/ Să existe, să/ Plece, să vină/ Să fie!” (,,Să fie”). Regăsindu-se Într-o poezie erotică foarte specială, care aduce gestul, sentimentul, starea, tăcerea, lumina ochilor, apropierea trupurilor În cuvânt: erosul Începe și sfârșește În Lexicon: ,,A venit să-i primesc/ Sufletul/ În arborii mei de iarnă/ I-am povestit despre/ Poezie și șansa/ Tăcere sub fruntea amurgului/ Mi-a Întins mâna către/ Cu Întrebări și vestigii/ Din manuscrisele trecutului/ S-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
depășită, depășită cu mult. Deja intrase în conul de umbră lăsat de clădirea tribunalului. Săltă din obișnuință capul, cercetă o fereastră anume... Ah, amintiri, amintiri de demult! Câtă exaltare fusese și pe ea, cât patos! Astăzi purta ultimele bătălii cu erosul, părea că nu mai este nimic de făcut, o stăpânea cu aceeași insistență ca la 30 de ani. Înghiți în sec. Își simțea gura cleioasă. O să coboare imediat la subsol și o să bea un pepsi. Era acolo un mic chioșc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să le vedem. Majoritatea învinge și e covârșitoare. Oamenii au început să dorească altceva de la cinematografie. În tot cazul nu o altă stare de tensiune, care să le mărească nesiguranța, anxietatea. Prin urmare ce propui, mai multă acțiune, mai mult eros? Eu nu propun nimic. Eu fac parte dintre cei cinci, șase la sută care nu-și protejează neuronii. Nu caut în film o evadare ci mai degrabă o implicare, un ochi deschis către mine. Pot să înțeleg din asta, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Zilele petrecute cu profesorii Alexe au trecut ca fulgerul. Era relaxant să privești de jur împrejur, să-ți saturi ochii de imagini frumoase. Pe profesori îi mai însoțea o pereche, erau minunat de frumoși amândoi, păreau o adevărată întruchipare a erosului, a idealului. Nina îi zicea femeii Cosânzeana și bărbatului, Făt-Frumos. Tot timpul drumului, numele lor reale nu au fost pomenite. Cei doi erau tăcuți și se arătau atașați unul față de celălalt. Parcă deasupra lor plutea un pericol, parcă petreceau împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a spiritualității naționale destul de puternică, trimit la muzica populară, dar și la Eminescu, în special. Ele descind toate din Rugăciunea unui dac. [...] Am descoperit un poet mistic, un poet al morții și al iubirii, un poet care nu exclude sexualitatea, erosul și complicațiile vieții sentimentale. Un poet care își asumă răul, are o sensibilitate la rău pe care rareori o întâlnim în poezia românească. Un poet nemioritic și un poet al resentimentului. Există în el o inaderență la lumea din jur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Filmul de groază în Occident și în Orient / 97 Începuturile romanului în Japonia și în Țările Române. Murasaki Shikibu vs. Nicolae Filimon / 101 De la Calea Tămâiei la Chanel sau unde intră în joc guma de mestecat / 111 Vremea Apusului / 117 Erosul nipon: între metaforizare și pragmatism / 119 Școlărița / 125 În pădure, sub cireșii în floare / 131 Ludus amoris sau despre seducție, pe două continente / 137 Sfârșit de partidă: jocul ca ființare absolută / 141 Partea a treia: OGLINDA / 143 Shiki sau cele
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
viziune demnă de poeții din Heian, inspirați de versul unui zâmbet migdalat... Dar totul se preface în țăndări: umbră terestră a neînduplecatelor vase americane de acum o sută cincizeci de ani, un Chevrolet negru-metalizat frânează brusc și apăsat lângă bordură. Erosul nipon: între metaforizare și pragmatism El dorea să vadă puțin mai mult din făptura celei ale cărei mâneci le zărise în acea seară de primăvară. Murasaki Shikibu În anul 712, cu mult înainte de Jurământul de la Strasbourg, se încheia redactarea celei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
gestul abstract este supus unui fenomen de concretizare totală. Voi prezenta în continuare suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident caracterul magic : „legarea” monstrului prin descântec (prin magia cuvântului), „legarea” prin circumambulațiune (prin magia gestului), „legarea” prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De foarte multe ori, în colindele românești, eroul (eroina) leagă monstrul cu „o ață răsucită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mâna pe anumite obiecte [și ființe - n. A.O.], ca să le atragă și să le aducă înspre ei înșiși” (128, p. 128). Dar cel care, la sfârșitul secolului al XVI-lea (la un veac după Ficino), a încununat teoria identității dintre Eros și Magie este Giordano Bruno, într-o carte destul de ignorată, De vinculis in genere (Despre legături în general ). Și din nou Culianu este cel care are meritul de a o fi scuturat de praf. Acțiunea magicianului și a îndrăgostitului este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
