16,546 matches
-
a adâncimilor operei, efort ce nu conduce spre o formă finală rigidă, academică, ci mai degrabă spre una născută din cultivarea paradoxurilor, a asociațiilor insolite, din căutarea orgolioasa a ineditului. Astfel, Cornel Regman descoperă în Alecu Russo unul din pionerii eseului românesc. În Cântarea României, criticul identifica premisele "eseului poematic", în vreme ce Studie moldovană, Cugetări și Amintiri fac din Russo "descoperitorul, multă vreme ignorat, al unei modalități de expresie a spiritului, a gândirii vii, plastice senzuale pe care azi ne-am obișnuit
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
o formă finală rigidă, academică, ci mai degrabă spre una născută din cultivarea paradoxurilor, a asociațiilor insolite, din căutarea orgolioasa a ineditului. Astfel, Cornel Regman descoperă în Alecu Russo unul din pionerii eseului românesc. În Cântarea României, criticul identifica premisele "eseului poematic", în vreme ce Studie moldovană, Cugetări și Amintiri fac din Russo "descoperitorul, multă vreme ignorat, al unei modalități de expresie a spiritului, a gândirii vii, plastice senzuale pe care azi ne-am obișnuit s-o numim eseu de idei și care
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
României, criticul identifica premisele "eseului poematic", în vreme ce Studie moldovană, Cugetări și Amintiri fac din Russo "descoperitorul, multă vreme ignorat, al unei modalități de expresie a spiritului, a gândirii vii, plastice senzuale pe care azi ne-am obișnuit s-o numim eseu de idei și care nu o dată își adjudeca printre mijloace critică și chiar polemică". Fundamentat pe observație și reflecție, eseul lui Alecu Russo se naște din reacția să la mutații petrecute în teritoriul istoricului, al socialului, al literaturii sau lingvisticii
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
unei modalități de expresie a spiritului, a gândirii vii, plastice senzuale pe care azi ne-am obișnuit s-o numim eseu de idei și care nu o dată își adjudeca printre mijloace critică și chiar polemică". Fundamentat pe observație și reflecție, eseul lui Alecu Russo se naște din reacția să la mutații petrecute în teritoriul istoricului, al socialului, al literaturii sau lingvisticii. Într-un studiu deosebit interesant, intitulat Caragialeștii și datat 1945, Cornel Regman urmărește prezența unor trăsături comune, a unor constante
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
Geo Vasile Manifestându-se cu bune rezultate, în eseu și studiul de istorie literară (Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul Ed. Eminescu, 1981; Introducere în opera lui Zaharia Stancu. Ed. Minerva, 1985), Mariana Ionescu a dat și proză originală: Exerciții de fidelitate - roman (Ed. Cartea Românească, 1987; Două părți cal
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
la Borges se impune), umor, inteligență speculativă și poezie ce îmbracă o realitate bucureșteană familiară. Pentru un cititor impenitent de ficțiuni literare, Să auzi forma unei tobe chiar și prin ecran e o sărbătoare. * În secțiunile de arte, am remarcat eseul lui Andrei Mladinescu despre tabloul lui Paul Klee, Ad Parnassum, subtil și convingător analizat cu imagini scanate alături (avantajul editării electronice e că poți separa și mări detalii după necesitățile demonstrației, făcînd vizibile, ca în Blow-up, elemente ascunse) și o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
precum, de pildă, Joachim Du Bellay, în ciclul său de poeme, Les Regrets, socotit a fi un "jurnal intim în versuri", Constantin Abăluță își așterne jurnalul în proză, recomandîndu-l îndoit prozastic, prin titlul Mic manual de tăcere și prin subtitlul eseuri. În fapt, e vorba de produsul tipic al unui poet. Poetul se recunoaște precum un militar după mers, chiar dacă e înveșmîntat civil. Mai... poetic, Rilke afirma că nu poate fi conceput un singur gest al acestuia care să nu aibă
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
1988, Arta Popescu, poem 1987-1993, Buc., Societatea "Adevărul", 1994), să devină membru al Uniunii Scriitorilor, să lucreze ca redactor-șef adjunct la Nouăzeci, supliment al revistei Luceafărul (1990-1993) și ca redactor la ziarul Adevărul (1994), să colaboreze cu poeme și eseuri la multe alte publicații, să pregătească, împreună cu regizorul Alexander Hausvater textele pentru două spectacole de teatru de mare succes ("...au pus cătușe florilor" de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade). A reușit, totodată, să-i farmece pe mii
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
