5,606 matches
-
de interacțiunile dintre uscat și mare și de protecția ecosistemului marin. Din acest motiv, amenajarea spațiului maritim are un rol foarte important în stabilirea orientărilor referitoare la managementul durabil și integrat în utilizarea spațiului maritim, la conservarea mediului, la combaterea eroziunii și atenuarea vulnerabilității ecosistemelor costiere și la dezvoltarea socială și economică. Amenajarea spațiului maritim trebuie să integreze dimensiunea maritimă a anumitor utilizări sau activități costiere și impactul acestora, precum și să permită elaborarea unei viziuni integrate și strategice. Având în
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
instalațiile și infrastructurile de cercetare științifică și monitorizare a mediului marin; ... i) traseele cablurilor și ale conductelor submarine, precum și zonele de siguranță și protecție ale acestora; ... j) activitățile turistice; ... k) patrimoniul cultural subacvatic; ... l) măsuri de protecție costieră împotriva eroziunii; ... m) planuri de intervenție în caz de poluări accidentale sau în cazul producerii unui hazard natural marin cu risc pentru zona costieră; ... n) zonele în care există infrastructuri portuare și hidrotehnice. ... Pentru fiecare dintre activitățile, utilizările și domeniile care fac
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
interzicerea/restricționarea activităților privind pescuitul, dragajul, descărcarea materialului dragat sau a altor activități civile care ar periclita desfășurarea exercițiilor militare în raioanele notificate. ... 4.2.5. Infrastructura inginerească a) Protecția zonei de coastă/apărare împotriva inundațiilor În România, eforturile pentru protejarea zonelor costiere împotriva eroziunii și a riscului de inundație au reînceput recent, după ce în anul 1991 acestea au fost sistate în diferite faze de execuție. Abordarea românească privind protecția costieră constă în proiectarea și implementarea măsurilor care provin dintr-o serie de soluții
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
românească privind protecția costieră constă în proiectarea și implementarea măsurilor care provin dintr-o serie de soluții de reabilitare structurală „soft“ și „hard“, metode introduse de ingineria costieră, care oferă soluții în Managementul Integrat al Zonei Costiere. Pentru a controla eroziunea costieră și pentru a crește valoarea zonei costiere și prin crearea de noi plaje turistice, au fost elaborate în perioada 2005-2013 documentații științifice și tehnice pentru elaborarea unui Master Plan al zonei costiere românești a Mării Negre pe baza a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
reabilitarea țărmului sudic al Mării Negre al României“ (2005-2007, JICA) ... – „Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor în cadrul Axei Prioritare 5. Implementarea unei infrastructuri adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile. Domeniul major de intervenție 2 - Reducerea eroziunii costiere“ (2010-2013, beneficiar ABADL). ... În cadrul acestor proiecte a fost elaborat un plan de protejare a zonei costiere, constând în măsuri de protecție pe termen scurt, mediu și lung, pentru următorii 30 de ani. Aceste lucrări includ măsuri de reducere
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
noi și repararea digurilor existente de tip „sparge val“, precum și construirea de epiuri). În perioada 2013-2015, prin faza 1 a Master Planului „Protecția și reabilitarea zonei de coastă“ au fost implementate măsurile de protecție a plajei împotriva riscului de eroziune accelerată pentru 5 zone din partea centrală a litoralului românesc (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord), acoperind o lungime a țărmului de aproximativ 7,3 km. Lucrările de protecție costieră sunt planificate pentru a fi implementate
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
planificate pentru a fi implementate atât în zona de nord (între Stăvilar Periboina și Stăvilar Edighiol), cât și în litoralul sudic (Mamaia, Constanța/Tomis, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Venus, Saturn, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și 2 Mai). Principalele măsuri urmăresc prevenirea eroziunii litorale și limitarea efectelor negative ale acesteia asupra litoralului românesc, prin desfășurarea activităților de reabilitare și protecție, inclusiv extinderea artificială a plajelor, construirea de structuri costiere conectate sau paralele cu țărmul, recife artificiale, apărările de mal/diguri pentru a stabiliza malurile/falezele
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
legislației în vigoare privind protecția mediului, biodiversității, ariilor naturale protejate și a legislației privind prevenirea schimbărilor climatice. De asemenea, o serie de măsuri au fost avute în vedere, necesitând: utilizarea tehnicilor de monitorizare prin satelit pentru identificarea zonelor afectate de eroziune, utilizarea tehnologiei de observare din satelit (utilizarea de imagini satelitare) pentru evidențierea fenomenului de eroziune și evaluarea impactului măsurilor selectate pentru limitarea fenomenului eroziunii costiere. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
