1,158 matches
-
la distanță, prinderi cu două mâini din autoaruncări în sus, în podea, la perete). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate). Târâre (târâre pe genunchi și antebrațe). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe scara fixă și bancă înclinată). Escaladare (escaladare cu aruncare și încălecarea obstacolului). Tracțiune (deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu brațele realizată individual și pe perechi). Împingere (deplasarea unor obiecte/partener prin împingere). Transport (transport de obiecte ușoare, apucate cu ambele mâini, sprijinite la piept
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
distanță, prinderi cu două mâini din autoaruncări în sus, în podea, la perete). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate). Târâre (târâre pe genunchi și antebrațe). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe scara fixă și bancă înclinată). Escaladare (escaladare cu aruncare și încălecarea obstacolului). Tracțiune (deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu brațele realizată individual și pe perechi). Împingere (deplasarea unor obiecte/partener prin împingere). Transport (transport de obiecte ușoare, apucate cu ambele mâini, sprijinite la piept, pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
succesive, individual și pe perechi). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu întoarceri de 90o 180o). Târâre (târâre joasă). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe banca de gimnastică înclinată, cățărare, deplasare laterală și coborâre la scara fixă). Escaladare (escaladare cu apucarea și rularea pe piept și abdomen). Tracțiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracțiune simultană cu brațele). Împingere (împingere reciprocă între parteneri la baston, împingeri reciproce din stând într-un picior). Transport (transport în doi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
individual și pe perechi). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu întoarceri de 90o 180o). Târâre (târâre joasă). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe banca de gimnastică înclinată, cățărare, deplasare laterală și coborâre la scara fixă). Escaladare (escaladare cu apucarea și rularea pe piept și abdomen). Tracțiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracțiune simultană cu brațele). Împingere (împingere reciprocă între parteneri la baston, împingeri reciproce din stând într-un picior). Transport (transport în doi a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și înălțate, cu purtare și pășire peste obiecte). Târâre ( târâre joasă și laterală, pe sub obstacole, cu/ fără obiecte). Cățărare (cățărare pe scara fixă și pe banca înclinată cu progresia înălțimii; deplasare laterală pe banca înclinată și coborâre pe scara fixă). Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin și pășire peste obstacol). Tracțiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracțiune alternativă cu brațele). Împingere (împingerea unor obiecte, individual și pe perechi; împingere reciprocă între parteneri, cu / fără obiecte; împingeri reciproce din șezând
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
înălțate, cu purtare și pășire peste obiecte). Târâre ( târâre joasă și laterală, pe sub obstacole, cu/ fără obiecte). Cățărare (cățărare pe scara fixă și pe banca înclinată cu progresia înălțimii; deplasare laterală pe banca înclinată și coborâre pe scara fixă). Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin și pășire peste obstacol). Tracțiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracțiune alternativă cu brațele). Împingere (împingerea unor obiecte, individual și pe perechi; împingere reciprocă între parteneri, cu / fără obiecte; împingeri reciproce din șezând spate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
joase; sărituri de pe obstacole. 4. Aruncarea și prinderea aruncări azvârlite la țintă; aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanță; prindere cu două mâini de pe loc. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE 1. Cățărare la scara fixă; pe banca de gimnastică înclinată. 2. Escaladare prin apucare și pășire pe aparat; prin apucare și rulare pe partea anterioară a corpului. 3. Tracțiuni pe banca de gimnastică; pe perechi, la baston. 4. Împingeri din culcat dorsal pe banca de gimnastică; pe perechi, din șezând spate în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Aruncarea și prinderea aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanță și la partener; prinderi cu două mâini de pe loc și din deplasare; aruncări și prinderi la perete sau cu partener, de pe loc și din deplasare. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE 1. Escaladare: prin apucare și încălecarea obstacolului; prin apucare și rulare pe piept și abdomen. 2. Tracțiuni pe banca de gimnastică orizontală și înclinată; în grup la frânghie. 3. Împingeri din stând pe perechi, față în față, spate în spate și spate-față
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