mult din auzite decît ca urmare a unei lecturi reale. Cît de ușor se creează succesul din zvonuri și senzațional! Uitasem de existența ei și aș fi trecut-o, făra îndoială, la capitolul anecdoticului amuzant al vremii noastre, dacă un eseu remarcabil semnat de Richard Rorty în revista "London Review of Books" în numărul din luna martie a acestui an nu mi-ar fi amintit, printr-o asociație indirectă de idei, de scandalul stîrnit cu trei ani în urmă de Sokal
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
ca analiză la o propoziție gadameriană ( Ființa care poate fi înțeleasă e limbă), m-a ajutat să înțeleg de ce Impostura intelectuală a lui Sokal și Bricmont m-a dezamăgit atît de tare. Nu mă voi referi în acest articol la eseul lui Rorty, bogăția lui de idei mă obligă să îi acord spațiul cuvenit într-un număr viitor. Suficient să spun că profunzimea argumentelor lui pentru o reconciliere filozofică a relativiștilor cu adepții unui fizicism intransigent pune într-o lumină foarte
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
între mulți alții, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Irina Mavrodin, Codrin Liviu Cuțitaru, Magda Jeanrenaud, Radu Andriescu, Elena-Brândușa Steiciuc). Predomină critica și teoria literară, dar nu sînt neglijate nici literatura originală (uneori cu juxte în limbi de circulație), interviurile cu personalități, eseurile pe teme de istorie, religie, politologie, cronicile muzicale și de artă. Partenerul predilect de dialog din Vest este Franța, Continentul de la Suceava dovedindu-se mai... tradițional în această privință. Și în acest număr, subiectul Dosarului e ales din cultura franceză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
cum interlocutorul absolvise facultatea și dorea să se rostuiască (dar avea puține șanse) la Cluj, Paul Georgescu notează: "a fi intelectual nu e o profesie, ci o calitate" și se arată încîntat de faptul că interlocutorul său a scris un eseu polemic față de studiul despre Sadoveanu din Polivalența necesară. Apoi îi comunică - asemenea unui convorbitor matur - dificultățile sale de a fi simultan critic literar și prozator, sfătuindu-l pe corespondent să-și publice el eseul polemic, nemaiașteptînd eseul lui Paul Georgescu
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
că interlocutorul său a scris un eseu polemic față de studiul despre Sadoveanu din Polivalența necesară. Apoi îi comunică - asemenea unui convorbitor matur - dificultățile sale de a fi simultan critic literar și prozator, sfătuindu-l pe corespondent să-și publice el eseul polemic, nemaiașteptînd eseul lui Paul Georgescu tot despre tragicul lui Sadoveanu. Și amplele considerații filosofice și de teorie literară notate în lunga scrisoare îngăduie, azi, editorului, să constate, în notă, "sensul profund stimulator pe care îl căpătase corespondența mea cu
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
a scris un eseu polemic față de studiul despre Sadoveanu din Polivalența necesară. Apoi îi comunică - asemenea unui convorbitor matur - dificultățile sale de a fi simultan critic literar și prozator, sfătuindu-l pe corespondent să-și publice el eseul polemic, nemaiașteptînd eseul lui Paul Georgescu tot despre tragicul lui Sadoveanu. Și amplele considerații filosofice și de teorie literară notate în lunga scrisoare îngăduie, azi, editorului, să constate, în notă, "sensul profund stimulator pe care îl căpătase corespondența mea cu Paul Georgescu". Urmează
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
O anchetă publicată în deschidere - "Mai este necesară o nouă revistă culturală în România anului 2000?" - relevă părerea unanimă că DA. Unele dintre personalitățile întrebate sînt tare plictisite de oferta existentă (ceea ce nu le împiedică să ofere mereu articole, lungi eseuri sau studii, poeme și proză acestor bătrîne, achilozate și incoerente reviste care "supraviețuiesc inerțial", sau să dorească să își vadă recenzate acolo cărțile nu de către tineri critici la început de drum, ci de către consacrați cu vechi state). De ce sînt plictisiți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
ci doar pentru valorile în care crede și pe care le supune unor analize serioase, academice dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune în valoare tendințele literaturii române contemporane (Carmen Mușat: Modernitate și postmodernitate - tensiunea dialogului, Adrian Oțoiu: Principiul dicționarului, Mircea Țugulea: O istorie retrospectivă ș.a.) și articolele despre cărți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
La distanță de nota plebeiană a hazului sorescian, acesta este un homo ludens cu o țintă aristocratică. El înfățișează o ascendență pretențioasă, fiind mai apropiat de Macedonski, Adrian Maniu, Ion Barbu (celui din urmă i-a și consacrat un remarcabil eseu). Ne putem gîndi la o "înălțare" a poetului timișorean, cu balonul, în văzduhurile unui rafinament ultim, de unde - sublimă revanșă! - ludicii de succes obștesc se văd tot mai mici, pînă aproape de dispariție. Într-atît de mare e deosebirea dintre unul și ceilalți