schimbărilor climatice. De asemenea, o serie de măsuri au fost avute în vedere, necesitând: utilizarea tehnicilor de monitorizare prin satelit pentru identificarea zonelor afectate de eroziune, utilizarea tehnologiei de observare din satelit (utilizarea de imagini satelitare) pentru evidențierea fenomenului de eroziune și evaluarea impactului măsurilor selectate pentru limitarea fenomenului eroziunii costiere. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice, cât și configurația plajelor emerse și a celor submerse. Totuși, deși construcțiile costiere au avut
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
fost avute în vedere, necesitând: utilizarea tehnicilor de monitorizare prin satelit pentru identificarea zonelor afectate de eroziune, utilizarea tehnologiei de observare din satelit (utilizarea de imagini satelitare) pentru evidențierea fenomenului de eroziune și evaluarea impactului măsurilor selectate pentru limitarea fenomenului eroziunii costiere. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice, cât și configurația plajelor emerse și a celor submerse. Totuși, deși construcțiile costiere au avut efectul scontat în stabilizarea țărmului, acestea afectează negativ zonele
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
cu privire la regimul juridic al plajelor și falezelor; • nerespectarea planurilor urbanistice de către agenții economici; • evaluarea impactului asupra siturilor Natura 2000, în special asupra habitatelor de interes comunitar din zona costieră. Figura 14. Procese morfodinamice pe litoralul românesc: acumulare, eroziune, echilibru ... b) Cabluri submarine și conducte Inventarul infrastructurii submarine din vestul Mării Negre include cabluri și conducte submarine, precum și cabluri pentru transportul energiei electrice și cabluri pentru comunicații. Rețeaua națională de conducte conectează portul cu principalele rafinării din țară
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și surse punctiforme) și a altor substanțe (spre exemplu substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi din surse difuze, surse punctuale, depuneri atmosferice), suprapescuit, poluarea cu produse petroliere, poluarea cu substanțe periculoase, poluarea cu deșeuri marine, inclusiv plastic și microplastic, poluarea fonică, eroziunea costieră și schimbarea permanentă a substratului sau a morfologiei fundului mării, ca urmare a extracției necontrolate/neraționale de resurse minerale de pe fundul mării, scoaterea din mediul marin sau mortalitatea/vătămările unor specii sălbatice (prin pescuit comercial sau sportiv și alte activități
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
asupra apelor marine. Sursele de poluare ce trebuie luate în considerare sunt poluarea difuză provenită din agricultură și poluarea punctiformă (etc.). Totodată impactul ridicării nivelului mării combinat cu efectele schimbărilor climatice și reducerea aportului de sedimente au condus la fenomenele eroziunii costiere. ... c) Producerea de poluări accidentale de la sursele de pe uscat și de pe mare, care contaminează apele marine. Pentru prevenirea și reducerea impactului poluărilor accidentale sunt implementate planuri proprii de prevenire și combatere a poluărilor accidentale de către
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
întrucât aceștia reprezintă principala cauză a eutrofizării. Sursele de poluare cu nutrienți sunt surse punctiforme și difuze de pe uscat și mare, înregistrându-se depășiri semnificative ale limitelor precizate de legislația în vigoare. ... f) În zona litorală a Mării Negre, eroziunea costieră reprezintă un risc pentru mediu, fenomenul manifestându-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor circa 245 km ai litoralului, măsurați de la nord la sud, de la brațul Chilia (golful Musura) și până la Vama Veche
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de sedimente. Pe baza cercetărilor efectuate de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - GeoEcoMar, I.N.C.D.M. „Grigore Antipa“, Royal Haskoning, JICA, USAID privind evoluția zonei costiere, s-a ajuns la concluzia că eroziunea costieră atinge în unele zone rata de circa 3-4 m/an. În urma realizării Master-planului „Protecția și reabilitarea zonei costiere“ și a prezentării raportului „Coastal protection plan for the Southern Romanian Black Sea shore“, elaborat de Japan International Cooperation Agency Ecohcorporation
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
privind lucrările pentru reabilitarea și îmbunătățirea protecțiilor costiere existente. Digurile portului Mangalia afectează transportul de-a lungul țărmului și circulația generală a sedimentelor, o parte a acestora fiind transportată în larg. Din acest motiv, portul Mangalia influențează în mod semnificativ eroziunea falezelor și plajelor 2 Mai și Vama Veche. În urma studiului efectuat se observă că, în afară de zonele menționate ca fiind prioritare, mai sunt grav afectate zonele 2 Mai-Vama Veche. Din acest motiv și aceste zone au fost considerate
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
