2,823 matches
-
personalitatea unuia dintre cei mai mari, mai talentați și mai cunoscuți sculptori români pe întregul mapamond, Constantin Brâncuși. Este vorba despre proaspătul volum, Cumințenia lui Brâncuși, publicat la Editura SEMNE (2016), dedicat uneia dintre „capodoperele de artă autentică” pe care eseistul o vede drept „izvor de meditație și de fascinație continuă”, ca rod al „efortului personal de concentrare, de esențializare, de intuiție artistică”, relevând puterea, capacitatea și talentul sculptorului „de a crea din simbolurile civilizației străvechi un sistem de semnificații și
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
pentru viața și opera marelui sculptor despre care, an de an, profesorul le-a vorbit elevilor săi, eseul având la bază o documentare minuțioasă (nu mai puțin de 23 de titluri sunt menționate în „Bibliografia - selectivă)” din final, în urma căreia eseistul și-a structurat demersul în opt capitole, anticipate de un „Argument - în fața minunii” unde își motivează gestul de a vorbi despre capodopera brâncușiană, acest simbol al „măreției simple, al statorniciei și al stării - popas în calea eternității”, în semn de
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
obținute, expozițiile și saloanele de artă din țară și din străinătate, unde lucrările sale s-au bucurat de un succes deplin binemeritat. Un alt capitol (O campanie „cuminte” întru patrimoniul național) se ocupă de odiseea sculpturii create în anul 1907, eseistul trecând în revistă opiniile unor personalități literare și artistice despre operele brâncușiene, în general, și despre „Cumințenia Pământului”, în special, enumerând expozițiile la care a putut fi admirată, începând cu anul 1910, până în zilele noastre. Totodată se face și o
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
1911 și de la care se încearcă recuperarea ei, scop în care a fost inițiată o campanie de colectă națională, de altfel inutilă și chiar falsă, întrucât s-a colectat o sumă infimă. Următoarele capitole se referă, cu deosebire, la sculptură, eseistul observând (Între ancestral și modern) că „artistul s-a apropiat fecund de sensul real al Ființei”, printr-un amestec al elementului arhaic cu cel modern, în felul acesta „concepând o sinteză, o atitudine umană simplă, emoționantă”, iar capodopera sa devine
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
mie de personalități, dintre care 26 de membrii ai Academiei Române, 45 membri ai altor academii din străinătate, 6 mitropoliți,15 arhepiscopi,37 doctori Honoris causa, 280 profesori universitari doctori, 228 doctori în științe medicale și în alte științe,3l8 poeți,eseiști,epigramiști,regizori,etc,etc.Se continuă cu o amplă rubrică Ecouri în presă, radio și televiziune, precum și în unele scrisori primate la redacție în urma apariției volumelor 1-XXX(selective). Sunt reproduse zeci de articole și fotografii care ilustrează momente ale lansărilor
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369416_a_370745]
-
DE SENIN Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Neobositul și neliniștitul jurnalist, cu certa vocație a reporterului care, în ultimul timp, pare a o întrece pe cea a criticului și a eseistului cu care ne obișnuise cu câțiva ani înainte, ȘTEFAN VIDA MARINESCU, revine în publicistică, destul de repede, cu o altă culegere de evocări, articole, secvențe „la minut”, amintiri ale unor perioade nefaste pentru poporul român, dar și momente de împliniri, de
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
susținută producție de carte; la bogata-i activitate se mai adaugă și o carte pentru copii, precum și susținuta-i muncă de om de radio; avem așadar un profil exemplar al omului-cultural, atât de necesar timpului de față. Radu CÂRNECI poet, eseist, traducător, jurnalist Revista Bucureștiul literar și artistic, nr. 4 7), aprilie 2012 Climate literare, nr.55, iulie 2012 Dacă ar fi să plec pe o mare albă în căutarea unui ostrov și aș lua cu mine în barca toată opera
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
semnificația profundă”, descoperind în discursul homeric faptul că autorul „avea o știință perfectă și clară a adevărurilor pe care le transcrisese în mod obscur în mituri” (Eroi mitologici. Legendă. Artă. Istorie). Miturile lui Homer corespund, oarecum, și definiției date de eseistul Mircea Eliade care afirmă că mitul „nu se lasă surprins[...]decât în măsura în care relevează că ceva s-a manifestat deplin și această manifestare este în același timp creatoare și exemplară, pentru că ea întemeiază la fel de bine și o structură a realului și