note biobibliografice) Adrian ALUI GHEORGHE s-a născut la 6 iulie 1958, în Topolița/ Grumăzești, Neamț. Absolvent al facultății de filologie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, specializarea Română Limba latină cu licența în anul 1986, cu teza "Paradigma erosului în poezia lui Ovidius" (prof. coordonator: Traian Diaconescu). Doctor în Filologie din anul 2004 cu teza "Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului" (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, prof. coordonator: Petru Ursache). Fondator și director al revistei de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acesta este scopul nostru, al tuturor? Șeherezada este un trickster călit prin tocmai probele narative de încercare la care este supusă, ca să supraviețuiască. Și, ceea ce nu este deloc de mirare, moartea este flancată în acest caz tocmai de senzualitate și eros. Șeherezada iubește un calif cam nevrotic și obstinat, pentru că iubește viața. Și doar viața o face să știe cum să păcălească moartea, prin amânare. Ea inventează poveștile (sau le culege din agora, prelucrându-le și adaptându-leă cu gingășie și măiestrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
DELIR UCIS, de o Zdreanță de umbre. Înserările dor, pământul îmi doare, lacrimile dor, iar APUSUL de UMBRE mă vinde. Undeva o lume începe și sfârșește odată cu o liniște albă din PUSTIURI ALBE. Dar undeva departe în ZESTREA ALBASTRĂ DE EROS, sufletul poetului rămâne un ZID DESPĂRȚIT DE TIMP, despărțit în ideee. Nu-i nimeni în lumea sufletelor de lună, e-o aghiazmă a nopților plânse. Nu-i nimeni în sufletul meu de pământ sau sufletul meu de poem prin arderea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
DE LA SATUL NATAL, unde BISERICA, mă va aștepta oricând, ctitorie de-a lui ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT. De la monumentul de marmoră, a părinților mei în care dăinuie sufletul ETERNITĂȚII. Sub umbra nucului îmbătrânit de veacuri ce suspină cu-n EROS tăcut și vinovat de atâtea asfințituri. Îmi iau ADIO, de la plopul de vise, unde priveam mormintele suferinde. Clopotnița bisericii ce rămâne de veghe în plâns de veșnicii. Turnul bisericii ce se ascunde, după marginea asfințitului și mi se pare atât
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de aventură ("Măi fraților, spune Bărzăunul, chiar și numai faptul că ajungem pînă acolo și intrăm într-o lume nouă, necunoscută și plină de taine, tot ar fi destul!... Dar, în afară de asta, noi vom descoperi înăuntru lucruri interesante") și adierea erosului, cu fiorul, entuziasmul și tristețile sale: sfîrșitul aventurilor Bărzăunului, ne sugerează, subtil, autorul, înseamnă, de fapt, sfîrșitul vîrstei de aur a copilăriei. Stilistic, romanul lui Dumitru Vacariu e fără cusur. Prozatorul are, fără îndoială, harul povestirii, stăpînind arta portretului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pentru că acesta îi salvase viața lui Horațiu. L-a aruncat din fața tramvaiului atât de prompt, atât de sigur pe sine, încât omul ăsta aparent dezgustător trebuia să aibă undeva, în adâncul adormit al sufletului său, vocația unui erou. Erou de la eros, își spuse Contesa oprind aparatul video cu un deget de alabastru. Erou din dragoste pentru umanitate. Și dacă ar renunța la planul său, dacă l-ar lăsa să-și vadă de viața lui amărâtă, n-ar purta ea vina pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
un trabuc. - Mulțumesc, nu fumez. Domnul Smith îi mai suflă un nor de fum în ochii deja umezi. Și brusc, Horațiu își aduse aminte că luptă pentru o cauză nobilă. Că trebuie să-și apere Contesa. Că „erou” vine de la „eros” și că trebuie să-și accepte soarta din dragoste pentru umanitate. Simțea în cap o tensiune fierbinte, de parcă piciorușele tuturor martirilor lumii jucau tontoroiul pe materia lui cenușie, stârnind praful și nerăbdarea adevărului. Se ridică în picioare și-și apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]