6,318 matches
-
streptococilor βhemolitici grup A este determinată de antigenele capsulare și de perete (M, T, C, MP), precum și de echipamentul enzimatic complex: streptolizine, streptokinaze, ADN-aze. O parte dintre streptococii βhemolitici grup A secretă toxine eritrogene (A, B, C), responsabile de apariția erupțiilor. Bolile eruptive MAJORE 58 Poarta de intrare a streptococului βhemolitic grup A este frecvent orofaringiană, mai rar cutanată și foarte rar puerperală. Streptococul rămâne la nivelul porții de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
βhemolitic grup A este frecvent orofaringiană, mai rar cutanată și foarte rar puerperală. Streptococul rămâne la nivelul porții de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând starea generală alterată de tip toxic și erupția. 4.1.4 Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La nivelul plicilor de flexie se pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Bolile eruptive MAJORE 59 4.1.5 Date de laborator Examene nespecifice Hemoleucograma: leucocitoza cu neutrofilie Sindromul inflamator biologic pozitiv Examenul de urină: variabil proteinurie, hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A identificat
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Imunitatea după boală este durabilă. 4.2.3 Etiopatogenie Virusul rujeolic face parte din familia Paramixoviridae. Poarta de intrare este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. 4.2.4 Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, Bolile eruptive MAJORE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
eruptive MAJORE 63 evidențierea în ser a anticorpilor antirujeolici de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10-14, măsurați prin reacții de neutralizare, RFC, ELISA sau hemaglutininoinhibare. Diagnosticul diferențial se face cu alte erupții infecțioase, bacteriene sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. 4.2.6 Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: pneumonia cu celule gigante (Hecht) keratita rujeolică punctată crupul rujeolic suprainfecțiile posteruptive bacteriene: bronhopneumonii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de virusul rubeolic, caracterizată prin catar respirator ușor, adenopatii și exantem maculopapulos. 4.3.2 Epidemiologie Rubeola are incidență maximă primăvara, la vârsta de 5-9 ani. Sursa infecției o constituie persoanele infectate, care pot transmite boala cu 7-10 zile înaintea erupției. Boala poate fi transmisă și de persoanele care prezintă forme inaparente de boală. Calea de transmitere este directă aerogenă sau transplacentară. Imunitatea după boală este durabilă și se instalează după infecția manifestă sau inaparentă. Se consideră că formele inaparente sunt
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
este mucoasa nazofaringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea virusului are loc inițial la nivelul epiteliului respirator, apoi în sistemul reticulo endotelial, fiind transportat de celulele limfomonocitare. Poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminează în țesuturile embrionare sau fetale, producând injurii la acest nivel. 4.3.4 Tablou clinic Incubația medie este de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea virusului are loc inițial la nivelul epiteliului respirator, apoi în sistemul reticulo endotelial, fiind transportat de celulele limfomonocitare. Poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminează în țesuturile embrionare sau fetale, producând injurii la acest nivel. 4.3.4 Tablou clinic Incubația medie este de 18 zile (14-21 zile). Manifestările clinice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
generale: febră moderată, catar respirator ușor, anorexie, cefalee. Simptomatologia constantă a rubeolei o constituie tumefierea ganglionilor moderat măriți, mobili, ușor sensibili, nesupurativi. Adenopatiile sunt generalizate, dar predomină retroauricular, cervical posterior, occipital. Adenopatia precede cu o săptămână Bolile eruptive MAJORE 66 erupția și persistă după stingerea acesteia, constituind “primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Adenopatiile sunt generalizate, dar predomină retroauricular, cervical posterior, occipital. Adenopatia precede cu o săptămână Bolile eruptive MAJORE 66 erupția și persistă după stingerea acesteia, constituind “primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). 4.3.4.2 Rubeola congenitală: tablou clinic Infecția rubeolică la femeia gravidă afectează evoluția sarcinii prin avort spontan, moartea fătului sau naștere prematură. Frecvența și tipul malformațiilor depind de vârsta sarcinii la momentul infecției (Tabel