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene, fiindu-le evidențiate trăsăturile specifice prin relevarea limbajului, a comportamentului, a preocupărilor și a relațiilor lor. Două capitole din eseu se ocupă de tipul dascălului, eseistul fiind ferm convins că autorul „Bacalaureatului” îl tratează pe acest personaj ca pe o categorie neutră, care „își păstrează în mare parte coerența gândirii și vorbirii” și „se străduiește să rămână în afara razei de acțiune a celor două «motoare» care
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
nemuritoarei și mereu actualei opere cargialiene, oferind o lectură plăcută prin umor, expresivitate, concizie și ... spiritul caragialian. Într-un Cuvânt-înainte, «„Avansuri” sentimental-biografice» (în care face o legătură între „antecedentele biografice” tematice ale lui Caragiale și lumea feminină a operei sale), eseistul evidențiază locul și rolul „d(o)am(n)elor” în societate și în familie, precum și felul în care acestea reușesc să treacă în prim-plan, deși au statutul de „persoane distribuite, de regulă, în plan secund, după eroii-bărbați”. Cu toate
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
creațiile dramatice, cu deosebire din comedii, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă „figuri și personaje feminine” care îl urmăresc întreaga viață pe oricare cititor al nemuritoarei și mereu actualei opere caragialiene. Eseistul nu scapă din vedere kitsch-ul care caracterizează aproape întreaga lume lume a scrierilor „Maestrului”, cosmopolitismul „cucoanelor”, „onorabilitatea” Zoei, a Vetei și a tuturor damelor din high-life sau de la mahala cu „aere de lume și veleități de femei de societate
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de cojocul lor” și, totodată, aduce un binemeritat omagiu marilor actrițe din teatrul românesc care au dat viață personajelor caragialiene, lista „ambasadoarelor contemporane” cuprinzând numele celor care le „fac să trăiască perpetuu, pentru zeci de generații”. Dar, interesul și pasiunea eseistului pentru opera lui Caragiale și nevoia de documentare s-a extins și la exegeza caragialiană, citind tot ceea ce s-a scris despre el și despre scrierile sale încă din timpul vieții și până la momentul respectiv. Consecința acestor lecturi se va
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste 40 de exegeți, ceea ce subliniază acribia cu care a fost gândită și elaborată această lucrare, pe baza unei documentări exhaustive, eseistul citind aproape toate lucrările referitoare la marele dramaturg. Cea de a doua parte cuprinde câteva aspecte privind reprezentarea scenică și cinematografică a operei caragialiene. Un prim articol cuprinde prezentarea eseului „Caragiale și Preda - de la limbaj la pelicula impresionantă”, o lucrare
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
lungul ... XII. NEVOIA DE SENIN, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Neobositul și neliniștitul jurnalist, cu certa vocație a reporterului care, în ultimul timp, pare a o întrece pe cea a criticului și a eseistului cu care ne obișnuise cu câțiva ani înainte, ȘTEFAN VIDA MARINESCU, revine în publicistică, destul de repede, cu o altă culegere de evocări, articole, secvențe „la minut”, amintiri ale unor perioade nefaste pentru poporul român, dar și momente de împliniri, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
Editura „Semne”, o antologie a unor texte publicate anterior, adăugându-li-se câteva inedite. Citește mai mult Neobositul și neliniștitul jurnalist, cu certa vocație a reporterului care, în ultimul timp, pare a o întrece pe cea a criticului și a eseistului cu care ne obișnuise cu câțiva ani înainte, ȘTEFAN VIDA MARINESCU, revine în publicistică, destul de repede, cu o altă culegere de evocări, articole, secvențe „la minut”, amintiri ale unor perioade nefaste pentru poporul român, dar și momente de împliniri, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
cu alese reliefări, nicidecum de „risipitor de hârtie“. Și în acest „sens giratoriu al criticii literare“ semnalăm Distinsului Receptor - de pe fața a 4-a a coperții (Risipitorului de hârtie) - recomandarea / prezentarea semnată de unul dintre cei mai mari poeți și eseiști ai generației resurecției poetice din 1965 - 1970 și a fundamentelor paradoxismului bine temperat, Ștefan Augustin Doinaș (1922 - 2002): «Transcendentul constituie o obsesie aproape permanentă a lui Costel Stancu. Vecinătatea primejdioasă a realității noastre cu un dincolo - care respiră tocmai prin
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
Eveniment > Actualitate > IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate. Editura Mușatinia a primit cu deosebită onoare participarea la acest eveniment, intitulat Sub semnul Lovineștilor, datorat în parte
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