regim de rezistență. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală; rezistența în regim de forță. IV. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE cățărare pe banca înclinată; cățărare la scara fixă; cățărare la frânghie/prăjină în trei timpi; escaladare prin încălecare și prin rulare; transport de greutăți, individual, pe perechi și în grup; tracțiuni și împingeri individuale, pe perechi și în grup; parcursuri utilitar-aplicative. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergare de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
specifică probelor și disciplinelor sportive predate. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența cardio respiratorie la eforturi mixte; rezistența musculară locală; rezistența specifică probelor și disciplinelor sportive predate. IV. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE acțiuni combinate de cățărare, escaladare, tracțiune, împingere, transport de obiecte; parcursuri utilitar aplicative; întreceri. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergarea de viteza cu start de jos: startul de jos și lansarea din start; pasul alergător de accelerare; pasul lansat de viteză; alergarea în turnantă. Alergarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în calcul, fiind folosite unele tehnici preluate din celelalte modele de consiliere prezentate. Consilierea devine un instrument important în prezervarea familiei și asigurarea bunăstării familiei și copilului sau a diferitelor grupe de populație defavorizate. Având un important rol în prevenirea escaladării unor probleme sociale, prin țintirea populațiilor aflate la risc, consilierea poate fi redefinită ca strategie în politicile sociale, intervenind în asigurarea protecției sociale prin abilitarea indivizilor, familiilor și grupurilor defavorizate și prin crearea unor capacități de adaptare, prin sprijin profesional
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
din această perspectivă. Acest sens diferă Însă de cel folosit În mod obișnuit În studiile privind pacea și conflictele. În acest domeniu, literatura de specialitate reprezintă criza drept una dintre etapele În dezvoltarea conflictelor, și anume momentul În care Începe escaladarea acestora (Alker et al., 2001; Zartman, 2005). Cu alte cuvinte, crizele sunt perioade de creștere semnificativă a activității, pe fondul unor percepții negative. Din acest punct de vedere, În orice societate există conflicte potențiale sau latente (Brahm, 2003). 12.2
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și acesta survine ca urmare a percepției de către părțile implicate a unei incompatibilități Între necesitățile, interesele sau scopurile lor, se poate vorbi de conflict. Dacă părțile Încearcă să Își impună una alteia pozițiile proprii, avem de-a face cu o escaladare a conflictului și, implicit, cu o creștere a intensității acestuia. Din acest motiv, pentru multă vreme, conflictul a fost considerat un concept ce descrie o situație negativă - o competiție care poate presupune utilizarea unor mijloace violente. Această viziune era Împărtășită
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
potrivit căruia, din această perspectivă, apariția unei situații conflictuale este urmată de o dinamică pozitivă și apoi de procesul de consolidare a păcii. Avantajul major al acestei strategii este că are În vedere gestionarea pașnică a conflictelor Înainte de o potențială escaladare violentă, diminuând astfel suferința umană și efectele distructive. Totuși, există În permanență problema momentului intervenției (Înainte ca situația conflictuală să escaladeze prea mult), de multe ori putându-se reacționa abia după ce situația conflictuală ajunge deja În forme avansate. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de acte de agresiune, precum și să decidă ce acțiuni se impun (Carta Națiunilor Unite, art. 39). Recursul la forță trebuie să fie, desigur, ultimul mijloc pentru a restabili pacea; de aceea, Consiliul dispune și de alte instrumente pentru a preveni escaladarea unor tensiuni sau crize internaționale. Printre acestea se numără sancțiunile economice și Întreruperea relațiilor diplomatice (art. 41), precum și blocadele și alte operațiuni executate de forțe terestre, navale sau aeriene (art. 42). În astfel de demersuri, ONU este sprijinită de statele
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a doua condiție, episoade de terorism, violență, formare a grupurilor paramilitare (mai mult sau mai puțin clandestine), pot apărea de la începutul crizei democratice, tocmai din cauza manifestărilor de radicalizare și a grupurilor care consideră regimul ilegitim. Punctul crucial este reprezentat de escaladarea violenței. În fine, politizarea puterilor neutre este acel proces care implică armata, magistratura și/sau alte autorități (precum conducătorul statului), desemnate de constituție ca instituții neutre, garante ale ordinii juridice și politice. O astfel de politizare se manifestă prin: crearea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