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. 4.3.5 Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/ erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: direct prin identificarea virusului rubeolic în culturi de celule sau prin tehnici moleculare (PCR) și indirect, evidențiind anticorpii IgM sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor totali din 2
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la 10-14 zile interval. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. 4.3.7 Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno dietetice obișnuite pentru
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. 4.3.7 Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno dietetice obișnuite pentru bolile febrile și tratamentul simptomatic (antitermic, antialgic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de vânt”) este o boală infecțioasă și contagioasă determinată de primoinfecți cu virusul variceloBolile eruptive MAJORE 69 zosterian (VVZ), caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe valuri. Herpesul zoster este manifestarea reactivării VVZ, caracterizată prin erupție veziculoasă localizată pe traiectul unui nerv senzitiv. 4.4.2 Epidemiologie Rezervorul VVZ este strict uman. Varicela este una dintre cele mai contagioase boli, cu o rată de atac de peste 90% la persoanele receptive. Incidența maximă a îmbolnăvirilor de varicelă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de varicelă se înregistrează iarna și la copii înaintea vârstei de 15 ani. În țările care realizează vaccinarea antiVVZ, numărul infecțiilor a scăzut semnificativ. Sursa primoinfecției este reprezentată de persoane cu varicelă sau herpes zoster, cu 2-3 zile înaintea apariției erupției, până în a 5-a zi după ultimul val eruptiv. Calea de transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazofarigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții. Imunitatea după varicelă este durabilă, dar nu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
zoster este de 5-10‰ la persoane Bolile eruptive MAJORE 70 cu vârsta peste 50 de ani și se întâlnește excepțional înaintea vârstei de 2 ani. Contagiozitatea este mai redusă decât pentru varicela (15% față de 90-100%) și durează 2-3 zile înaintea erupției. Factorii favorizanți pentru reactivarea VVZ sunt vârsta înaintată, depresia și o alte morbidități asociate cu imunodepresie: leucemii, neoplasme, SIDA, diabet zaharat, transplant, terapie cortizonică sau citostatică. În formele severe de imunodepresie se înregistrează frecvent recidive. 4.4.3 Etiopatogenie Virusul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Debutul este nespecific, cu febră, cefalee, curbatură, poliadenopatii, splenomegalie. În perioada de stare apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată”) crustele se detașează după 10 zile, lăsând o pigmentație fină se însoțește de enantem veziculoseroziv pe mucoase. 4.4.4.2 Herpesul zoster Perioada de incubație este necunoscută. Debutul precede erupția cu câteva zile și se exprimă sub formă de durere și hiperestezie cutanată în teritoriul cutanat corespondent ganglionului nervos în care virusul se reactivează. Perioada de stare se manifestă prin erupție maculo-papulo eritematoveziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Herpesul zoster Perioada de incubație este necunoscută. Debutul precede erupția cu câteva zile și se exprimă sub formă de durere și hiperestezie cutanată în teritoriul cutanat corespondent ganglionului nervos în care virusul se reactivează. Perioada de stare se manifestă prin erupție maculo-papulo eritematoveziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în bule policiclice confluente. Leziunile sunt dispuse unilateral Bolile eruptive MAJORE 72 de-a lungul uneia sau mai multor rădăcini nervoase senzitive, însoțindu-se cu durere. Leziunile evoluează similar varicelei. Sunt cunoscute
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în buchete, apoi în bule policiclice confluente. Leziunile sunt dispuse unilateral Bolile eruptive MAJORE 72 de-a lungul uneia sau mai multor rădăcini nervoase senzitive, însoțindu-se cu durere. Leziunile evoluează similar varicelei. Sunt cunoscute cazuri de herpes zoster fără erupție, manifestate cu durere localizată la nivelul unui dermatom, confirmate de prezența VVZ în sânge („zoster sine herpete”). Localizările posibile ale herpesului zoster sunt: toracic (intercostal), cranian (facial, trigemen), cervical, lombar, membre. In cazul afectării nervului trigemen, leziunile apar pe mucoasa
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]