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
de interes intelectual - literatura, de pildă. Sau, desigur, abordarea unor domenii colaterale ale domeniului de elecțiune". Nostalgie? Da și nu. În orice caz, o nostalgie creativă după o durată a sa, de formare și exprimare a ființei interioare (poezie, proză, eseu, cercetare științifică), dar și după vremea cînd o grupare de intelectuali de la Iași era cît pe ce să constituie o adevărată școală. Va fi fost un "reflex", poate ultimul, al "spiritului critic" născut, cum zicea Ibrăileanu, la Iași? Sau, mai
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
într-o altă biserică cu capul descoperit, și asta tocmai de la cei care nu i-ar fi călcat pragul înainte. Lectura cărții lui Teodor Baconsky, obligație la început, s-a transformat în adevărată plăcere, presimțită de fapt încă din subtitlu: "Eseuri despre urbanitatea credinței". Cartea conține articole publicate după 1996 în diferite reviste și cîteva conferințe susținute în Italia și în România, toate grupate în cinci secțiuni: prima, Schițe religioase, e și cea mai teologic-orientată, eseurile au o problematică restrînsă la
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
de fapt încă din subtitlu: "Eseuri despre urbanitatea credinței". Cartea conține articole publicate după 1996 în diferite reviste și cîteva conferințe susținute în Italia și în România, toate grupate în cinci secțiuni: prima, Schițe religioase, e și cea mai teologic-orientată, eseurile au o problematică restrînsă la sfera credinței și a bisericii, dar cu ancorarea în realitate nelipsită de altfel pe tot parcursul cărții; a doua, Recursul etic, privește mai degrabă relația bisericii cu credincioșii de azi și rolul ei în ansamblul
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
discutate experiența diplomatică a autorului, vizita papei, modelul catolic de implicare în viața publică; partea a patra, Nume proprii, conține portrete ale unor personalități importante în biografia autorului și nu numai, iar ultimul capitol, Fărîme antropologice, reunește o serie de eseuri cu subiecte diverse. N-am să încep cu începutul și nici n-am să pot discuta aici fiecare din articolele acestei cărți minunate, așa cum nu numai că s-ar cuveni - cum se cuvine cu orice carte - dar ar fi o
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
Lazurca, "descoperit" într-un fel de Baconsky însuși și "promovat" eficient și riguros, pe de altă parte, un "uitat", Vasile Băncilă. Portretul profesorului André Scrima e subtil și misterios ca personajul însuși, iar acela despre Mihai Șora e un adevărat eseu filozofic. Din Fărîmele antropologice am reținut mai ales un lung eseu despre Marea Neagră, o pledoarie subiacentă pentru centralitatea geografică, dar mai ales un festin cultural în jurul fascinantei tradiții a cartografiei. Mesajul teologic general al eseurilor din prima parte a cărții
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
și riguros, pe de altă parte, un "uitat", Vasile Băncilă. Portretul profesorului André Scrima e subtil și misterios ca personajul însuși, iar acela despre Mihai Șora e un adevărat eseu filozofic. Din Fărîmele antropologice am reținut mai ales un lung eseu despre Marea Neagră, o pledoarie subiacentă pentru centralitatea geografică, dar mai ales un festin cultural în jurul fascinantei tradiții a cartografiei. Mesajul teologic general al eseurilor din prima parte a cărții este acela al iertării și al împăcării, iar ortodoxismul călător pe
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
Mihai Șora e un adevărat eseu filozofic. Din Fărîmele antropologice am reținut mai ales un lung eseu despre Marea Neagră, o pledoarie subiacentă pentru centralitatea geografică, dar mai ales un festin cultural în jurul fascinantei tradiții a cartografiei. Mesajul teologic general al eseurilor din prima parte a cărții este acela al iertării și al împăcării, iar ortodoxismul călător pe meleaguri catolice e discret și nicidecum afișat. Postmodernitatea stimulantă îmbracă smerenia cristică profundă în hainele unui discurs eficient, orientat spre actualitate, demonstrînd că se
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
discret și nicidecum afișat. Postmodernitatea stimulantă îmbracă smerenia cristică profundă în hainele unui discurs eficient, orientat spre actualitate, demonstrînd că se poate și altfel, și împăcînd cititorul sceptic cu o religiozitate repudiată cîndva din considerente estetice. Teodor Baconsky, Ispita binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, București, Editura Anastasia, 1999, 318 p., f.p.
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]