două superputeri formula originară a lui Clausewitz, care recomanda oamenilor de stat să țină seama de scopurile politice pe termen lung, cărora li se subordonează mijloacele militare. În era nucleară, războiul este o stare de lucruri patologică; riscul permanent de escaladare a crizei este dușmanul comun al tuturor. Oamenii de stat mai aveau o șansă să-și dea seama de imperativele politice ale doctrinelor lor strategice 2. Analiza profundă făcută de Graham T. Allison crizei rachetelor din Cuba (Allison 1971) a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mult decît o manevră diplomatică și mai puțin decît un atac militar în scopuri războinice. Blocada a fost un semnal puternic, un adevărat act de război, dar, în același timp, a lăsat răgaz și loc pentru o viitoare oprire a escaladării crizei (un principiu care a devenit probabil fundamental pentru strategia americană a răspunsului flexibil). În afară de aceasta, singura alternativă militară ar fi fost lovitura directă "chirurgicală", care era cu siguranță imposibilă, deoarece ea garanta distrugerea a cel mult 90% din amplasamentele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în termenii realismului clasic). În primul rînd, Kissinger a arătat necesitatea evitării dezastrului nuclear. Deși inițial susținuse varianta războiului nuclear "limitat", în urma politicii la limita războiului nuclear din timpul crizei cubaneze, el a început să se îndoiască de posibilitatea unei escaladări nucleare bine reglate. Una dintre sarcinile propuse de această politică era educarea publicului american (1982: 50) pentru a accepta necesitatea unei politici lucide a echilibrului și pentru a-i scoate din minte ideea unei victorii finale. De asemenea, el sublinia
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1991) a rezumat, în maniera concisă care-l caracterizează, cele două lecții cu care SUA s-a ales din războaiele din Lumea a Treia, mai ales din cel din Vietnam: o intervenție are ca rezultat fie un impas, fie o escaladare (sau, mai rău, ambele). Discuțiile referitoare la intervenția din ultimul război din Golf au gravitat multă vreme în jurul acestor doi parametri, înainte ca analogia cu al doilea război mondial să contribuie la depășirea acestei situații. Perceperea celui de-al doilea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai fie singura putere nuclearizată din sistemul internațional. Situația devine cu atât mai gravă și mai complicată cu cât cele două superputeri, SUA și URSS, se aflau deja într-un intens Război Rece, ceea ce sporea în foarte mare măsură riscul escaladării unui conflict nuclear. În acest moment începe să se pună problema ripostei nucleare a Uniunii Sovietice împotriva unui atac nuclear al Statelor Unite. Rezultatul acestor dezbateri în SUA l-a reprezentat adoptarea Massive Retalliation Doctrine (doctrina represaliilor masive) la începutul anilor
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
1968, și care funcționează până în zilele noastre: Flexible Response Doctrine (doctrina răspunsului flexibil), elaborată de generalul Maxwell D. Taylor în lucrarea Uncertain Trompet (1957) și, câteva luni mai târziu, de Henry Kissinger. Este prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspund pe măsura respectivei agresiuni și în aceeași proporție. Deosebirea fundamentală față de doctrina represaliilor masive este că aceasta are și o dimensiune convențională foarte dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
al aliaților lor asupra Uniunii Sovietice sau a blocului comunist, URSS avea să răspundă cu întregul arsenal nuclear operațional de care dispunea și viza distrugerea totală a inamicului. Doctrina nuclară Brejnev, a doua elaborată de sovietici, afirmă că, în cazul escaladării unui conflict militar între SUA și URSS, Uniunea Sovietică nu va folosi prima arma nucleară. În mare parte, doctrinele sovietice cu privire la armele nucleare sunt mai degrabă răspunsuri la politicile nucleare americane ceea ce totuși nu știrbește cu nimic importanța lor. De
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
gard a cărui înălțime era de 12 picioare (3,5m); îl completă cu un parapet și creneluri și dispuse la îmbinarea dintre terasă și peretele de protecție bucăți mari de lemn despicate, care, îndreptate spre inamic, trebuia să-i facă escaladarea mai anevoioasă; el ridică pe toată suprafața exterioară a lucrării turnuri la o distanță de 84 de picioare (24m) unele de altele. "...Cezar se gîndi că trebuia să mai adauge ceva acestor lucrări, pentru a putea apăra fortificația cu cele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
PCUS, Nikita Hrușciov" (Pop: 2002, 79-80). O asemenea ipoteză, oricât de atractivă și de plauzibilă ar părea la prima vedere, nu a fost validată până în acest moment de surse documentare verosimile. Pe cale de consecință, adoptarea ei ca una dintre premisele escaladării revoluției maghiare mi se pare a fi cel puțin improprie. Între timp, Nagy, care tocmai revenise dintr-un concediu de odihnă, se pusese integral la dispoziția partidului, în care fusese reprimit în urmă cu câteva zile (Méray: 2000, 114; Zinner
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]