1,916 matches
-
pământului și care cutreieră un întreg arbore genealogic, intrând vampiristic, pe la 1460, în sângele unor personaje ale epocii, migrând, cu scurte pauze, până în zilele noastre. Această situare narativă constituie un prilej pentru prozatoare de a-și etala, fără ostentație, o erudiție medievalistică și o capacitate inventivă de invidiat, de care nu sunt străine studiile de specialitate cuprinse în cărțile sale anterioare. Pentru cititorul filolog, trecerea prin istorie devine incitantă și chiar se resimte frustrant lipsa unor perioade. Aproape că te aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și forma, Îi distribuia În grupuri și subgrupuri și Îi plasa În categorii sexuale, cum i se părea lui mai potrivit. Unii urmau să ajungă soți și tați, alții vor fi homosexuali - cei normali, cei anormali, profunzii, amuzanții, jucătorii, speculanții; erudiții Înnăscuți, cei cu chemare pentru filozofie; amanții, truditorii, birocrații, narcisiștii, băutorii. Era foarte preocupat de aceste categorii. El Însuși Își detesta familia și se descotorosise de ea. Le declara studenților că veniseră la universitate ca să Învețe ceva și pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
El nu era un arian - era un dac. Cunoșteam destul de bine toate astea. Știam că Grielescu avusese o legătură strânsă cu C.G. Jung, care se vedea pe sine ca un soi de Christ arian. Dar cum să‑i ocolești pe erudiții ăștia din Balcani, care dispun de o infinită diversitate de preocupări și de talente - care sunt În același timp oameni de știință și filozofi, și istorici, și poeți, care au studiat sanscrita și tamila și care țin conferințe despre mitologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Strauss e prezent sporadic sub numele de „Felix Davarr”, profesor al lui „Abe” și al altor câtorva. În realitate, Leo Strauss, care adusese din Germania În Statele Unite (trebuise să emigreze, asemeni altor eminenți savanți evrei, la instaurarea regimului nazist) o erudiție unică și o originalitate inegalabilă, a fost profesorul, mentorul și inspirația mai multor generații de politologi americani, dintre care unii (ca Bloom Însuși) i‑au continuat opera academică, iar alții (ca Francis Fukuyama, discipol al lui Bloom la Cornell, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
completat direct spiritul. Timpul operei lui Mircea Eliade îmbină sacrul și profanul, utilizând elemente ale timpului fizic, dar descoperind o altă dimensiune, nebănuită, spirituală, intuitivă, abstractă din marile mituri ale popoarelor. Stăpânirea timpului prin disponibilitățile intelectului, dimensionează grandoarea viziunilor cosmogonice, erudiția covârșitoare a cunoscătorilor marilor doctrine filosofice din toate spațiile culturale ale umanității. Timpul și spațiul sunt noțiuni primare, indisolubil legate una de alta, care definesc esența umană. Odată cu izgonirea din Paradis, cu această primă cădere din timp, oamenii au încercat
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
folosite de om". Timpul operei lui Mircea Eliade îmbină sacrul și profanul, utilizând elemente ale timpului fizic, dar descoperind o altă dimensiune, nebănuită, spirituală, intuitivă, abstractă din marile mituri ale popoarelor. Stăpânirea timpului prin disponibilitățile intelectului, dimensionează grandoarea viziunilor cosmogonice, erudiția covârșitoare a cunoscătorilor marilor doctrine filosofice din toate spațiile culturale ale umanității. Pentru a concluziona, putem afirma faptul că după ce a stricat adevarata eternitate, omul a căzut în timp, unde a izbutit, dacă nu să prospere, cel putin să trăiască
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
viața tatălui său Petre Hossu, petrecută spre sfârșitul anului universitar 1945-1946. La dezbaterile asupra referatului „Timpul de la Heraclit la Kant”, a vorbit cu aplomb și cu competență, supradotatul student din anul al II lea, Costache Oprișan (1921-1959), uimindu-i cu erudiția-i filosofică pe toți auditorii, inclusiv pe magistrul Roșca. Ar fi devenit acest student eminent mare filosof și poet dacă n-ar fi fost ucis de comuniști În diabolica temniță Jilava, după 11 ani de detențiune, pentru vina că a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Lui îi plăcea corpul ei, era înaltă, își afișa trupul sculptural cu pulovere care îi urmăreau liniile și din păcate nu avea cum să o privească altfel decât cu jind. Când începea să vorbească cu Magi, se transforma entuziasmată de erudiția interlocutorului. Era mai mare plăcerea să îi asculți, nu știai la care să te uiți< el prefera să o privească visător pe ea. Considera poezie tot ce avea ritm, metric, iamb, rimă, dactil însă a dat peste dadaiști care amestecau
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