fost considerate prioritare și au fost prevăzute lucrări de reabilitare și îmbunătățire a protecțiilor costiere existente. Structurile din Mamaia, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și 2 Mai care nu mai servesc scopului prevăzut sau care contribuie la eroziune vor fi demolate. Se vor lua măsuri pentru acoperirea cu nisip a plajelor și remodelarea porțiunilor de plajă submerse sau emerse, cu scopul de a stabiliza linia țărmului și de a o face mai rezistentă la eroziune. De asemenea, se
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
care contribuie la eroziune vor fi demolate. Se vor lua măsuri pentru acoperirea cu nisip a plajelor și remodelarea porțiunilor de plajă submerse sau emerse, cu scopul de a stabiliza linia țărmului și de a o face mai rezistentă la eroziune. De asemenea, se vor construi structuri care sprijină adaptarea sistemelor de protecție costieră la schimbările climatice. În general, lucrările se vor efectua în zonele costiere din: Periboina și Edighiol, Mamaia, Tomis, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
din cele două țări au continuat demersul privind amenajarea spațiului maritim prin analiza condițiilor viitoare și stabilirea condițiilor de dezvoltare durabilă și integrată a diferitelor sectoare în apele marine, inclusiv prin elaborarea unor studii pilot în domeniile: pescuit și acvacultură, eroziune costieră, interacțiune mare-uscat, noi rute de navigație, consultarea factorilor interesați. ... ... 7. Procesul de consultare Pentru implicarea tuturor actorilor relevanți în procesul de elaborare și implementare a Planului de amenajare a spațiului maritim, în cadrul proiectului „Cross-border Maritime Spatial Planning
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Sprijinirea actualizării documentațiilor de urbanism, cu delimitarea zonelor vulnerabile, reglementări privind utilizarea terenurilor în scopuri turistice, conservarea, protecția și valorificarea zonelor naturale, dezvoltarea infrastructurii turistice etc. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației 1.3. Protecția și reconstituirea plajelor, ca urmare a eroziunii, cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor 2. Creșterea gradului de satisfacție a turiștilor și oferirea unui produs turistic durabil, de calitate, accesibil tuturor categoriilor de turiști 2.1. Continuarea programului „Blue Flag“ de etichetare
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
protejate stricte MMAP Anexa 1 Descriptori - Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin Directivele pe Natură (Păsări și Habitate) Alte documente (de exemplu, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030) Indicatori biologici, hidromorfologici, fizico-chimici (în special grupa nutrienților), contaminanți MMAP Evoluția fenomenului de eroziune costieră MMAP Număr de descriptori care se încadrează în starea ecologică bună MMAP Cantitățile de deșeuri din plastic provenite de la uneltele de pescuit MMAP Capturile accidentale de delfini MMAP Prezența speciilor neindigene în apele de balast MMAP ... c) Domeniul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1): art. 4 și 5; GAEC 4 - Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă; ... iii. aspectul "Solul (protecție și calitate)": GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei; GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile; GAEC 7 - Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă; ... iv.
ANEXE din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274747]
-
protecție a cursurilor de apă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în care este interzisă aplicarea fertilizanților și a produselor de protecție a plantelor Parcelă GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei 1. Efectuarea, de-a lungul curbelor de nivel, a lucrărilor solului, inclusiv semănatul culturilor pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%. Panta terenului înseamnă panta medie a parcelei agricole
ANEXE din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274747]
-
zonelor încălzite de elementele de încălzire trebuie să fie indicată sau marcată, să apară pe desenele de proiect sau să fie făcută vizibilă printr-o tehnică adecvată (de exemplu, infraroșu). Examinarea rezervorului trebuie să țină cont de efectele supraîncălzirii, coroziunii, eroziunii, suprapresiunii și supraîncărcării mecanice. ... ... 6.10.2.9 Conservarea eșantioanelor Eșantioanele rezervorului (de exemplu, de la decuparea gurii de vizitare) din fiecare cisternă construită trebuie păstrate pentru inspecții viitoare, pentru o perioadă de cinci ani de la data inspecției și încercării inițiale și
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
cele prevăzute în proiectul inițial; ... d) executarea unor suduri noi la sistemul de conducte aferent instalației pentru GNCV, refacerea sau remedierea celor existente; ... e) repararea prin încărcare cu sudură a sistemului de conducte aferent instalației pentru GNCV, care prezintă coroziuni, eroziuni sau pori; ... f) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor sistemului de conducte aferent instalației pentru GNCV. ... (3) Lucrările de reparare care nu sunt prevăzute la alin. (2) se verifică de către operatorul RSVTI al deținătorului/utilizatorului și RSL-IP nominalizat în
PRESCRIPȚIE TEHNICĂ PT C 14-2021 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271644]