Fălticeni - realizată de traducător Mihaela Gheorghe - fapt ce conferă universalitate destinului cărții, volumul putând intra astfel în circuitul cultural mondial. Un sumar și în limba italiană, semnat de pr. Eugen Răchiteanu, întregește abordarea operei irimesciene în lumea culturală internațională. Pentru eseistul nonagenar romașcan Gh. A. M. Ciobanu volumul de față se constituie într-o veritabilă încununare a activităților de critic de artă, având ca materie primă creația unui Ceahlău al sculpturii românești, Maestrul Ion Irimescu. ,,Dl Gheorghe A. M. Ciobanu este un caz
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
vine - / pumnal înfipt în inimă...» (Ana Podaru, Se plimbă-n mine un pumnal albastru, p. 91). Cu o impresionant-zguduitoare prefață, Câteva cuvinte de pe patul de spital despre o carte consolatoare a poetei Ana Podaru (pp. 5 - 17), datorată lirosofului, poet-dramaturgului, eseistului Dumitru Velea, cu un cuvânt al editorului, Ana Podaru între căutări și disoluția reperelor (p. 18 sq.), semnat de George Terziu, și cu un corpus „matur-profund-liric-Ana-Podaru“ (pp. 20 - 218), constelat dinspre un „fatidic-rece“ dienoc, cel de 13 brumărel, după cum se
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
Jurnal teatral” comentat, pornind de la articolele publicate de Vulcan și de colaboratorii săi în revista Familia. Așadar, iată-mă din nou în Casa lui Vulcan (de data asta la... povești literare și lumești cu noul custode al Muzeului, poetul și eseistul Ioan F. Pop, alt literat cu mare drag de povestit și cu multe lecturi interesante pentru mine. Am dorit să mai răsfoiesc câteva numere unde aveam neclarități sau să completez fișele devenite și ele... istorie, dar, mai ales, să întorc
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
Pălăcean-Vereș, întrunit în ședință în 13 martie 2016, a hotărât premierea celor mai bune cărți apărute în anul 2016, astfel: 1. Premiul național NUȚU ROȘCA - pentru întreaga carieră de peste 65 de ani ca prozator, critic și istoric literar, publicist și eseist, promotor de tradiții și cultură românească 2. Premiul pentru „Cartea de poezieˮ NICOLAE CABEL - pentru volumul „În fracul de mălaiˮ, Ed. Intact, București TATIANA S. MUNTEANU, pentru volumul „Mănăstirile din gânduriˮ, Ed. InfoRapArt, Galați 3. Premiul pentru „Cartea de prozăˮ
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR PENTRU CĂRȚILE APĂRUTE ÎN ANUL EDITORIAL 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370774_a_372103]
-
din întreaga lume, dintre care amintim Avignon, București, Budapesta, Cluj-Napoca, Chicago, Londra, New York, Paris, de regizori precum Karin Coonrod, Christopher Markle, Dominique Serrand, Gábor Tompa, Robin Witt, Robert Woodruff și David Zinder. András Visky este, de asemenea, activ ca poet, eseist și cronicar pentru reviste de teatru din România și Ungaria. Este autorul a douăzeci de cărți și membru al Academiei Ungare Széchenyi de Artă și Literatură. Printre proiectele sale recente se numără dramatizarea romanului lui Imre Kertész Fateless, la HERE
' ORLANDO, FLORIDA de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370794_a_372123]
-
Ștefan Dimitriu, prozator și traducător în limba română al poeziilor lui Evgheni Evtușenko, prof. dr. Mircea Bârsilă, poet și membru în conducerea Uniunii Sriitorilor din România, Dumitru Augustin Doman, romancier și redactor-șef al revistei „Argeș”, prof. dr. Ion Marin, eseist și prozator, decan al Facutății de Jurnalism de la Universitatea „Hyperion” și director al cotidianului „Ultima oră”, prof. dr. Sorin Danciu, jurnalist, prof. dr. Geo Călugăru, poet și publicist, Radu Aldulescu, romancier și scenarist, Victoria Milescu, scriitoare, Aureli Goci, critic literar
BUCHETUL VIEȚII ROMÂNEȘTI TRADUS ÎN LIMBA ENGLEZĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369558_a_370887]
-
Mapamondul. Creator de reviste culturale, majoritatea în spațiul virtual, scriitorul care a plecat din România cu foarte mulți ani în urmă, dar continuă să trăiască cu dorul și patima rădăcinii de la care s-a rupt, este un talentat poet, traducător, eseist, cu notorietate deja câștigată, dar și un jurnalist de cultură și prestanță. S-a remarcat editorial cu un studiul istoric despre segmentul medievalului moldovenesc, scriind și publicând eseul de largă respirație „Arhitectura ștefaniană” („Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
lumea asta. Nu știu măcar dacă merită să mai gândim, dacă merită să mai scriem că tot nu are nimeni timp să citească de atâta muncă și muncă de nu-i mai dă de capăt. [1] Mircea Malița (n. 1927, eseist, academician, politician (n. 20 februarie Oradea ) este un matematician comunist , autor, diplomat ambasador în SUA și director al Bibliotecii române din New York ), profesor universitar român. Referință Bibliografică: Impresii / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1736, Anul V, 02
IMPRESII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368105_a_369434]