sunt mereu ispitiți „să neglijeze întrebarea privitoare la modul în care teologia și-a învățat propriul limbaj”1. Pentru a învăța cum anume Ortodoxia și-a apropriat un limbaj teologic distinct nu este suficient doar să vizitezi cu pasiune și erudiție operele Părinților apostolici și rezoluțiile dogmatice ale sinoadelor ecumenice. Este mult mai important să rămâi în bătaia întrebării de foc care face din teologia creștină o provocare publică, iar din Evanghelie un manifest peren: „Cine ziceți voi că sunt Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acestor evenimente pentru o îndrăzneață teopoetică a modernității? A devenit un truism să afirmi că secolul XX condensează în istoria generală a științelor semnificații la fel de adânci și de revoluționare precum cele provocate de revoluțiile epistemologice ale secolului al XVII-lea. Erudiții vorbesc despre mutațiile de paradigmă din domeniul științelor formale (logico-matematice) și, respectiv, despre evoluția dramatică a științelor experimentale (fizica, în primul rând, dar și biologia, genetica etc.). Pentru a marca în panorama științelor exacte remarcabila „congruență stilistică” a acestor demersuri
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
să-i refacă contextul cultural și politic, ci cel plasat în cutia de rezonanță metaistorică a revelației. Interpretul va pune atunci în lumină nu crizele logosului apofantic, ci infinitatea hiperbolică a doxologiei. Pentru aceasta e nevoie de o altfel de erudiție, dincolo de disciplina filologică și subtilitatea filozofică a inteligenței livrești. Evanghelizează cel care binevestește alături de un angelos, ce și-a făcut din Cuvântul Scripturii „pâinea cea de toate zilele”. Nu o „demitologizare” a Noului Testament ar trebui să ne propună teologia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ontologiei comunitare de la Duns Scotus la Gilles Deleuze. Dispusă într-o sintaxă dialectică, fiecare piesă a cărții trădează formația cosmopolit-eclectică a autorului. Geniul analitic de tip britanic e obturat uneori de barocul francez al frazei și depășit prin masivitatea unei erudiții mai degrabă teutonice. O asemenea desfășurare, care prezintă ramificații arborescente, excursuri istorice, rapeluri polemice și paranteze retorice, ar putea cu greu fi rezumată. Energia consumată în fiecare detaliu al acestei construcții alveolare este cu totul impresionantă. Milbank reușește să consulte
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
avut prilejul să-l văd pe Dan Bogdan împreună cu tată-său și cu fratele de care am pomenit și am făcut curioasa constatare că Dan Bogdan pare mult mai redus intelectualicește când îl pui pe planul conversației de toate zilele. Erudiția lui îi dă o jenă și un aer de pedanterie, în vreme ce frate-său, judecând lucrurile direct, are un raționament mult mai vioi. Cultura a agravat la Dan Bogdan toate tarele spiritului rural, făcîndu-l sastisit, întortocheat, disimulat până la agasare. Bogdan a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
printr-un canal de Malamocco! Atunci Theodat a fugit la Rialto. Însă Malamocco ăsta, pe care-l vezi aici, nu-i cel de atunci. Acela s-a prăbușit în mare. Povestea Atlantidei în mic! Demirgian asculta fără nici o jenă vizibilă erudiția profesorului și clătina din cap, cu sensul: "Știu precis asta, mie-mi spui?" Ioanide observase acest tic, consecutiv căsătoriei, al lui Demirgian și era foarte agasat. Cu toată supărarea pricinuită de doliu, nu se putu reține, intrând odată în prăvălie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
El nu vede în cultură un depozit de cunoștințe, o bibliotecă sau un muzeu, ci un laborator în care se elaborează idei și opere; el vede în cultură un efort continuu de cunoaștere a lumii și de realizare a frumosului. Erudiția stearpă e respinsă și condamnată ca o manifestare a lenei intelectuale. Adevărații oameni de cultură nu sunt consumatorii de bunuri intelectuale, oricât de rafinați ar fi ei, ci făuritorii valorilor culturale, cei care prin eforturi susținute completează tezaurul moștenit. Original
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
studii de istoria religiilor, antropologie, etnografie, folclor, mitologie, lucrări de indianistică, literatură, memorialistică, jurnalistică. Lucrările sale științifice au atras atenția cercetătorilor Încă de la Început, suscitând curiozitatea unui numeros public, fascinat de ideile și de noutatea interpretărilor sale. Autorul impresiona prin erudiție, prin capacitatea de a pune În valoare esențialul În unele domenii ca: religie, istorie, mitologie, antropologie, folclor, literatură. Publicate sub forma eseurilor sau a unor impresionante sinteze de istoria religiilor, aceste lucrări Îl impun pe Eliade ca personalitate complexă care
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
în conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase regionalisme. Fantasticul este umanizat, întrucât cele cinci apariții bizare (Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă) se comportă, vorbesc și se ceartă ca niște țărani humuleșteni. Cu toate acestea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
opera de artă, din ea decurgând conotații în plan moral și etic, iar elementul estetic, chiar situat într-un plan secundar, își păstrează rangul de constituent al actului operator. Cele zece eseuri înmănunchiate în primul volum investighează, cu simplitate și erudiție, în perimetrele ideatice ale adevărului, bătrâneții, căsătoriei, dragostei, naturii feminine, modestiei, ordinii, prieteniei și, nu în ultimul rând, al prostiei. Cartea de față caută răspunsuri la alt set de întrebări, pe care (ar trebui să) le punem vizavi de bucurie
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Ce formă finală poate lua această iubire? Duminică, 19 noiembrie 1978 Ieri și astăzi am fost în febra Convorbirilor lui Eliade. Depășind momentul începutului, sânt uluit să constat ce forță capătă - expuse așa - ideile lui, risipite altminteri ș îngropate în erudiția cărților. Toată opera lui masivă de savant este alimentată - constați aici - de câteva idei de o extraordinară amploare și adâncime. Înșir ce mi-a rămas: 1) demonstrarea unei unități paleolitice a omenirii pe baza vârstei religioase agricole; 2) mutația spirituală
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mă aflu sub febra lecturii lui Eliade. Se bucură imens și-mi propune să-i semnalez într-o scrisoare lui Eliade ideile care m-au frapat, spunîndu-i că e păcat să le lase risipite sau îngropate într-o operă de erudiție. Cu alte cuvinte, să-i propun marea postfață la operă. Dacă nu fac scrisoarea în două zile, nu am s-o fac pesemne deloc. Îi spun că am avut senzația, citind convorbirile, confruntării cu un monstru cultural. "Atît Eliade cât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale vieții sale și asupra operei înseși. O anumită febrilitate a ctitoririi (proiecte de institute, ediții și "școli de înțelepciune"), precum și strădania, oarecum disperată, de a crea "o cultură adevărată" - în locul uneia amenințate când de lăutărism și facilitate, când de erudiție și sterilitate, vin la el din teama că la "Judecata de Apoi a istoriei universale" nu vom avea documentele necesare pentru a ne justifica dreptul la existență și că vom rămâne "un simplu sat pierdut în istorie". Dimensiunea paideică. În
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
profuziune cu care o face autorul cărții Pseudokynegetikos, cu vremea devin nimicuri foarte grele. Epistolă, menită a fi precuvântarea cărții "Manualul vânătorului ", ea a crescut sub mînile autorului ei într-un volum de observații, aluziuni, descrieri, ironii și pagine de erudiție. Stilul deci e cel epistolar - al scrisorilor intime. Scrisoarea intimă înlocuiește graiul viu, conversația, de aceea lipsesc din ea grămădirile de abstracții, perioadele încărcate cu propoziții subordinate; ca și în conversații, vorbirea se mișcă în scurte propoziții principale și relațiile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu scopul de a le institui ca mărturii adiacente ale punctului de vedere propus și susținut în teza sa. Așa încât numărul celor 1060 de note pot să dea o sugestivă imagine a seriozității cercetării propuse de doctorandă, dar și asupra erudiției Oanei Simona Zaharia în tematica abordată. Autoarea lucrării precizează că nu cunoaște „existența unui alt studiu comparativ care să se axeze, cu precădere, asupra imaginii feminității, așa cum apare ea la Giovanni Boccaccio și la Geoffrey Chaucer. Desigur că suntem conștienți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe cât e în stare viața.”161 Iată o femeie care reușește să formuleze un articol dintr-o declarație de drepturi ale omului: dreptul la viață și păstrarea acesteia cu orice preț. Pampinea cunoaște legislația și o întărește prin exemple din erudiția sa. Pe femei nu le poate concepe decât ca pe niște ființe care iau inițiativa, acționează pentru binele lor și nu se complac doar în lamentații. Devine un factor activ, întreprinzător, are o lucidă capacitate de analiză a situației și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un moment la altul. Nu exista observație psihologică, remarcăm rara prezență a dialogului, iar evenimentele cunoșteau un deznodământ fericit. Spre deosebire de aceste narațiuni elementare, Boccaccio introduce portrete psihologice mai bogate, acordă mai mare atenție detaliilor, structurilor alegorice și dă dovada unei erudiții debordante.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 20. (trad. n.) 599 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 1. (trad. n.) 600 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 20. (trad.n.) 164 pornește în căutarea fetei. După numeroase aventuri o găsește, reușește să pătrundă în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]